207 matches
-
cititori continuă să i-o poarte, ci și fascinația reprezentată de stilul propus de el: „Cel puțin pentru o vreme, Salinger se va fi considerat pe sine un profet american, o voce clamând în sălbăticia urbană. Astăzi, e amintit pentru scurtimea mărturiei lui și i se reproșează refuzul de a continua, ca și cum ar fi datorat lumii mai mult decât ceea ce deja îi oferise. Într-o manieră oarecum la fel de mistică precum gingașele epifanii din povestirile sale, trecerea timpului s-ar putea să
Din nou despre Salinger by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3441_a_4766]
-
De cîțiva (puțini) ani, am cu adevărat o patimă pentru copaci. ș...ț Va veni oare vremea cînd voi iubi mineralul? Vremea ultimă, înainte de unirea cu el?" Una peste alta, un veritabil jurnal de idei a cărui principală calitate e scurtimea reflecțiilor și, totodată, profunzimea lor.
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
de ce să-l prefere". Pana literară a lui Gabriel Liiceanu e remarcabilă. Însă meditația lirică, autoscopia încărcată de intensitate alternează cu constatarea modestă. Pedagogia debordează nu o dată marginile original conturate ale cogitației: Reușita unei căsnicii se măsoară în fapt prin scurtimea duratei de care cei doi parteneri au nevoie, după fiecare scandal, pentru redresarea imaginii de sine. Căci de vreme ce de ambele părți se aruncă Ťcuvinte greleť - și din ce în ce mai grele - nimeni nu scapă neterfelit". Expertul ideilor își dă mîna cu un raisoneur
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
în -oare erau considerate de Alecsandri total ne-eufonice; le critică în Dicționarul grotesc și le atribuie personajelor ridicole, precum Galuscus din Rusaliile : "te am cu ardoare / Ș-amoarea-mi vibrează lâng-a ta pudoare". Multe dintre ele s-au impus, totuși, și scurtimea le recomandă azi ca preferabile unor derivate mai greoaie. Și rigurozitate e destul de vechi (din secolul al XIX-lea); dicționarele îl explică de la adjectivul riguros cu sufixul -itate, după modelul italienescului rigorositŕ. l Politicale e un cuvînt întîlnit în secolul
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
tipul jocului de cuvinte cu salt stilistic: un cuvînt popular-argotic e înlocuit printr-un neologism internațional. În plus, forma corespunde tendinței limbajului familiar-argotic de a folosi cît mai mult cuvinte invariabile: moca intră în serie cu mișto, nașpa, super etc. Scurtimea formei, gratuitatea și absurdul îi explică în bună parte succesul.
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]
-
indistincție a elementelor"), Perpessicius ("suflet nedezlipit de placenta haosului originar", înfiorat "de toate ecourile atavice"), Vladimir Streinu ("traiul orb al materiei, al primordialității concrete"), N. Davidescu, acesta din urmă cu o memorabilă asociere preistorică: "poezia d-lui Bacovia are, în ciuda scurtimii ei, ceva din greutatea cu care, probabil, odinioară, se vor fi mișcat uriașii Plesiosauri în nămoalele primitive, înainte de a fi dispărut". Cu justețe, Daniel Dimitriu remarcă o contradicție între această trimitere la primitiv, la abisul originar, și raportarea la decadență
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
trombă" (stiri.kappa.ro) etc. Desigur, textul legislativ pe care se bazează comentariile jurnalistice nu cuprinde termenul rablă; titlul său exact este "Programul de stimulare a înnoirii Parcului național auto". Trebuie să admitem că inovația jurnalistică are mari avantaje în ceea ce privește scurtimea și transparența: cuvîntul-cheie rablă trezește interesul cititorului în mod mult mai concret decît o fac perifrazele din jargonul birocratic. În rest, comentariile jurnaliste alternează epitetul depreciativ cu sintagme descriptive neutre ("autoturismul vechi", "mașina uzată"). Publicitatea pare a fi și mai
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
ultima perioadă așa încît autorul se întreabă dacă astăzi Odissea ar mai putea fi concepută și dacă epopeea reîntoarcerii mai face parte din prezentul nostru. Noțiunea de patrie în sensul nobil și sentimental al cuvîntului, consideră Kundera, este legată de scurtimea relativă a vieții noastre, care ne oferă un prea zgîrcit răgaz pentru a ne putea atașa de o altă țară (sau țări) și de alte limbi. Devine astfel limpede că ultimul roman al lui Milan Kundera este, în pofida aparențelor, unul
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
a fost inclus în DOOM2, ca adjectiv și adverb; l-au cuprins în lista lor DEX 2009 și (în forma sudată nonstop) Noul dicționar universal (NDU 2006) și Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007). Adverbul și adjectivul invariabil non-stop are avantajul scurtimii, al pronunțării fără dificultăți (a fost perfect asimilat în română) și mai ales al transparenței: ambele sale componente, non și stop, existau deja în limbă, iar relația dintre ele e foarte limpede. În plus, adverbul intră în tiparul foarte puternic
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
greșeli mari. Singurul lucru care pe mine m-a îngrijorat, dacă vreți, este proiectul de privatizare la CFR Marfă, unde cred că Guvernul a vrut să răspundă în mod pozitiv termenelor și angajamentelor luate față de FMI și acest lucru, deci scurtimea termenelor, a împiedicat pregătirea suficientă a unei privatizări la o întreprindere de dimensiune mare și cu importanță deosebită”, a adăugat Călin Popescu Tăriceanu.
Tăriceanu: Ponta riscă să devină un paratrăsnet by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35656_a_36981]
-
un scriitor... Sau: "Cutare scrie tot atât de bine ca Voltaire."... Nu, intervine categoric Proust: "ca să scrii tot atât de bine ca Voltaire, trebuie neapărat să scrii cu totul altfel decât el." La fel, un alt autor, obscur, face elogiul micimii, ca spațiu, elogiul scurtimii unei opere, fiind un avantaj pentru ca ea... să lunece mai ușor în posteritate, să se strecoare prin ea mai lesne... Posteritatea, spune Proust, nu are grijă decât de calitatea operei, ei nu-i pasă de cantitate. Și termină cartea cu
Despre Baudelaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13663_a_14988]
-
de partid, întreb și pun la vot această propunere sau, ca să respect statutul, dacă sînt și alte propuneri? Nu sînt? Nu) Atunci să punem la vot această propunere. (Toți tovarășii sînt de acord)." Textul merită o analiză atentă, fiind, în ciuda scurtimii sale, extrem de elocvent în privința mentalității dictatorului. Primo:de unde știa Ceaușescu că „toți tovarășii au aprobat propunerea"? După durata și intensitatea uralelor? dar dacă vreunul din membrii c. p. ex., aflat mai spre fundul sălii, nu-și unise glasul cu al
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
negative, a fost înregistrat de mai multă vreme ca particularitate regională, ca muntenism. E totuși greu de înțeles de ce s-a răspândit atât de mult în ultima vreme: nu are, ca alte inovații, rolul de a umple un gol, avantajul scurtimii, al dezambiguizării sau al insistenței. Nici numai, nici doar nu-i sunt prin nimic inferioare, învechite sau greoaie. E pur și simplu o ilustrare a rolului imitației și a imprevizibilului din evoluția limbii. Folosit de unii vorbitori fără nicio ezitare
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]
-
nu se regăsește în însemnările Ninei Cassian. "Jurnalul" său este de fapt o succesiune de notații datate - unele de-a dreptul eliptice - care indică temperatura vieții amoroase a autoarei și dau seama de preocupările ei poetice și componistice. De altfel, scurtimea textului (31 de ani de viață sînt condensați în doar 286 de pagini de text, dintre care o bună parte o reprezintă comentariile făcute de autoare la însemnările originare în perioada 2003-2004) sugerează fie că autoarea nu a ținut niciodată
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
s-a cerut să traduc/ un sonet de Shakespeare.// Jumătate de oră,/ cu ochii bulbucați/ pe foaia de examen/ am încercat să-l înțeleg.// La sfârșitul examenului/ a fost o dramă,/ mai tragică decât/ Romeo și Julieta." Poate că și scurtimea să dea poemului Păcatele aerul definitiv: "De împărăția cerului/ mă desparte o cortină./ Ruga mea se face țăndări./ Păcatele îmi ard/ dar nu se risipesc". (Anonimul, 2)
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7373_a_8698]
-
orelor de matematică și prin intermediul manualelor școlare, unde se întîlnește curent în formularea problemelor și a exercițiilor, acest uz al simbolului n a devenit cunoscut de toată lumea. De la contextele tipice, folosirea lui n, care are de altfel avantajul evident al scurtimii, a fost extinsă în limbajul cotidian. Cel mai adesea n apare ca substitut nedeterminat al unui numeral cardinal: "un comis-voiajor trebuie să viziteze n orașe". (Exemplul citat și cele care, în continuare, nu sînt urmate de indicarea sursei, provin dintr-
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
lungi, mai greoaie (cu privire la..., referitor la..., în legătură cu...) sau cerând genitivul (în privința...); cea mai complexă e în ceea ce privește, care ridică și probleme de acord (unii vorbitori acordă verbul, în mod greșit, cu complementul său: în ceea ce privesc banii...). Legat de are avantajul scurtimii și al construcției cu acuzativul și are șanse reale să se impună în limbă. Deocamdată, e totuși supărător excesul de legări stângace („Legat de orele de educație fizică, noi credem că este necesar ca elevilor să li se dezvolte abilitățile
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
în mână declarând că soția i-a fost înjunghiată în patul conjugal sau că fiica pescarului islandez a transformat reverenda dumneavoastră, la o mașină de cusut Singer, într-o hăinuță neagră foarte scurtă, bine închisă la gât, a cărei atractivă scurtime l-a făcut pe un automobilist să o ia într-o seară de undeva, de pe șoseaua dintre Borganes și Stykkisholmuer, și să o violeze, prilej cu care solida stofă austriacă a reverendei a intrat în contact cu sperma islandeză. Nu
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
litere minuscule. Acum, după ce forma s-a răspîndit destul de mult, putem găsi și explicații ale succesului său: favorizat de frecvența cu care acronimul a circulat în scris în spațiul public (în anunțuri, pe etichetele produselor etc.) și mai ales de scurtimea și ușurința de pronunțare a formei (leu greu sau leu nou sînt sintagme mai lungi și mai incomode). Împotriva noii preferințe ar fi stat totuși unele argumente: RON este o formă netransparentă, artificială, care nu părea aptă să substituie un
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
a fost și foarte scurtul fragment intitulat Past Tense Dance, prezentat de Valentina de Piante Niculae, profesoară la UNATC, unde predă diferite tehnici de dans. Mișcarea sa liberă, fluidă și expresivă o cunoaștem dintr-o serie de lucrări anterioare. Dar scurtimea piesei (maximum 15 minute) nu a putut să asigure greutatea unei seri întregi de spectacol. O atare piesă, work in progress, trebuia asociată cu lucrările altor coregrafi, pentru a putea corespunde economiei unei seri complete. Cu regretul de a nu
Explore Dance Festival 2010 (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5963_a_7288]
-
se schimbe odată cu regimul, democrat sau tiranic. Nu contest, unora li se potrivește „în stil”, cum ziceți, și o adecvată adaptare la noi mode și cerințe imediate. Dar stil înseamnă, cum o spuneau unii teoreticieni francezi, nu numai lungimea sau scurtimea, ca și claritatea frazei, ci și un „mod de a fi” al autorului. Un mod esențial de expresie a ființei. Pentru a mă compara cu cei mari, și Balzac, ca și Proust, la aproape un secol după el, au fost
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
în abur ("ca atâtora dintre personalitățile culturii noastre din veacul trecut - scrie Iordan în biografie - nici lui Costache Negruzzi nu i se cunoaște data exactă a nașterii") rodesc, nu o dată, spectaculos. Citim, într-o viață rezumată în patru pagini, căreia scurtimea, în luștri și în fraze, îi dă ritm, că subiectul acestei novele rescrise academic a fost, pe rînd, diac, apoi căminar, postelnic, director al Teatrului Național, cu Alecsandri și Kogălniceanu, ministru de finanțe, deputat, membru fondator al Academiei Române. Repede urcare
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
ațintiți către Hristos, de El se simțea ocrotit”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LVIII-a, 13, în PSB, vol. 53, p. 242) „N-a tulburat-o pe fericita aceea nici spaima de ostașii ce stăteau la ușă, nici scurtimea timpului, nici singurătatea în care se găsea ea, cea atacată, nici că era numai ea în casă, nimic din acestea; ci, ca și cum s-ar fi găsit între prieteni și cunoscuți, așa le făcea pe toate, fără temere. Și pe bună
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 476-477) „Ostenelile sunt partea veacului acestuia scurt și trecător, iar cununile, păstrate pentru cei fără de bătrânețe și fără de moarte, pentru ca povara ostenelilor să fie scurtă, scurtându-se o dată cu scurtimea timpului, iar desfătarea și bucuria cununilor să dăinuiască veșnic și fără de sfârșit, prelungindu-se împreună cu veșnicia veacurilor acelora fără de număr. Deci Dumnezeu, voind să-i cinstească pe mucenici mai mult, a amânat darul. Dar nu numai pentru aceasta, ci ca să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ne relaxeze, și nu să ne bage pe gât cangea vulgarității fără perdea și a prostiei ieșite din țâțâni. Era să spun că de asediul vulgarității au scăpat doar buletinele meteo, dar și acelea au sucombat sub mărimea sânilor și scurtimea fustei inevitabilelor prezentatoare. Cât despre cultură, ea a fost lăsată fie pe seama indivizilor fără har (dar răzbătători), fie sunt atât de prost bugetate încât emană o sărăcie și o precaritate deprimante. Toate acestea sunt consecința, nu premisa, absenței unui veritabil
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]