145 matches
-
era bazată în special pe abilitatea de a folosi la maxim capacitatea pulmonară de care dispunea împreună cu o foarte bună pregătire psihologică și concentrare și mai puțin pe forța musculară. Jacques Mayol a estimat că, în scurt timp, vor fi scufundători capabili să se scufunde la adâncimea de 200 m și să-și țină respirația până la zece minute. În prezent, recordul de scufundare no-limit este de 214 m (Herbert Nitsch, iunie 2007) și de 11 minute și 35 secunde pentru apnee
Jacques Mayol () [Corola-website/Science/319899_a_321228]
-
în apnee, într-un bazin de înot. Poate fi practicat la cele mai diverse vârste de la 14 ani la peste 50. Tirul subacvatic a apărut se pare, în U.R.S.S. și Franța la începutul anilor 1970, unde era practicat de către scufundătorii în apnee ca metodă de antrenament pentru vânătoarea subacvatică. Tirul se efectua pe verticală la adâncimea de 10...15 m asupra unor ținte fixe aflate pe fundul apei. <br/br>La începutul anilor 1980 ideea este preluată de doi scufundători
Tir subacvatic () [Corola-website/Science/319767_a_321096]
-
scufundătorii în apnee ca metodă de antrenament pentru vânătoarea subacvatică. Tirul se efectua pe verticală la adâncimea de 10...15 m asupra unor ținte fixe aflate pe fundul apei. <br/br>La începutul anilor 1980 ideea este preluată de doi scufundători în apnee francezi care pentru a se antrena pe timpul iernii pentru vânătoare subacvatică, instalează ținte pe fundul piscinei și schimbând direcția de tragere la orizontală. În prezent este o disciplină de sporturi subacvatice separată și atrage tot mai mulți practicanți
Tir subacvatic () [Corola-website/Science/319767_a_321096]
-
productiv" speolog al perioadei de glorie a speologiei române 1975-1990, descoperitor al câtorva sute de peșteri cu peste 100 km de galerii. Și nu venea singur, ci însoțit de un alt "greu" Gabi Halasi, bun explorator, cartograf dar mai ales scufundător (urma să plece dintre noi câțiva ani mai târziu la Izbucul Izbândiș din cauza unei defecțiuni la aparatul de scufundare). Ei explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei "V" îl depășesc
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
sub apă sau explorare. Prima referire asupra utilizării unui clopot de scufundare este aceea a lui Aristotel în anul 332 î.Hr. În lucrarea "Problemata", Alexandru cel Mare se scufundă într-un butoi cu geam numit „Colympha” pentru a vedea munca scufundătorilor trimiși de el să ridice obstacolele aflate sub apă în timpul asediului portului Fenician Tir aflat pe coasta Mării Mediterane, în Libanul de astăzi. În anul 1535 Guglielmo de Lorena folosindu-se de un clopot de scufundare explorează epavele galerelor romane
Turelă deschisă () [Corola-website/Science/315297_a_316626]
-
cu posibilitatea de a urca mai departe în munți pe jos, drumeția fiind o activitate foarte populară în regiune. În apele din apropierea portului și din fiorduri zac epave de pe vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, o atracție veritabilă pentru scufundători. Pescuitul este practicat intens pe lacuri și fiorduri, o alternativă fiind râurile bogate în somon din Skjomen, Beisfjord și Bjerkvik. Festivalul de Iarnă (Vinterfestuka) se desfășoară în fiecare an, la începutul lui martie. Muzeul Ocupației din Narvik expune diferite obiecte
Narvik () [Corola-website/Science/315441_a_316770]
-
precum apa, băștinașii și imigranții de pe insule contribuie la un dezastru ecologic prin intermediul eforturilor lor antreprenoriale. Băștinașii au transformat satele pescărești izolate într-un lanț de discoteci, restaurante, hoteluri și magazine cu suveniruri. Au transformat plantele și animalele în suveniruri. Scufundătorii locali au devastat formațiunile de coral negru, o specie pe cale de dispariție, transformând capturile în diverse podoabe, obiecte foarte populare în rândul turiștilor. Deși mările ce înconjoară insulele sunt o rezervație marină încă din 1986, pescuitul ilegal continuă, noapte și
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]
-
sau chiar patru praștii din cauciuc numite sandouri. Din acest motiv, lungimea țevii era mult redusă crescănd astfel precizia. În România, din anul 1956, încep să se înființeze în cadrul unor filiale ale vânătorilor și pescarilor sportivi, mai multe cercuri de scufundători în mare parte dotați cu echipamente de construcție proprie. În perioada care a urmat se dezvoltă în special vânătoarea subacvatică cu arbalete în lacuri de munte, Delta Dunării și pe litoral. Vânătoarea subacvatică sportivă se practică cu echipamentul de scufundare
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
principala armă utilizată în vânătoarea subacvatică. În general toate tipurile de arbalete au aceleași elemente componente: După principiul de funcționare, există mai multe tipuri de arbalete: Arbaletele cu sandouri sunt cele mai populare. Primii care le-au folosit au fost scufundătorii din Tahiti. <br/br>Țeava este fabricată din material plastic ranforsat sau fibre de carbon și poate avea diametrul de 20, 25 sau 28 mm. <br/br>În funcție de forța necesară și de mărimea harponului, se folosesc arbalete cu un număr
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
harpoane grele ce necesită forța asigurată de 3 sau chiar 4 perechi de sandouri. <br/br>Sandourile au diametrul de 16, 17 sau 20 mm. <br/br>Lungimea arbaletei cu sandouri diferă funcție de locul unde are loc vânătoarea și experiența scufundătorului. Pentru apă cu vizibilitate redusă și începători, se recomandă lungimea de 60...75 cm, iar pentru scufundătorii experimentați lungimea arbaletei poate fi de 90, 100, sau 120 cm. <br/br>Arbaletele cu sandouri sunt sigure în funcționare și au o
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
au diametrul de 16, 17 sau 20 mm. <br/br>Lungimea arbaletei cu sandouri diferă funcție de locul unde are loc vânătoarea și experiența scufundătorului. Pentru apă cu vizibilitate redusă și începători, se recomandă lungimea de 60...75 cm, iar pentru scufundătorii experimentați lungimea arbaletei poate fi de 90, 100, sau 120 cm. <br/br>Arbaletele cu sandouri sunt sigure în funcționare și au o durată mare de întrebuințare, însă prezintă dezavantajul că au o precizie mică de tir ce scade cu
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
este scurt și se fixează cu un capăt de harpon și cu celălalt de arbaletă, iar la altele înfășurarea firului de reținere se face pe o mulinetă fixată fie sub țeavă, fie pe mâna sau la centura de lestare a scufundătorului. Mulineta are rolul de a permite filarea unei lungimi de fir suficientă ca scufundătorul să revină la suprafață pentru a respira, fără a abandona arbaleta sau harponul. Majoritatea arbaletelor sunt prevăzute cu un dispozitiv care permite desprinderea firului pentru abandonarea
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
arbaletă, iar la altele înfășurarea firului de reținere se face pe o mulinetă fixată fie sub țeavă, fie pe mâna sau la centura de lestare a scufundătorului. Mulineta are rolul de a permite filarea unei lungimi de fir suficientă ca scufundătorul să revină la suprafață pentru a respira, fără a abandona arbaleta sau harponul. Majoritatea arbaletelor sunt prevăzute cu un dispozitiv care permite desprinderea firului pentru abandonarea harponului în caz de urgență. Este o vergea ce are un vârf ascuțit, fabricată
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
pești mici se folosesc harpoane cu diametrul de 5 mm și de lungime mică, iar pentru peștii mari harpoanele pot avea 6,5 sau 7 mm și 2m lungime. Diametrul de 6 mm este grosimea cea mai utilizată de căter scufundători. Cu cât lungimea vergelei harponului este mai mare, cu atât crește precizia tirului sub apă. <br/br>Există și harpoane cu diametrul de 9 mm care sunt fabricate din fibre de sticlă și diametrul 11 mm care este utilizat mai
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
România: <br> Este cea mai complet adaptată la viața de apă dintre toate păsările din România. Corcodeii (Podicipediformes) sunt un ordin de păsări, cunoscut sub denumirea comună de corcodel, cu sinonimele bodârlău, cufundar, scufundaci, scufundar sau furidac. Sunt înotători și scufundători excelenți, având degetele lobate. Picioarele sunt poziționate foarte în spate, ceea ce îi face neîndemânatici pe uscat. În total în lume sunt 20 specii de corcodei, dintre care în România 5 specii. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună transpaleartic
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
formați pentru vederea diurnă și majoritatea atacurilor le dă în timpul zilei . Oamenii îl consideră unul din cei mai peiculoși rechini datorită mărimii sale , comportamentului agresiv și obiceiului de a înota și în apele mai puțin adânci în căutare de hrană. Scufundători și înotători au fost atacați de acest rechin. Unii scufundatori au afirmat ca este o creatură timidă care fuge la apropierea omului. Este un prădător lacom și de temut . Prada sa constă într-o largă varietate de pești osoși , alți
Rechinul alb () [Corola-website/Science/327594_a_328923]
-
de 35m. Echipele de cercetători sunt susținute de numeroși speologi auxiliari, încarcați cu mari cantități de materiale în expediții care depășesc frecvent o saptămână petrecută sub pământ. Izbucurile din aval de "Montvalent" sunt deblocate și cercetate de scufundatori. În 1991, scufundătorii au intrat prin izbucul la Finou și au traversat 10 sifoane, înaintând 4 500 m, dintre care 1 620 m prin galerii înecate. În 1993, intrând prin "Fântână Saint Georges", cercetătorii găsesc de asemenea 7 sifoane. Anul 1996 este marcat
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
1,5-1,8 m, în interiorul cărora își croiește galerii și cuibul propriu-zis. În acest fel rezolvă problema menținerii intrării subacvatice în galerii, deoarece movilele plutesc în derivă și oricum o intrare este întotdeauna sub apă. Bizamii sunt excelenți înotători și scufundători, ei se servesc pentru propulsarea în apă mai ales de picioarele de dinapoi și de coadă, iar picioarele din față le ține alipite lângă corp, având astfel un stil de înot cu totul inedit pentru un mamifer. În timpul înotului scoate
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
după cum mărturisea inventatorul, înotătoarele îi oboseau peste măsura încheieturile mâinilor. Culmea, Franklin a construit niște înotătoare și pentru picioare, dar a renunțat la ele pentru că nu i s-au apărut eficiente. Ironia este că azi, ele există în bagajul oricărui scufundător și sunt interzise în concursurile de natație tocmai pentru eficiența lor sporită! Copiatorul lui Watt Pe vremea când nu existau copiatorele pe care aproape oricine le are în casă, James Watt a avut ideea copiatorului portabil de documente. Sigur, Watt
Invenții bizare. De la Leonardo da Vinci la Nikola Tesla () [Corola-website/Journalistic/102268_a_103560]
-
ar avea profunde implicații biomedicale pentru situații de accident vascular cerebral, pierdere de sânge, arsuri, cancer, obezitate cronică, epilepsie etc. O cercetare experimentală realizată recent în Suedia se pare că a reușit să obțină un astfel de rezultat la un scufundător.. Pânza de păianjen este la fel de rezistentă ca kevlarul utilizat în veste antiglonț. Inginerii, în principiu, ar putea folosi un astfel de material, dacă acesta ar putea fi reproiectate pentru a avea un timp de viață suficient, pentru parașute, cabluri, ligamente
Biomimetică () [Corola-website/Science/337052_a_338381]