211 matches
-
voim să-i spunem și a-i imprima mai adânc ideile morale și, câte puțin, a deveni directivele vieții sale. În materie chiar ea nu decide nimic. De aceea am ruga pe "Romînul" să nu confunde pedagogia adevărată cu ideile secăturilor republicane cari vor să puie mâna pe școala primară și a căror pedagogie consistă întru a nu avea nici o pedagogie. Atât pentru instrucția publică a dobrogenilor. Ideile "Romînului" sânt greșite ori tendențioase, în tot cazul idei din care nimeni nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deșartă, are numai dorința de a străluci fără inteligență și fără bun-simț, o Cameră care se servește în mai toate discuțiunile de arguții și subtilități ridicole ce indignează publicul, ca care caută nod în papură și-și pierde timpul cu secături ce nu fac cât jumătatea diurnei, o Cameră care tratează cestiuni ce nu le cunoaște și nu le-a studiat, care compromite interesul țării, regimul parlamentar și instituțiile libere, o Cameră care risipește averea contribuabililor - știți ce este cu toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cuiburi de incubațiune pentru acești paraziți, unde ei se clocesc, trimițîndu-și apoi odraslele la Paris, de unde aceste se-ntorc cu mii de trebuințe pe de-o parte, cu pofta de-a le realiza de pe spatele poporului pe de alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor din străinătate și i-au populat lupanarele, toate mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la fața locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic pentru a întreține pe aceste stârpituri. Dar e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un cuvânt, nici bunăstare. Se știe că noi le-am contestat capacitatea de-a pricepe un adevăr, capacitatea de a discuta. Cu drept cuvânt le-am contestat-o. La ei discuția nu înseamnă o comparare de argumente, ci oricare din secăturile acestea n-are alt scop decât de-a se arăta mai cu cap, de a-și ilustra mutra, de-a arăta că știe răspunde. Noi zicem de ex. că nu spitalele sunt lucru de căpetenie, ci o descărcare a poporului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puhoi mare, a rupt drumul în Lunci, la Tâmpescu; 1876 - luna mai a fost îngheț, pomii și pădurea s-au uscat; 1888 - anul în care a venit trenul, în săptămâna patimilor, vara a fost puhoi mare, a rupt drumul la Secătura; 1906 - în Ziua Crucii, 14 septembrie, a fost omăt și viscol, ger cumplit, a înghețat agheazmatarul; 1907 - a fost iarnă grea - ger de -32 grade, în ianuarie; 1911 - în zilele de 22,23 și 24 iunie a plouat și a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă, Pârâul Pădurilor, Pârâul printre Runcuri, Pârâul Sălătrucul cel Mare, Pârâul Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul Copiilor (fânațe), Șesul la Runcul Porcului, Șesul la Dealul lui Hasniș, Șesul Micului, Șesul Moldoviței dincoace de vad, Șesul de pe lângă Pârâul Hurghiș, Șesul Prisăcii, Tăbârcile, Târșitura Rușilor, Vârfu Miculelor, Vârfu Sălătrucului, Zăvoiul (fânațe) <footnote bidem
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
extinderea satului - apare o Vamă de Sus și o Vamă de Jos - și despre originea etnică a locuitorilor <footnote Ibidem. footnote>. Astfel: Runcul lui Grigore Lucan, Arșița lui Nicolae Ciocan, Poiana lui Axinte, Fânațul lui Toader Bosancu, Dealul lui Toader, Secătura lui Bardan, Pârâul lui Pușcă, Arșița Floarei, Dealul Miclăușei, Păscătura la Dealul lui Hasniș, Pârâul Floarei, Pârâul lui Grigore Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Poiana lui Grigore Crăcan, Poiana Focșei, Poiana lui Ciocan, Poiana Preotesei, Șesul Micului, Poiana
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
țării. În aceste condiții nu este de mirare că vămenii vor să se emancipeze de sub tutela mănăstirii și să se manifeste, în unele cazuri, ca proprietari deplini ai terenurilor, cu drept de vânzare. Astfel, suprafețele cuprinse între hotarul vechi - Podul Secăturii și cel nou - Pârâul Hurghiș - au fost vândute de vămeni unor locuitori din Câmpulung. La 16 aprilie 1719, Mihail Racoviță trimite pe vornicii din Câmpulung să strice casele câmpulungenilor făcute pe hotarul mănăstirii Moldovița. Câmpulungenii „fac pricină mănăstirii cum că
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care se stabilesc între așezări și cadrul natural pe o anumită treaptă de evoluție a societății omenești. Primele vetre de sate au fost localizate în poienile sau runcurile create de om în codrii seculari. Mărturie stau toponimele (de ex. Runcul, Secătura, Dealul Scăuelelor etc), dar și relatările documentare. Astfel, la 17 oct. 1451, Bogdan Voievod «Întărește lui Pătru Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la capătul Cornișului, unde dă Gruețul în Șacovăț, pe partea de dincolo de Șacovăț și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de turlă al bisericuței de lemn, stil omologat în puntea Apuseni Maramureș, Turism cu manualul de etnografie, Ion Vlăduțiu, părelnice locurile, din priviri nu le ajungi vreodată, curg aceleași averi pe denumirile de sate, Răstoci estul județului Sălaj, troiță, Valea Secătura fir de ricin la poartă ornamental, se pune deplasarea din soarele Cîmpiei Dunării, satul Perii Vadului în deosebire de legendarii Peri mănăstirești de la Tisa, lăstăriș cu Someș, halta Căpîlna pe Someș ieșirea din Sălaj cu șoseaua meri de roade mărunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
treziți-vă!” Aproape în același timp, se auzi glasul lui Baltă, îngroșat de emoție, cu pumnii strânși, tremurând ca varga... „Treziți-vă !” După o vreme, glasul lui Ichim, juristul, sparse tăcerea... „Țara se duce de râpă sub ochii nostri... Nulitățile, secăturile, golanii au pus mâna pe putere..!” În seara aceea, postul de radio „Vocea Americii”, a transmis o emisiune dedicată, marelui om politic și patriot, Iuliu Maniu.. „Orizont de viață liberă pentru neamul său!..Iuliu Maniu luptă de 50 de ani
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o tăcere deasă de-și auzeau bătăile inimii.. Fiecare se cufundă în gândurile lui, prin minte trecându-le.. „I. Maniu luptă de 50 de ani pentru... și înălțarea neamului..”, „.. Regim cu rele deprinderi... Țara se duce de râpă... nulitățile și secăturile conduc.. Societatea românească se dărâmă..!”. „ Dreptatea este călcată în picioare..!”, se auzi cineva, gândind cu voce tare..”.. „ Dreptatea este călcată în picioare..!” „ Hm ?!.. Dreptatea..!, murmură Ichim juristul, și, deodată, parcă trezit dintr-un somn amorțit, se pomeni cu un glas
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să fie cineva..!”, se auzi, tot el, după o vreme. Ichim simți ochii de tăciune ăi căpitanului, că-l caută prin întuneric. Și, din nou vorbele comentatorului de la Radio Londra, începură să le umble prin minte... „Regim cu rele deprinderi..secăturile conduc.. țara se duce de râpă.. dreptatea este călcată în picioare”... Trecuse de miezul nopții și, somnul tot nu-i prindea. „ Europa, se pare că nu vrea să ție socoteală de tot sângele vărsat pentru apărarea ei!”, se auzi în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
O întrebare ar trebui să dea de gândit: De ce-a tăcut și tace securitatea de 16 ani în loc să fi dat o mână de ajutor la deconspirare. Chiar din zilele evenimentelor din decembrie 1989 s-a strigat „jos securitatea”, fiecare secătură, ca să se apere, dădea vina pe securitate. Tăcerea foștilor securiști nu poate fi explicată decât prin interesele comune cu ale colaboratorilor-informatori, în acapararea unor averi uriașe, în devalizarea Țării de toate averile adunate în perioada comunistă. Într-o societate care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
caractere, dar depinde de fiecare participant cât își însușește din tezaurul culturii și gândirii. Depinde cu ce își populează mintea. Dacă își populează mintea numai cu discoteci, baruri, băuturi, țigări, droguri, nu poate ieși decât cum a spus domnul președinte. Secătura, scăpată de bacalaureat, cumpără o diplomă „la distanță”, ba, dacă este ambițioasă, cumpără și un doctorat și iată, cum devine cazul, că avem specialiști în tăiat frunze la câini. Și, puteți fi siguri că un tinichigiu sau ospătar, propus școlii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai mă întorc, au crezut că am murit... După trei luni de zile, cât o durat, m-am întors la celula de unde am plecat... Vă mai amintiți cine era comandant la Aiud? Când am ajuns acolo era căpitan Dorobanțu. O secătură, parcă din Târgoviște, care se afirmase atacând sediul Partidului Țărănist sau Liberal în timpul campaniei electorale, și l-a’ săltat... De altfel toți ăștia erau recrutați dintre derbedeii orașului... Și după Dorobanțu a fost Koller, și după aia a fost Crăciun
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Articolul 1 (1) Se aprobă transmiterea drumului forestier "Valea Secăturii", situat pe teritoriul administrativ al comunei Călinești, județul Maramureș, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Călinești și în administrarea
HOTĂRÂRE nr. 1.237 din 13 octombrie 2005 privind transmiterea drumului forestier "Valea Secăturii" şi a terenului aferent acestuia din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Călineşti şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Călineşti, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141056_a_142385]
-
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: --------------- Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 13 octombrie 2005. Nr. 1.237. Anexa 1 DATELE DE IDENTIFICARE a drumului forestier "Valea Secăturii", care se transmite din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Călinești și în administrarea Consiliului Local al Comunei Călinești, județul Maramureș Anexa 2 DATELE DE IDENTIFICARE a terenului aferent
HOTĂRÂRE nr. 1.237 din 13 octombrie 2005 privind transmiterea drumului forestier "Valea Secăturii" şi a terenului aferent acestuia din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Călineşti şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Călineşti, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141056_a_142385]
-
din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Călinești și în administrarea Consiliului Local al Comunei Călinești, județul Maramureș Anexa 2 DATELE DE IDENTIFICARE a terenului aferent drumului forestier "Valea Secăturii", care se transmite din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Călinești și în administrarea Consiliului Local al Comunei Călinești, județul Maramureș
HOTĂRÂRE nr. 1.237 din 13 octombrie 2005 privind transmiterea drumului forestier "Valea Secăturii" şi a terenului aferent acestuia din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Călineşti şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Călineşti, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141056_a_142385]
-
Caillou se mira cu atât mai puțin. Prin temperament și cultură, făcea parte din acea elită superfină de mârșavi care nu există decât la Paris și care nu poate fi egalată de niciun alt popor de lichele de pe lumea asta. Secătură vegetală dintre cele mai fecunde, e drept, în ciuda unei strădanii politice dintre cele mai încrâncenate și a unei infuzii literare dintre cele mai atente. Și de-ar ploua cu sânge, tot nu apar așa mulți oameni extraordinari. Bătrânul oportunist care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la mahala (1847): „Ș-apoi ia zi ceva daca poți, că-ți sar în cap muma și fata, îți strigă în ochi că ești bursuc, că ești urs sălbatec și că le pricinuiești nenorocirea. Poftim, astăzi iar dandanale, iar mascaralâcuri, secături!“ A negustorului bucureștean Hagi G., din romanul Hoții și hagiul de Al. Pelimon (1853), care își mobilează salonul „cu un gust foarte eschiz“ și începe să dea serate, dar fuge când sosesc musafirii și se înfundă prin vecini la joc
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
București pentru difuzarea în manuscris a poeziei Blestemul României contra apăsătorilor ei, iar casa din Câmpulung a părinților va fi supusă percheziției. „Ce boață ai mai făcut iarăși? - îi scrie obidit bătrânul -. Te-i fi apucat să mai faci vro secătură de poezie, ca cea de la leatu 1846, prin care împungeai pe doamna lui vodă Bibescu, care te-a gonit cât a stat ea pe scaun. Toată pasărea piere pe limba ei. De te-a fi mușcat șarpele de inimă să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la ghioc cu mare noroc, repede era scoasă la măritiș, și se găsea pe undeva un Ioshuah, Guțah sau Maimuțah, ori Muleh, Suleh sau Naftuleh care să o ia de ne-vastă pe nefericita batjocorită de pohtele animalice ale acestor secături. Din acest closet al mizeriilor ivrite și orgiilor bestiale, ne-au servit ei povestioara cu fecioara Mariah și norocul ce a pălit-o pe cînd se afla ca ,,slujitoare” în bordelul templului din Ierusalim. Dacă aceste adevăruri istorice ar fi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
să treacă prin ciurul lui Iahve firimi- turi din creștinismul arimin, religie răspîndită în tot imperiului roman, pentru a spu-ne că numai ei au gîndit pe lumea asta. Oricine este doritor de adevăr îl poftesc să citească concomitent Apoplexia acestei secături și Cartea esenă a revelațiilor, astfel singur se va lumina cum vine treaba aceasta miraculoasă cu săltatul la cer și revelații chiar și pentru cei ce nu le cer. Misterios și șmecher este și alt ivrit ce și-a trăit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]