167 matches
-
Eugène Carrière și Aman-Jean165. În articolul din 1905, artistul urmărea o formulă mai eclectică, ce includea ca modele Art Nouveau-ul profesat de Jiri Mucha sau decorativismul lui Luděk Marold, ilustrator a numeroase cărți și primul redactor, în 1897, al revistei secesioniste Volné směry (Direcții libere) a Cercului artistic Mánes, care a jucat în Praga rolul îndeplinit de Tinerimea Artistică în România, adică de promovare a uni arte moderne prin expoziții și conferințe etc. Ambii artiști își făcuseră o parte din studii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Praga rolul îndeplinit de Tinerimea Artistică în România, adică de promovare a uni arte moderne prin expoziții și conferințe etc. Ambii artiști își făcuseră o parte din studii în străinătate, Mucha la Paris, Marold la München în preajma ecloziunii mișcării secesioniste, ambii capitalizând și valorificând această experiență în raport cu arta națională. Cel puțin în 1905, artistul român se află pe o poziție apropiată de aceea a lui Leon Bachelin în ce privește artele decorative. Iată pasajul care ilustrează viziunea lui Baltazar cu privire la proiectul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Baltazar despre arta decorativă. De data aceasta, criticul se împotrivește importului de artă decorativă străină, imitațiilor străine, invocând în sprijinul său un critic norvegian: "(...) dl Danilovitz reproșează decoratorilor norvegieni tocmai această rătăcire, afirmată prin înclinarea acestor decoratori către arta secesionistă nemțească"167. Întâmplător sau nu, decorarea cortinei teatrului Național din Praga de către Hynais, artist educat în Franța la Școala de Belle Arte din Paris, eveniment punctat de numeroase dificultăți și obstacole constituia punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism afin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mult căutatele noastre teme: din "lumea basmelor". Tonul coloritului predominant, potolit, liniștit, cu variațiuni de culori, îți dă impresia unor Gobelinuri de cel mai rafinat gust artistic"171. Studiind la München între 1894 și 1899, în perioada de maximă efervescență secesionistă, Ștefan Popescu se lasă influențat de simbolismul german, fapt decelabil și în panoul decorativ intitulat Muzica, proiectat pentru casa Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-o bună tradiție secesionistă, sub patronajul prințesei Elisabeta și a prințului moștenitor Carol, un colț al sălii este amenajat à l'orientale cu contribuția majoră a Elenei Bednarik, decorat cu "perne ornate cu motive bizantine și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
circulație de marile culturi apusene. Printre cei care au știut să valorifice acest potențial artistic este menționat și Ștefan Popescu care expusese o serie de inluminuri și desene legate de lumea basmului, însă prezentate într-un stil adulterat de influențele secesioniste și neobizantine. Ea evocă marile personaje și scenele memorabile ale istoriei românești, cum a încercat Aman, și pe care ea mai ales nu le uită, cum singur domnul Ștefan Popescu a avut ideea, figurile nemuritoare ale tradițiilor populare. Nu lor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
La picioarele Bacantei se mai află un alt instrument muzical, corpul ei de o albeață marmoreană contrastează cu corpul musculos al Faunului. Chiar dacă G.D. Mirea nu iese din sfera convențiilor academice, există însă o tentație a unui altceva de factură secesionistă în câteva din tablourile sale, pictorul specializându-se în portret. În romanul Domnișoara Christina (1936) al lui Mircea Eliade un personaj, pictor, îi atribuie lui G.D. Mirea portretul defunctei fiice de boier, un portret daimonizat eminescian, vivificat de prezența inefabil-malefică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mitologice", cea greco-latină, speculată simbolist de secesioniștii münchenezi și cea a folclorului românesc care constituie deopotrivă rama tabloului, evocată prin titlu și subiectul epitomizat prin formula de basm. Acest mixaj constituie totodată expresia unei ezitări a pictorului între recuzita mitologică secesionistă de proveniență greco-latină, vehiculată de către maeștrii săi, Böcklin și Von Stück și revendicarea unui substanțial bagaj mitologic autohton. Loghi prelungește această influență și în felul în care-și construiește tabloul, dispunând personajele în cortegii solemne care deambulează ritualic: fete purtând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stație terminus pentru cortegiul de tinere femei care se îndreaptă către el pentru a oficia un ritual, de asemenea, învăluit în mister. Este vorba de un ceremonial de nuntă sau despre un rit al vegetației, descris de titlul principalei reviste secesioniste vieneze, Ver Sacrum? Obscuritatea face parte din regula jocului și întreține misterul. Loghi a evitat prim planul și din considerente de ordin strategic: asemănarea cu pictura lui Böcklin ar fi fost atunci evidentă. Misterul silvan este reliefat și de prezența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat, 1913), un triptic inspirat din lumea basmelor, ambele aflându-se sub semnul sintezei dintre stilul Art-Nouveau și decorativismul bizantin. IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la senzualitatea secesionistă G.D. Mirea realizează în Vârful cu dor una dintre cele mai mari compoziții din pictura română, dimensiune care conferă o anumită prestanță tabloului. Tabloul este inspirat de un fragment din Poveștile Peleșului de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul acesteia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lucrarea sa de școală din timpul studenției budapestane, capul uriaș al unei femei încojurat de nuduri masculine subordonate forței de atracție a acestui cap monumental, cu o expresie impenetrabilă, fapt care-o determină pe Ioana Vlasiu să-l asocieze influenței secesioniste: "Tema feminității în ipostaza ei malefică este tipică pentru arta din jur de 1900 cunoscută sub numele de Sezession în Austria, Jugendstil în Germania sau Art Nouveau în Franța și raspândită în întreaga Europă. Începuturile lui Cornel Medrea se situează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este tipică pentru arta din jur de 1900 cunoscută sub numele de Sezession în Austria, Jugendstil în Germania sau Art Nouveau în Franța și raspândită în întreaga Europă. Începuturile lui Cornel Medrea se situează în aria de influență a artei secesioniste"329. În articolul pe care i-l consacra în revista Arta, "Cornel Medrea prezența sculpturii", Ioana Vlasiu sesiza tocmai distanța pe care sculptorul o lua față de "epigonismul rodinian", "față de lumea fragmentată, convulsionată a lui Rodin" care, în formularea inspirată a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precum Leon(pold) Bachelin, Apcar Baltazar etc. În plus, ambii sculptori se află printre membrii fondatori ai Tinerimii artistice, asociație care se coagulează în 1902 în jurul pictorilor aflați la München pentru studii, încă odată fiind marcată o solidaritate în jurul școlarizării secesioniste a artiștilor fondatori ai Tinerimii. Constantin Prodan este și mai explicit: "Ei sunt adevărați reprezentanți ai Tinerimei, pentru că amândoi au studiat la München, de unde au adus ideile simboliste de care erau influențați"332. Deși s-au bucurat în epocă de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
veșnic nemulțumită de realizările ei"337. În linia simbolismului invocat de Constantin Prodan se află și înclinațiile artistice ale reginei Maria, protectoarea Tinerimii artistice și a celor doi sculptori, și anume, direcția unui revival neobizantin de factură simbolistă, cu note secesioniste, reprezentat mai mult de Oscar Spaethe și direcția unui simbolism în linie secesionistă pătruns însă de un spirit clasic, reprezentat de către Frederic Storck mai ales la nivel tematic, prin seria de Salomei, dar și Eva sau Tentația (1897), Clown (1898
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află și înclinațiile artistice ale reginei Maria, protectoarea Tinerimii artistice și a celor doi sculptori, și anume, direcția unui revival neobizantin de factură simbolistă, cu note secesioniste, reprezentat mai mult de Oscar Spaethe și direcția unui simbolism în linie secesionistă pătruns însă de un spirit clasic, reprezentat de către Frederic Storck mai ales la nivel tematic, prin seria de Salomei, dar și Eva sau Tentația (1897), Clown (1898), Nud de bărbat (Purtător de perle) (1898), Aurora (1899), Inocența (1899) Pocăința (1903
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
altă creație a sculptorului. Totodată, această parte a operei paciuriene, cea mai avansată în concepție plastică în contextul României interbelice, avea să întâmpine rezistența unui public insuficient de receptiv la simbolismul vizionar al sculpturilor sale, altul decât cel de sorginte secesionistă sau rodiniană, cu care acest public era familiarizat. Petre Oprea remarca această cecitate generalizată atât în cadrul publicului, cât și în cel al unei bune părți a criticii de artă: "Simbolismul artei paciuriene rămâne impenetrabil contemporanilor, care nu înțelegeau tâlcul și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar care afectează într-o oarecare măsură și România sfârșitului și începutului de secol. Feminizarea societății apare ca o mișcare subversivă, ea nu înseamnă numaidecât o devirilizare a principalilor actanți politici, pierderea puterii și incapacitatea de a gestiona o mișcare secesionistă în interiorul imperiului, dar și o recrudescență a violenței și cruzimii sub forma mișcărilor de extremă dreaptă sau stângă. Feminitatea a devenit purtătoarea acestui flagel insidios al violenței în societate, pe care Freud îl încarcă cu semnificația unui proces psihic, întoarcerea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
359. În secolul XIX, aceste simptome apar mai degrabă în literatură decât în pictură, însă ele sunt asociate unei coregrafii care indică trăsături isterice, dar nu o criză propriu-zisă. În fragmentul intitulat Forțele ostile din Friza Beethoven, prezentată la expoziția secesionistă dedicată exclusiv personalității marelui muzician, Klimt înfățișează Eriniile, ale căror gesturi convulsive se conformează simptomatologiei lui Charcot ca expresii ale raptului isteric. Gesturile lor sunt frânte, crispate, încercând să apuce la întâmplare, corpurile marcate de anorexie lasă să se vadă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aproximație patru ani, studiind sub îndrumarea profesorilor Raub și Gysis, lucrând și în atelierul pictorului Haschbé, ca apoi să se deplaseze la Paris și ulterior în Italia. Anton Coman (Petru Comarnescu) încearcă să-l desolidarizeze pe Octav Băncilă de influența secesionistă, prilej pentru critic de a face o succintă prezentare a curentului, opunându-l realismului sănătos. Ne aflăm în 1954, la un an de la moartea lui Stalin, iar o reconsiderare a curentelor idealist-estetizante în artă era practic imposibilă. Influența secesionistă, decadentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
influența secesionistă, prilej pentru critic de a face o succintă prezentare a curentului, opunându-l realismului sănătos. Ne aflăm în 1954, la un an de la moartea lui Stalin, iar o reconsiderare a curentelor idealist-estetizante în artă era practic imposibilă. Influența secesionistă, decadentă, ultimul termen întrebuințat cu sensul său peiorativ de critic și nu în sens exclusiv estetic, se manifestă la început în pictura lui Băncilă și doar cadrul cvasigeneralizat de gust deschis de acest curent la sfârșitul secolului XIX îi conferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
note muzicale, o partitură, și nu oricare, ci primele note din aria Violetei din Adio dell passato din Traviata. Astfel, în cel mai pur stil simbolist, tabloul incorporează muzica de operă, cu un libret și cu stilistica curbilinie a scriiturii secesioniste. Expresia transfigurată a personajului feminin constituie un efect al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag înalt. În atitudinea patetică a personajului feminin, în expresia emoțională a chipului, în retragerea oricărui reper
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
evidențiază panestetismul Secesiunii și utopia sa estetizantă. Friza lui Klimt trebuia să respecte un program, înfățișarea progresului omenirii prin intermediul artei, care dobândea și o funcție soteriologică, așa cum remarcă și Carl Schorske: "Acesta era, cu siguranță, punctul culminant al unei tendințe secesioniste menționat mai devreme: aceea de a oferi prin artă un substitut al religiei, care să reprezinte un refugiu în fața vieții moderne"396. Altfel, Friza, "manifestare a regresiunii narcisice și a fericirii utopice", spre deosebire de "furia narcisică"397 din Jurisprundența, era concepută
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca rezultat noi curente și mișcări artistice, la care artiștii români care studiază în principal la München sau la Paris se raliază și li se fac ecou prin propriile inițiative, odată întorși în țară. Luchian va participa la această mișcare secesionistă românească, fiind chiar printre inițiatorii ei. Există în principal trei abordări care nu se exclud reciproc -, privind influențele prezente în opera lui Ștefan Luchian, orientate întru sublinierea originalității artistului. Accentul cade în critica postbelică pe felul în care acesta se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vigoarea lui artistică și să-și desprindă cu totul personalitatea din haosul tinereții, Luchian trebuia să-și piardă întâi toată averea, trebuia să ajungă ca un pachet de tutun să i se pară scump"448. Luchian ia parte la mișcarea secesionistă încurajată și întrucâtva stipendiată de controversatul Al. Bogdan-Pitești, critic amator, extrem de speculativ și bine informat, jucând rolul de Mecena pentru generația de artiști ai sfârșitului de secol. Cercul acestuia cuprinde nu doar boema colorată a epocii, dar aproape tot ceea ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
construite de arhitectul Clavel după indicațiile artiștilor Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck, casă în care soții Storck vor locui, parterul devenind chiar atelierul pictoriței. Jurnalul consemnează anii 1897-1899, petrecuți într-una din capitalele secession-ului german, München-ul, în plină efervescență secesionistă. Pictorița este o vizitatoare asiduă de muzee și expoziții și, cu siguranță, aici face cunoștință cu tendițele moderniste din arta plastică. La München se aflau, printre alții, și pictorii români Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Ștefan Popescu și Frederic Storck. În jurul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]