142 matches
-
ofere o coeziune fiind arta academică, de care artiștii secesiunii tind să se distanțeze. Un critic avizat al Secession-ului vienez, precum Peter Vergo, este de părere că tocmai acest eclectism reprezintă punctul forte al mișcării. "Dar în realitate, puterea Secession-ului stă, mai precis, în absența oricărui astfel de program. De la început, aduce împreună "Impresioniști" și "Naturaliști", "Moderniști" și "Stiliști" precum și artiști lucrând în domenii foarte diferite: pictori și designeri, graficieni și tipografi, chiar și arhitecti precum Mayreder, toți aceștia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tipografi, chiar și arhitecti precum Mayreder, toți aceștia s-au aliat de la început cu noua asociație"477. În același timp, criticul consideră că dominant rămâne totuși Jugendstil-ul sau stilul Seccesion (ca variantă a Art Nouveau-ului din Franța). De asemenea, Secession-ul, ca și Jugendstil-ul, similar Art Nouveau-ului și emancipării noului val de pictori francezi, posedă ca numitor comun o marcată componentă antinaturalistă. "Alți comentatori au înțeles Secession-ul ca fiind "coordonatorul" unei reacții împotriva naturalismului predominant al picturii academice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau stilul Seccesion (ca variantă a Art Nouveau-ului din Franța). De asemenea, Secession-ul, ca și Jugendstil-ul, similar Art Nouveau-ului și emancipării noului val de pictori francezi, posedă ca numitor comun o marcată componentă antinaturalistă. "Alți comentatori au înțeles Secession-ul ca fiind "coordonatorul" unei reacții împotriva naturalismului predominant al picturii academice"478. Peter Vergo refuză însă să reducă mișcarea secesionistă la această dimensiune antinaturalistă, fapt valabil și pentru fenomenul secesionist francez (un alt exemplu fiind Salonul rozacrucianist al lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a celor trei picturi alegorice, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, Schorske este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat sub jurisdicția artei academice și sincronizarea cu noile curente în arta europeană. Scopul noii societăți era și unul educativ, familiarizarea publicului vienez cu arta europeană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu poate fi vorba, desigur și datorită faptului că nu afirma o doctrină artistică particulară, că nu constituia o revoluție artistică, ci mai curând o revoltă în numele unor principii libertare"487. Cum am văzut, în opinia lui Peter Vergo cu privire la secession-ul vienez, tocmai absența unui program unificator a asigurat o spațiere avantajoasă în arta plastică a unor direcții diferite, difuzând creator, reunind pictori, graficieni, designeri, tipografi, arhitecți etc. Următoarea "Expoziție a artiștilor independenți" va avea loc peste doi ani, abia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice acceptă ca "Tinerimea artistică" să reprezinte țara la cea de a IX-a Expoziție internațională de arte frumoase din München. Expozițiile vor ilustra mai multe direcții, simbolistă, decorativistă în sensul neobizantinismului sau Art Nouveau-ului, și Secession-ului, impresionistă și postimpresionistă. Aceste direcții nu pot fi reduse maniheist la realism și idealism, chiar dacă, spre deosebire de idilismul estetizant, arcadic, cu note simboliste al lui Loghi, Verona, Strâmbu și Vermont, vor interveni prin contrast ilustrările "realiste" cu priză la social
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În articolul "Pictori streini", Ion Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) adâncește perspectiva lui Ion C. Bacalbașa, relevând un alt proiect de anvergură pe care revista și-l propune. Iarăși, demersul este similar cu cel al altor reviste care însoțesc secesionismele în Europa, secession-ul vienez cu Ver sacrum, al simboliștilor belgieni cu La Jeune Belgique, a mir iskusstnicilor ruși cu Mir Iskusstva (Lumea artei) etc., și care reprezintă o reacție ce pune în evidență o nouă relație centru-periferie, așa cum aceasta era modelată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prevăzute pentru numărul viitor. În acest fel se creează și un orizont de așteptare stimulativ pentru publicul interesat. Într-adevăr, atât partea literară, cât și partea artistică cuprind nume semnificative din spațiul cultural românesc și occidental, mai ales pentru gustul Secession, Jugendstil, simbolisto-decadent al epocii. Partea literară reunește nume precum: L. Bachelin, critic de artă și cronicar experimentat la L'Indépendance Roumaine, Charles-Adolphe Cantacuzene, prieten al lui Mallarmé, autor a numeroase volume de poezie simbolistă în limba franceză 502, poetul romantico-simbolist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Etienne Azambre, autoportretul în profil al lui C. Artachino și autoportretul lui Ludovic Bassarab. N. Vermont participă cu ilustrații pentru trei poezii, o "Silhuetă", un "Studiu de nud" și cu "Schițe de la procesul Bulgarilor". Frontispiciul este executat în stil secession de către Kimon Loghi, înfățișând-o pe zâna Ileana într-un cadru decorativ, alcătuit printr-o simetrie armonică de două pâlcuri de arbori și două coroane de lauri. Pe lângă dulcegăria constitutivă a manierei, răzbate și un fel de naivitate, care convine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
A. Verona și portretul lui St. Popescu de C. Artachino. Frontispiciul este executat de Ludovic Bassarab în spiritul decorativismului Art Nouveau, înfățișând-o pe Ileana într-un cadru de atmosferă oriental-bizantină. Lucasievici vine cu un Cap de expresie, o frumusețe Secession cu flori în păr, Ștefan Popescu cu un proiect pentru un fronton de biserică (Cei trei Crai de la Răsărit) și un tablou intitulat Timiditate, în care expresia sentimentului rezonează în zona noii sensibilități simboliste, cu prezența unei tensiuni evidențiate atât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lor itinerante, ci, mai mult țigănci elementul feminin fiind bine pus în valoare. Tema devenea o constantă a picturii românești, (începând cu Nicolae Grigorescu și Theodor Aman și avea să prindă ceva și din sensibilitatea sfârșitului de secol sau a Secession-ului la Ștefan Luchian, Nicolae Vermont sau Kimon Loghi, Theodor Pallady. Abia cu Cecilia Cuțescu-Storck va dobândi o cu totul altă dimensiune, care o va scoate din pitorescul senzual sau naturalist, pentru a o integra unui exotism spiritualizat de factură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o mână, un coș din care florile se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck apar adesea ca nuduri, fără portul țigănesc în culori țipătoare, vii, izolate de "profesiile" cutumiare și de spațiul familiar, exotizate, esențializate. Vermont este mai aproape de Secession în felul în care tratează frumusețea acestor țigănci, aceeași postură dirijată, premeditată o întâlnim în Țigancă, (ulei pe carton, P.N. 3709, 0,275 x 0,185 cm, muzeul Arad). De data aceasta, țiganca ține o mână în șold și are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adâncire a suprafeței, asimilată superficiilor decorativismului decadent, o recuperare a transcendenței pierdute, a misterului, a fabulei. "Peisajele lui Adrian Maniu se umplu de "semne", devin "bântuite", prind o viață misterioasă și neliniștitoare [...]"542. Cu toate acestea, criticul subliniază dominanta decorativismului Secession în poezia lui Maniu. Neobizantinismul lui Adrian Maniu rămâne, de cele mai multe ori, un hieratism strict "plastic", "formal", fără implicații transcedentale [...]"543. Oricum, notele expresioniste prezente printr-o vitalitate cu accente ludice abia adie în poemul Salomeea, aflat la răscruce de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomei și subiecte simbolice ca "Învierea fiicei lui Iair" din viața lui Iisus, aceasta cu atât mai mult cu cât și el fusese un elev al școalei de la München"551. Pictorul studiase deopotrivă la München și la Paris, iar influența secession-ului münchenez se face simțită în compoziții care au ca subiect femeia fatală, compoziții precum Sfântul Ioan Botezătorul (cca. 1900), Muzele (1910) sau Salomé (1913). Deși tabloul o invocă pe fiica Herodiadei, primul tablou, având-o ca subiect pe Salomeea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capodoperă". Din acest punct de vedere, Storck era în deplin acord cu sensibilitatea decadentă, recuperată într-o operă muzicală. Chiar dacă sculptorul a oscilat permanent între clasic și modern, cele trei sculpturi cu același titlu, Salomeea (1926, 1930, 1931) poartă marca Secession-ului, cu care Storck intrase în contact pe timpul șederii sale la München (1893-1897), în plină efervescență secesionistă. Influența unui artist precum Franz von Stück este numaidecât recuperabilă din lucrarea Aruncătorul cu piatra (1896), una dintre primele lucrări ale lui Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
societății și care a fost rezervat pentru dezvoltarea netulburată a sferei psihologice a cuiva. "Atmosfera", unitatea psihologică și estetică a bunăstării, era unul dintre conceptele-cheie caracterizând cerințele de design interior la momentul respectiv"566. Gottfried Fliedl consideră caracteristică pentru întreg Secession-ul această configurare a sferei intimității sub semnul artei și a unei cameristici moderne vizând un acord armonic între toate părțile componente integrate ansamblului prin "atmosferă". "Camere, serii de camere și vile întregi ar putea fi supuse unui concept artistic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sursa decelabilă a acestei arhitecturi descongestionate, purificate, ar fi construcțiile arhitectului austriact Joseph Marie Olbrich, în special, după opinia lui Günter Metken, a casei Glückert I, construită la Darmstadt în 1900. O relație evidentă cu decorațiunile exterioare pentru cupola clădirii Secession-ului o are friza ornamentală a propriului atelier și motivele decorative ale plafonului camerei albastre. Dincolo de aceste influențe care probează circulația unor viziuni estetice la sfârșitul secolului, vila Khnopff reprezintă un reflex ipsatoriu al unei individualități retrase în propria artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]