2,779 matches
-
care ne cer să începem să lucrăm noi înșine, primii asupra noastra și asupra voinței noastre de a fi purtători de cuvant ai unui ideal ce nu poate fi slujit decat prin propria noastră decizie de a fi convingător, pentru semeni, frații acestora." Departe de a fi convingătoare, demagogia lui Dinu Săraru nu e nici macar coerentă. * În plus, revista să pusă sub semnul tutelar al armoniei și frăției are o orientare politică evidență și îndîrjita, mai ales în paginile de literatură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
fost ca și cum s-a adîncit o prăpastie și fiecare am rămas pe o altă margine. În sinea mea mi-am spus că fuga de sclavie nu poate fi demnitate, că demnitatea mea este a sclavului care își păstrează iubirea de semeni și o lumină interioară alta decît a raporturilor sociale. Dar relatînd această confesiune a lui Petru Dumitriu vreau să subliniez că nu numai privilegiile i-au îndemnat pe unii intelectuali să se supună terorii comuniste, ci și acest sentiment respingător
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
nopții sunt neconcludente" Repetarea obsedantă a întrebării, în diverse variante, aduce aminte nu atât de un interogatoriu, cât de vaierul cuiva rămas singur într-un loc pustiu. Instanța supremă, care judecă, inflexibilă, delictul de neintervenție, de neacordare de ajutor unor semeni aflați în primejdie este chiar conștiința celui vinovat. Ea aplică loviturile de bici ale remușcării, și tot ea este cea care trăiește interminabila suferință. Simplitatea cultivată cu artă de Nicolae Prelipceanu îl cucerește pe cititor. Ideile din poezia sa au
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
mondială nu prin optica "prosperității celor puțini, ci a nevoilor celor mulți?". James D. Wolfensohn dezvăluie faptul că, drept răspuns la un chestionar avînd ca nucleu ideea "care ar fi lucrul cel mai important" în stare să schimbe viața unor semeni, modul de existență, răspunsurile au sunat în fel și chip. Iată doar cîteva asemenea replici: * O viață mai bună pentru mine înseamnă sănătate, pace și iubire, fără foame (o bătrînă din Africa); * Nimeni nu poate să vorbească despre problemele noastre
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
îi spun că fierbe orezul pînă cînd adoarme de foame, fiindcă nu avem orez (o mamă din Asia de Sud) etc. Atfel de răspunsuri ferme, cromatic diferite, ar putea fi prea bine numite "vocile demnității", răsunînd puternic, cu ecou multiplu, deoarece acești semeni de-ai noștri reprezintă valori intrinsece, nicidecum simple reflexe de caritate. Mila, ca factor social, constructiv, își pierde aproape întrutotul conturul, atunci cînd oamenilor li se propun speranțe reale, fundamentate, și oportunități care îi preschimbă în indivizi întrutotul capabili să
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
Oana Lăcătuș și pianista Silvia Ciorbaru, studente ale Conservatorului din Boston. Dedicat - pe de altă parte - vârstelor mult mai tinere, Concursul "Remember Enescu" - găzduit de liceul ce poartă numele marelui muzician român - tinde a poziționa corect locul creației maestrului fără de seamăn al muzicii românești în conștiința copiilor de vârstă gimnazială, a celor de vârstă liceală dar și a studenților primilor ani de studiu universitar. Găzduit în continuare de Liceul "George Enescu" din București, ediția din acest an a evidențiat un talent
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
ea a însemnat o experiență de viață. Cartea strînge în jurul magnetului care a fost George Constantin marile personalități ale teatrului, filmului românesc, ale culturii noastre. Tot cu sufletul la gură urmărim, mai bine de două ore, filmul intitulat "Magistre fără seamăn, slavă..." titlu inspirat de o confesiune a lui Florian Pittiș care, în montarea Furtunei lui Ciulei, de la Bulandra, juca Ariel. George Constantin a fost Prospero. Prima replică a lui Ariel la intrarea în scenă și adresată lui Prospero este "Magistre
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
titlu inspirat de o confesiune a lui Florian Pittiș care, în montarea Furtunei lui Ciulei, de la Bulandra, juca Ariel. George Constantin a fost Prospero. Prima replică a lui Ariel la intrarea în scenă și adresată lui Prospero este "Magistre fără seamăn, slavă"... Extraordinar, nu? Documentele de arhivă conținînd fragmente din importante apariții pe scenă și doar din trei filme - din cele peste 40 jucate - sînt legate de punctele de vedere în special ale regizorilor mari. În hainele lui se simte mirosul
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
însuși o ține la zi, sînt pe de-a dreptul cutremurătoare, chiar dacă ne referim la controversatul nostru secol, nu la mileniul întreg. În secolul al XX-lea, victimele comunismului și fascismului depășesc cu mult cifră de 100.000.000 de semeni de-ai noștri. Este același secol în care primul pămîntean a pășit pe suprafața Lunii, vorbindu-ne, de departe, despre frumusețea apusului de Pămînt, despre miraculoasă "planetă albastră". Iar unii "pămînteni" ne-au vorbit - anticipînd eronat viitorul - despre mileniul care
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
de duh, prietenia, umorul. Revelațiile pe care ni le aduc fragmentele din vastă lui publicistica anticomunista scrisă în exil și din corespondență conturează portretul unui personaj de o frumusețe rară, alcătuită din demnitate și modestie, corectitudine morală și comprehensiune pentru semeni, patriotism adînc, fără umbră de demagogie, un bărbat pasiune, generozitate și curaj. Articolele omagiale scrise la moartea lui și publicate în acest număr adaugă fiecare alte nuanțe portretului psihologic al unui om de mare calitate, din toate punctele de vedere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
contingent) că pe o specie de "păcat" venial, ce ar putea fi absolvit, Purgatoriul fiind invocat cu un patetism nelipsit de-o nuanță de cochetărie: "Tîrziu mi-am pierdut inocentă adolescentului,/ cînd eliberat mă credeam de ispitele lumii,/ acum mai seamăn eu sfîntului ce vorbea cu păsările,/ sau șunt doar o pasare pe care-o hrănește/ din mila Dumnezeu?(...) Căzut în păcatul de-a iubi efemerul,/ viața mea e moartea, că plata a căderii,/ totuși, împreună cu corul celor din Purgatoriu strig
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
putin puritana în sugerarea modului în care ei răscumpără arvuna căpătata de la societate. Nu am în niciun caz pretenția că-i zic ceva nou Anei Blandiana, care a cugetat temeinic asupra relativizării moderne a noțiunilor și asupra diversificării relațiilor între semeni. Ea s-a dovedit cu prisosință o cunoscătoare a reliefului tipologic variat și etajat (mult mai avizata în aceste perforări ale artei, și prin forță vocației, decît m-aș putea eu laudă). Că jinduiește să cultive o toga a solemnității
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Pe izvor cu val de bine / Doină crește, dor tot vine. Tot ce-i dor e neușor, / Chiar de vine pe izvor ! («Izvorul mamei” VRF, 54); Pe fag dulce-amărât / Arde, mamă, alba-ți stea, / Te uitași la ea atât / Încât semeni azi cu ea. // Ziua, noaptea, la apus, / Ardeți către tot ce-i sfânt, / Luminând pe rând de sus / Fața cestui vechi pământ. // Ardem. Căci în lung și-n lat / Nu-i mai tragic nenoroc: / Stea cu foc înstrăinat / și durere
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
filmului. E de bănuit că nu e vorba, în acest caz, de o "simplă" devoțiune filiala. E de bănuit că Mihai Constantin, el însuși actor de talent, îl privește pe George Constantin cum îl privea Ariel pe Prospero. "Magistre fără seamăn, slavă...", ne reamintește fostul Ariel din Furtună lui Liviu Ciulei, Florian Pittis, primele cuvinte pe care i le spunea, în scenă, lui Prospero - și care dau și titlul, shakespearian, al filmului... Mihai Constantin are fericirea de a fi urmașul "magistrului
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
ne reamintește fostul Ariel din Furtună lui Liviu Ciulei, Florian Pittis, primele cuvinte pe care i le spunea, în scenă, lui Prospero - și care dau și titlul, shakespearian, al filmului... Mihai Constantin are fericirea de a fi urmașul "magistrului fără seamăn"; un dar care, uneori, ar putea fi și o grea povară: căci nu e ușor, într-o astfel de (și altfel de) meserie, să te raportezi, obsedant și inevitabil, cu carnea și cu sîngele tău, cu nervii și cu talentul
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
despre George, ca despre "un adevărat rege al unui regat de abur"... Se spune ca, după un actor, oricît de mare, "nu rămîne nimic". Privești această casetă cu sentimentul recunoscător că după George Constantin a rămas, totuși, CEVA. Magistre fără seamăn, slavă... * prod. Fundația George Constantin, Fundația Arte Vizuale și Televiziunea română
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
în relațiile dintre oameni - investind în acest demers un adevărat geniu pedagogic - are parte acum de un asemenea tratament! Intransigenta morală de care face parada autorul cărții nu justifică agresivitatea să. De altfel, însăși preocuparea de a-i moraliza pe semeni are ceva suspect din punct de vedere intelectual. Abia când se judecă pe șine, scufundându-se dostoievskian în propriile sale abisuri sufletești, un moralist devine autentic. Laszlo Alexandru nu face niciodată așa ceva. El îi analizează nemilos exclusiv pe ceilalți. Mai
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
a poveștilor, cu toată conotația inevitabilă de licențios pe care familiaritatea cu Creangă o va include aici. În fond, gestul lui Carrière, de a concepe o colecție de Contes pentru oameni mari, e de un orgoliu, în sens bun, fără seamăn: căci poveștile adunate de el în acest volum te fac, cu adevarat, să uiți de Anna Karenina și de Mizerabilii, numai pentru că în final să iți reamintească puternic de ele. Purtîndu-ne prin eposul fondator, cel al snoavelor și basmelor, Carrière
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
o gorilă care pictează și care a reușit, mai ales datorită imaginației, trecând prin tot soiul de aventuri, să-și schimbe viața, e la prima vedere menită copiilor. Dar mulți părinți ar avea câte ceva de învățat de la Ivan cel fără de seamăn, gorila ținută într-o cușcă, lângă un mall de pe o autostradă, spre a-i distra pe cumpărători. E o primată... oprimată, care știe că nu va mai ajunge vreodată în libertate și reacționează ca orice om inteligent: caută libertatea interioară
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
raport științific despre cum a devenit... om, și treptat dobândește fire de savant, în timp ce savantul-dresor care îl făcuse să ajungă la „cultura medie a unui european” se îndobitocește. Întoarcere de situație folosită și de Katherine Applegate în Ivan cel fără de seamăn - fiindcă stăpânul menajeriei devine din ce în ce mai puțin om, mai maimuță (sau, dacă-mi dați voie, foarte maimuță). Mi-a atras atenția stilul, prin concizia neobișnuită pentru cărțile de copii, unde de obicei vorbele și explicațiile abundă. Fiecare cuvânt, bine lustruit, își
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
mai maimuță (sau, dacă-mi dați voie, foarte maimuță). Mi-a atras atenția stilul, prin concizia neobișnuită pentru cărțile de copii, unde de obicei vorbele și explicațiile abundă. Fiecare cuvânt, bine lustruit, își are aici rostul său. Ivan cel fără de seamăn, care a învățat limba oamenilor, crede și el că „oamenii vorbesc prea mult. Trăncăne mereu, ca cimpanzeii, și umplu lumea de zgomot, chiar și când nu au nimic de spus”. (Înțelegem că o gorilă are despre cimpanzei părerea unui elev
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
sau însănătoși - de exemplu, Ivan e brusc încurajat de cuvintele pe care câinele vagabond (cu experiență de viață!) Bob îl obligă pe prizonier să le spună, de câte ori e trist sau își pierde încrederea în sine: „Eu sunt Ivan cel fără de seamăn!” Prizonierul începe să picteze, inspirat de amprentele pe care degetul le lasă pe geam, în speranța că urmele de vopsea nu se vor șterge atât de ușor. Și-a dat seama că arta e „ceea ce menține viu un obiect mort
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
cărții: „Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi”) își dă seama, datorită amintirilor, că de fapt nu om vrea să fie, ci o adevărată gorilă, ca atunci când trăise liber. Dacă la început Ivan cel fără de seamăn fusese un realist preocupat de cotidian, un ”artist al instinctului”, în momentul în care se hotărăște să o salveze pe Ruby, să nu moară în cușca unui mall, ci să ajungă într-un spațiu larg, pe câmpia cu elefanți a
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
măcar prin delegație, proiectînd-o în operă. Dar ca un indiciu că proiecția rămîne o năzuință neîmplinită, exemplele livrești ilustrează cazuri de duhovnici ratați: părintele Serghi își ratează vocația din egoism, părintele Natanail din tristețe, iar părintele Ferapont din ură față de semeni. Afinitatea autoarei cu tema isihastă e atît de pregnantă că pînă și tonul scrierii e pătruns de o reculegere sobră, cuvintele curgînd lent, în fraze largi, precum meandrele unui rîu calm. Ritmul vorbelor e așezat, fără tresăriri patetice, Nicoleta Baciu
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
în strânsă legătură cu criza economică generalizată, cu care se confruntă actualmente întreaga lume. Sărăcirea accentuată a populației, din ultimul timp, i-a determinat pe mulți fii ai Bisericii să ne ceară ajutorul. Nu am putut fi nepăsători față de acești semeni aflați în lipsuri și suferințe. Cu riscul acumulării de datorii, au fost ajutați prioritar numeroși oameni, lucrarea filantropică fiind parte a slujirii aproapelui de către Sfânta noastră Biserică. Vremurile de criză, ca și cele de bunăstare, sunt îngăduite de Dumnezeu cu
Arhiepiscopia Tomisului, sub sechestrul ANAF () [Corola-journal/Journalistic/24266_a_25591]