5,253 matches
-
prima oară cînd uzurpatorul Aristarc dovedește tupeu. În JURNALUL LITERAR (nr.1-6, 2004), titlu uzurpat și el, ca și, în bună măsură formatul (a pune pe copertă pe G. Călinescu drept director fondator, fără a-i putea solicita acordul nu scuză procedeul), falsul Aristarc e supărat că România literară a reluat doar parțial un interviu al dnei Cristina Scarlat din revista băimăreană Nord literar cu „colaboratorul nostru (al. J.l.- Cronicar), Mac Linscott Ricketts.” Confiscarea dlui Ricketts ni s-ar părea o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
CNSAS. Din imagine se vede clar atât “ionatanul” înțepenit în gâtul lui Adam, cât și (puțin mai voalat, e adevărat) partea de stern de unde nefericitului îi lipsește o coastă. - Ce-i, mă ? Am zis eu că fata arată rău ? Mă scuzați: uitasem microfonul deschis când tocmai mă interpela Haralampy spunând că am ceva cu fata. Moment publicitar - revenim imediat... De menționat că, pe teritoriul patriei noastre, din cauza democrației și a mutațiilor genetice, unora nu le lipsește coasta, ci o doagă, fenomen
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
probă în care, după box, ne-am impus și la atletism unde, la recent încheiatul campionat mondial indoor de la Budapesta, am fi luat locul întâi pe națiuni la disciplina “lipsă de medalii” dacă nu aveam una de bronz. Fi-r-ar a... Scuzați, că mari ghinioniști mai suntem!
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
dna Fernandez să aibă amabilitatea de a-i telefona mîine dimineață, dînsa este dezolată că nu poate asista la cockteil, dar are o problemă importantă de discutat cu avocații săi.“ „Dna Barbara Stevens roagă să aveți bunăvoința de a o scuza că este nevoită să-și amîne vizita pînă după întoarcerea de la Versailles, vinerea viitoare, și roagă să i se pună deoparte cele două clipsuri din turmalină trandafirie și colierul din smaralde nefățuite, care îi plăcea atît de mult pictorului Bérard
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
așa de puternică Încât Ara, care nu se aștepta la așa ceva s-a trezit peste un scaun. S-a ridicat a tras față de pe prima masă cu farfurii, sticle și pahare și i le a trântit În cap lui Bebe. Scuză-mă, Zizi, dar eu cu bucată asta de excrement moral nu mai pot rămâne. Haidem! Bebe apucase o sticlă În mână. Cineva i-a spus să se astâmpere, Ara făcuse karate Pe mine nu m-a lovit micron de curva
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
prin excelență. Al lui Moličre, de regulă, amar și, in extremis, mizantrop (ca al însuși ipochimenului său). Al lui Gogol, propriu-zis satiric. Al lui Caragiale, care "critică și înfierează" (vorba manualelor copilăriei noastre), echivoc, - pe jumătate inclement, pe jumătate complezent. (Scuză-mi, rogu-te, stupida rimă!) În genere vorbind, el e indecidabil (de unde, multele interpretări contradictorii, care, de la Mircea Iorgulescu la N. Steinhard, au să se bată cap în cap). Râsu-i, oricum, e mai benign decât se crede, Caragiale agreîndu-și, în
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
in acea vreme mam reîmprietenit cu scriitorul Titus Popovici care fusese cu un an mai mic decât mine la liceul Emanuil Gojdu din Oradea. Luat la rost pentru faptul ca era membru al CC, mi-a arătat „secretul” său ca scuză: era un manuscris Înfierând... comunismul. La Casa de Odihnă a Scriitorilor de la Mogoșoaia, acesta mi l-a prezentat pe Ion Băieșu, autorul hazliilor conversații dintre Tanța și Costel. Am petrecut Împreună clipe de neuitat, terminate de decesul cu mult prematur
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
aștept cu nerăbdare rânduri lungi de la tine. Te-aș ruga să arăți lui Alfred, sau să-i citești pasagiile din această scrisoare pe care ar putea să-l intereseze, sau dacă crezi, să o citească. Las aceasta la judecata ta! Scuză greșelile mele de scris și chiar de românească, dar cum sunt obligat să scriu în cea mai mare viteză nu mai am răbdare să mă gândesc prea mult de a găsi fraze impecabile. Cu dragoste și pe curând Ionel P.S.
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
pantofi. Și uite așa am trecut, În decurs de circa doua sute de minute, printr-o listă lungă, exact ca și Gargantua care Încerca să găsească alternativa la hârtia igienica. Și deodata, mi-am dat seama. Cel mai plictisitor lucru, scuzați-mi romgleza, ever. Și anume, terminarea liceului. Sincer. „Aoleu, avem bac...". Serios? Orice jumătate de creier reușește să termine un liceu. Nu mă Înțelegeți greșit. Nu liceul În sine. Nu procesul de a trece prin liceu. Nu ceremonia de final
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
„Scuzați, pardon, m-am răzgândit” - 12 Februarie 2017, ora 20:00 @ Club The Hub - str. Bărăției, nr. 31 „Vorbim pe mess, ne întâlnim pe facebook, ne vedem pe skype, ne despărțim prin sms. Dar dragostea.....” Frumusețea s-a născut la țară
Spectacolele saptamanii la Teatrul Rosu [Corola-blog/BlogPost/93929_a_95221]
-
orele de limba română în școlile României, să „înghesuiască” și să „scurteze” istoria, să elimine latina, poate chiar și religia unui popor, primul născut creștin în Europa, prin Apostolul Andrei. Unii, neputincioși guvernanți, mereu împing în față, pentru a se scuza, în nimicnicia, în nemernicia, în micimea lor, Uniunea Europeană, acest șarpe Boa, care, încetul cu încetul, vrea să înghită totul. În acest punct multe ar fi de spus. Încetul cu încetul, Eminescu, Coșbuc, Blaga, Goga sunt scoși din manualele școlare, ca
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
vicepreședintele "Astrei" și de membrul Dietei transilvane. Așadar, cuvântări școlare, culturale și politice. Elogiul școlilor din Blaj cu ocazia centenarului lor (1854), necesitatea educației și instrucției fetelor într-o vreme când aceasta era "negleasă" (neglijată) mai mult decât se poate scuza nu numai la noi, românii, elogiul studiilor clasice ca fundament al unei temeinice culturii, îndemnurile adresate tineretului de a contribui la propășirea patriei sunt principalele idei ale cuvântărilor școlare. "Un reazim al naționalității române", așa concepe Timotei Cipariu scopul "Astrei
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
mizerabil paliativ. Le cauți pe ele, din lipsă de altceva. Neputînd participa la dramă lumii, faci din tine o dramă a lumii). La 7 Octombrie 1938, adică în împrejurări identice, după douăzeci și patru ani, aceeași neparticipare, mărturisita cu încercarea de a scuză: "depuis le 22 Septembre, nous avons traversé des jours d'angoisse don't "on" pourra s'étonner de ne trouver aucun reflet ici... leș réflexions que je pus faire ne me paraissent gučre ŕ leur place dans ce carnet (de ce
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
sa este riscantă din punct de vedere nu intelectual, ci material, întrucît reproducerea integrală a unor texte fără consimțămîntul moștenitorului drepturilor de autor pentru opera lui Voiculescu, drepturi deținute de nepotul acestuia, Andrei Voiculescu, încalcă legea și se penalizează. Cerîndu-mi scuze pentru că repet lucruri scrise în Notele asupra edițiilor din 1999 și 2004, reamintesc eventualilor cititori că ultima voință a scriitorului este cu siguranță cea din ultimul manuscris, "Caietul negru", pentru Sonetul (84), iar pentru Colind pentru vînătorii de munte aceea
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
fi un bun exemplu; el venea dintr-un mare trecut literar, oricât va fi "servit" ulterior idealul comunist (începând cu Mama, apărut în 1905, primul roman realist-socialist avant la lettre). Interesantă este replica finală a scriitorului sovietic, când poetul-gazetar se scuză de a-l fi obosit cu întrebările sale: Îmi place uneori să vorbesc despre poezie cu tinere fete ca dumneavoastră". Cinicul și dezabuzatul Ilya Grigorievici nu putea să sublinieze mai clar bunacredința naivă a celuilalt... "Dumirit" asupra prăpastiei dintre iluziile
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
sertar va lua cândva drumul tipografiei." Ce păcat că, între timp, el îi servise direct pe noii stăpâni cu întristătoare produse gazetărești (printre care cel puțin două veritabile agresiuni, în 1947-1948, apărute în Scânteia, contra încolțitului Tudor Arghezi - nu-l scuză nici măcar faptul că, personal, el îl detesta pe acesta încă din tinerețe...). El servise regimul chiar și în creația sa poetică, cu o tentativă de epopee proletcultistă Cântarea României (1951). Mai târziu, prin 1953, situația sa de "eretic" abia tolerat
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
vorbire ele n-ar putea să apară, ca și cum doar vorbirea ar vedea criptele deschizîndu-se, și, de fapt, altceva se întîmplă, ceva destinat unei priviri din noi înșine, înmugurită, tot timpul pe cale să se nască Ceva din noi tot timpul se scuză, tot timpul, pe de altă parte, ceva din noi este înarmat pentru a reproșa, și-așa vine crepusculul, vin asfințiturile lăuntrice, nucleul de noapte, cînd știi că numai oboseala,un fel de iubită a sorilor morți, mai face lucrurile să
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
alb. Nu mi-a dat voie să public interviul în Ferestre întredeschise, le-a spus Biancăi și lui Nicolae Balotă, care au intervenit pentru mine, că... "eram beți". Mie n-a îndrăznit să-mi spună o asemenea enormitate, s-a scuzat cum a putut și m-a... mituit: m-a întrebat ce album să-mi trimită de Crăciun. Nu voiam nici un album, eu voiam să-mi public interviul, dar, înduioșată de panica lui, am acceptat o amînare și o carte: Caietele
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
căscată, era deștept. în lume rîdea zgomotos sau zîmbea legănîndu-se de pe-un picior pe altul. Pretindeam că am nevoie de prietenia creierului său. Nu sînt chiar așa de grozav cum par. mi-a zis vlăjganul ca și cum s-ar fi scuzat. Uneori iarna îi atîrna din nasul încovoiat o picătură. Cînd ne-am plimbat, i-am privit picătura cum se legăna în vîrful nasului fără să cadă. Poate era pe jumătate înghețată. Mă perpeleam de dorul lui. Pînă cînd mi-am
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
a se vedea capitolul final, al cărui epilog se intitulează, filmic am zice, Roma, Roma), se vădește valabil pentru investigarea oricărei istorii. Indiferent de arcul temporal, de secvența delimitată formal, prin repere evenimențiale, a scrie istorie înseamnă, azi, a percepe - scuzați repetarea cuvântului - global fenomenul uman. Înseamnă, azi, a scrie o istorie care să totalizeze exterioritatea fenomenală, înglobând în același timp "pliurile", "volutele", "volumele", deci și profunzimea evenimentelor. A scrie, azi, istorie - indiferent de obiectul ei circumscris spațio-temporal - nu cred că
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
îi călcase ultima dată pragul, în locuința sa din spatele atelierului. În sălița de trecere, de grinzile vopsite în cărămiziu ale tavanului atârnau parcă mai multe funii de usturoi ca în trecut. “Ce să-i facem, domnule Stelian?” zise Mișu parcă scuzându-se. “Dacă s-au înmulțit duhurile rele!...” Nu cumva am venit într-un moment nepotrivit?” vru să știe Stelian, oprindu-se în pragul ușii următoare, din dosul căreia răzbăteau mai multe glasuri. “Nu-i nici un deranj. Musafirilor mei o să le
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
uluitoare, se afla o blondă nemaipomenită, goală pușcă, de îți tăia respirația numai când o vedeai. Nu, nu de-asta m-am făcut eu blondă, te rog nu mă întrerupe. Așa, o blondă fabuloasă, și Andrew se opri paralizat. „Mă scuzi, frumușico, zise el, probabil că am greșit adresa.” Adevărul era că palatul sau cabana, cum vrei s-o iei, avea multe dormitoare, oferite oaspeților care veniseră, unii tocmai de la Londra, să mai scape de ședințe, ministere, neveste și-alte stresuri
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
multe ca să nu stârnească în continuare complexe, și i se va trece mărinimos cu vederea că a stat în calea tuturor, scoțându-i din sărite. Așa a fost în secolul al XIX-lea, așa este și acum: trebuie să te scuzi umil dacă ai vreun talent și să faci imposibilul să treci cât mai neobservat. Artistul român, oricare i-ar fi talantul încredințat de Providență, deranjează societatea prin însăși existența lui. El o să-i semene întotdeauna copilului din povestea lui Andersen
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
de plicuri! Ceea ce ar începe să semene a operă!! Scriindu-le, după cum v-am spus, în direct, fără ciorne, fără copii, risc să se piardă, datorită poștei, vreo, să zicem, două-trei sute. Rămîn opt sute; e de ajuns! Plus că am scuza că cele mai frumoase au dispărut, nu că nu le-am putut scrie!! Bineînțeles, în trei ani, am un spațiu care-mi permite să trăncănesc cîte-n lună și-n stele, variind subiectele și sufletul la nesfîrșit. Din cele opt sute rămase
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
parte-i ar fi fost suficient pentru a se evita această situație, rușinoasă pentru instituția teatrului și scandalos de nedreaptă pentru el. Căci, nu-i așa?, viața nu e altceva decât un șir de compromisuri, cu atât mai ușor de scuzat cu cât țelul în numele căruia sunt făcute mai nobil. Tot ce se poate ca firea incomodă a artistului să fi contribuit decisiv la împingerea lucrurilor într-o asemenea fundătură. Dar chiar așa fiind, tot mi-e greu să înțeleg de ce artistul
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]