960 matches
-
rece loc permanent locuit este localitatea Oimeacov (Rusia), pe valea fluviului Indighirka, unde s-a înregistrat, în februarie 1964, temperatura minimă absolută de minus 71,10 grade Celsius ? 53. Știați că ... deșertul unde s-a înregistrat cea mai lungă perioadă secetoasă este Atacama, unde ploaia a revenit după 400 ani ? 54. Știați că ... Neil Amstrong a pășit pe lună cu piciorul stâng ? 55. Știați că ... să mănânci cu furculița era odinioară considerat a fi scandalos ? 56. Știați că ... cea mai întrebuințată
ŞTIAŢI CĂ...? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351675_a_353004]
-
cresc în cale, La fel și-n departamente! Dar la bugetari, vezi frate, Ăia mici, necunoscuți, Cum ar fi la sănătate Ori în școală, sunt desculți! Cum desculț e și țăranul, Cel ce simte sub picior Pulsul rodului și anul Secetos pentru popor! De-asta legea îmi convine Și doresc impozitarea, Spun aici, fără rușine, Dar doresc și confiscarea! Da, ați înțeles prea bine, A averilor făcute Doar prin furt și, ce rușine, Prin conștiințele vândute! Referință Bibliografică: Impozitul pe avere
IMPOZITUL PE AVERE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352161_a_353490]
-
foarte mic, de numai 70 cm. și pufos, care a tras după el o căruță în care se aflau 20 de copii. În loc de gerul Bobotezei Dumnezeu i-a binecuvântat pe pietroșăneni cu o ploaie atât de necesară în această iarnă secetoasă, iar Primăria Pucheni le-a oferit celor prezenți la sărbătoare mici și vin fiert. Oamenii s-au îndreptat spre casă cu bucuria întipărită pe chip, mai veseli și mai fortificați, convinși fiind că ziua aceasta le va fi de bun
BOBOTEAZA, SARBATOAREA SFINTIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROSANI, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352211_a_353540]
-
în zilele de vară la plaja deschisă de pe malul Dunării, căci în acea vreme barajul hidrocentralei Porțile de Fier încă nu era terminat și astfel celebra stâncă Babacaia era dezgolita de lipsa apei, astfel se vedea în totalitate în verile secetoase. Drumul de la Pescari la Moldova Veche era străjuit de imenși duzi pe ambele părți ale drumului care pe câțiva kilometri buni era în linie dreaptă. Când am venit la Moldova Nouă am văzut viile UDR-ului care acum erau ale
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
furtunii Nici de vântul furios Căci voi sta ascuns în tine Pe-al Tău braț victorios! De va fi s-ajung vreodată Peste munți înalți și văi N-am să rătăcesc cărarea Căci mă-ndrumă pașii Tăi... Și în locuri secetoase Tu îmi dai din apa vieții Și mă-mbraci cu-a Ta putere Să prind zorii dimineții! De când Te-am primit în viață Drept Stăpân și Salvator Nu mă înspăimântă lumea Și nici rănile ce dor Căci aud și-acum
OMAGIU DIVIN 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369419_a_370748]
-
percep feeria Unui fantastic vis ce aievea am trăit! Din dragostea mea, pândă, șarpe veninos Am pregătit tainice leacuri și am adus Aproape de mine, păsările cu cântul lor pios Să-mi înalțe gândul spre ceruri tot mai sus De prigoana secetoasei singurătăți M-am apărat neîncetat numai cu iubire Ani întregi am răscolit colbuite antichități Să pot găsi scînteietoarele, aurite potire Mă culc târziu, cu-un gând în Epidaur Pașii mei, fideli urmează pe Socrate Desculț urca-n Acropole, cu vorbe
MIRACULOASA CALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353931_a_355260]
-
pe culmea pădurii se plimbă aievea în zorile apusului nuclear și iarăși,mai mult dorita ploaie, sub condei capătă valența focului nestins ce arde mocnit în jarul viziunii mele. Cuvintele se aștern neiertătoare , formând constelații imperiale de metafore, datorită ploii secetoase ce abundă drumuri,păduri,străzi,și... suflete curate. Iar eu,îmi doresc o calomnie a înțelepciunii și a bunătății omenirii în care fiecare picătură de ploaie,fiecare lacrima prelinsă pe acest pământ dezbinat, să semnifice, câte un gram de bunătate
PLOAIA NUCLEARĂ DE FOC de ANDREI PĂTRĂUCEAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353064_a_354393]
-
aș fi venit spre ultima cetate dar se facea un drum foarte departe și joc de umbre parcă se făcea sub talpa mea pământu-se-odihnea aș fi venit dar sigur m-ar fi ros un timp de ger iar zborul nostru secetos s-ar fi zdrobit de-un colț de cer ............... și-ai înflorit tăcut pe-un singur fir în crezul meu tu visul-trandafir ai înflorit și nici măcar nu știi că îmi lipsești cât două dinastii Referință Bibliografică: visul-trandafir / Gina Zaharia : Confluențe
VISUL-TRANDAFIR de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357875_a_359204]
-
Ediția nr. 575 din 28 iulie 2012 Toate Articolele Autorului am trecut peste carpați ca o pasăre în zbor și-am văzut din depărtare cum se zbate un popor, peste munți și peste văi doar tăceri pustiitoare și o vară secetoasă, dominată doar de soare, într-o stână, mai la vale, ținem țințirim de morți, condamnați ca să se roage pe la fel de fel de porți. lângă vatra părintească păstrăm doina sub cărbuni, dorul nostru din vecie, ce ne vine din străbuni
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
alt stat al Americii și și-a purtat faima în mai multe state americane și în întreaga lume, dar după vârsta de 70 de ani, împins de nevoi medicale, s-a așezat în Arizona, în ținutul cel mai fierbinte, măi secetos și mai arid al UȘA, aici în apropierea capitalei, Phoenix, la Scottsdale, unde am avut și noi reședința. Oriunde ne aflăm, privirea ne era atrasă de clădirile din împrejurimi, clădiri joase, cu acoperișuri plate. Reflectând la una din convingerile profunde
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
captivantă a acestei zone o formează cactușii. Ei sunt mândria acestei zone, mai ales cactușii din specia Saguaro. Aceștia trăiesc sute de ani. În primii 10 ani de viață cresc mai puțin de 25 de milimetri. Privindu-i străjuind deșertul secetos, cu greu poți să-ți imaginezi că ei sunt plini de apă. Pe una din ilustratele aflate în magazinele de suveniruri este imaginea unui cactus Saguaro căzut peste un camion și greutatea să a rupt în două camionul. Cred că
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
un mânzat, doi viței - și împreună cu nașă-sa au mânat turma spre izlaz, locul cu iarbă deasă. În amintirile lui, același meleag de zbenguială cu prietenii, copii de toate vârstele ai satului, care erau destui. În acel an vara fusese secetoasă. Nici știuleții porumbilor nu crescuseră cum trebuie. Rămânseseră capete de cocoș. După ploile din luna august, natura se schimbase, iarba reînverzise și vitele o rupeau, înghițind-o cu lăcomie. Unde iești tu, tinerețe!? ...gândea el acum cu nostalgie. * - ...Și azi
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
primește alți afluenți ca; Sesiei, Berbecăriei. Pârâul Țintei curge spre SV trecând prin satul Țarna Mare, are o lungime de peste 6 km și se varsă în Șomuzul Mare. Aceste ape sunt destul de mici fiincă unele dintre ele seacă pe timp secetos. Normal ar fi fost ca denumirea Ciofului să fie păstrată până la vărsarea în râul Șomuzul Mare, locul unde și marele prozator Mihail SADOVEANU pescuia cu destul succes. Dacă printr-un proiect hidrografic apele satului Petia ar fi cooptate și amenajate
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
de câte șase, punea sare în fiecare și a doua zi dimineața, în care era mai multă apă, știa în care lună va ploua mai mult și în care mai puțin, sau dacă urma să avem parte de un an secetos. Era mai puțină știință de carte, se trăia mai greu, dar oamenii erau mai curați sufletește, vârstnicii erau respectați, datinile de asemenea, un tânăr putea să se considere intrat în rândul lumii, abia după ce făcea armata și se rostuia la
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
subtipul aluvic). ... Clima în bazinul hidrografic Mureș este de tip continental-moderat cu veri călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul bazinului, iar în vest climatul prezintă nuanțe de ariditate, verile fiind în general mai secetoase și mai calde. În bazinul hidrografic al Mureșului superior temperaturile medii multianuale oscilează între 5°C - 6°C în sectorul depresionar și cu puțin peste 0°C în sectorul muntos, cu luna cea mai rece, ianuarie (-6°C. ..-7°C) și luna cea mai calda
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
obține atenuarea viiturilor produse de r. Mureș prin tăierea vârfului de viitură; - Managementul resurselor de apă - prin acumularea permanentă Remetea, se creează o rezervă de apă pentru: alimentarea cu apă a localităților din aval; suplimentarea debitului r. Mureș în perioadele secetoase; irigarea terenurilor din zonă , prin canalele existente ale ANIF (fiind posibilă chiar o extindere a sistemului de irigare). Pentru apărarea localităților situate amonte de acumulare s-au prevăzut îndiguiri locale sau supraînălțarea digurilor existente pentru a respecta standardele de protecție
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
mare variabilitate atât în ceea ce privește cantitatea cât și repartiția lor în timp. În cazuri excepționale în anii ploioși pot fi depășiți în zona de câmpie 1.000 mm/an și în zona de munte 2.400 mm/an. În contrast în anii secetoși s-au înregistrat valori de 200 mm/an în sudul Câmpiei Române și valori cuprinse între 300 - 500 mm/an în regiunea subcarpatică. Cantitatea de precipitații crește de la sud-est la nord-vest. Lugimea rețelei hidrografice aferente bazinului hidrografic administrat de Administrația Bazinală
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
iunie (54,6 l/mp). Este de remarcat faptul că aceste valori s-au înregistrat în luni diferite comparativ cu valorile minime și maxime lunare înregistrate în regim mediu multianual, în martie și respectiv iulie. La cealaltă extremă, în anii cei mai secetoși, cantitățile lunare de precipitații cele mai mici, au fost, în general, ca medie pe regiune sub 6 l/mp, cu excepția intervalului mai-iulie, în care minimele înregistrate au fost cuprinse între 8 și 14 l/mp. Procentual, cantitatea de precipitații se poate
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
la argiloasă și structură prismatică. Proprietățile fizice, fizico-mecanice, hidrofizice și de aeratie sunt mai puțin favorabile. Apa din precipitații străbate ușor orizonturile superioare și stagnează deasupra orizontului Bt, astfel încât în perioadele umede prezintă exces de apă, iar în cele secetoase deficit de apă. Conținutul de humus este foarte scăzut (1,5-2,5%), slab aprovizionat cu elemente nutritive. Reacția solului este moderat-puternic acidă (pH - 4,5-5,6). Diferențierea structurală puternică, conținut scăzut de humus, reacția acidă determină o fertilitate naturală scăzută. . Subtipurile întâlnite în cadrul
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
59 mm octombrie 40 mm Iarnă 52 45 48 decembrie 54 mm ianuarie, februarie 40 mm Anual 810 - - Media precipitațiilor anuale este 810 mm. Anotimpul cel mai bogat în precipitații este vara, cu maxim în luna iunie, iar cel mai secetos este iarna. Stratul de zăpadă diferă atât ca grosime cât și ca durată în funcție de altitudine, în zona înaltă înregistrându-se pe parcursul a cca. 120 - 140 zile, grosimea depășind 50 cm. Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
de ape mici, perioadele de vară și iarnă. Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori, în caz ideal 4,: una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari, în general primăvara și început de vară, și una pentru perioadele mai secetoase, vara și iarna, pentru a imita cât mai bine fluxul natural al râului. De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual. ” 7 Fotografii Anexa 2 - Foto 7 ... B. Date specifice speciei la
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
de ape mici (perioadele de vară și iarnă). Debitul ecologic trebuie să aibă minim 2 valori (în caz ideal 4): una mai ridicată pentru perioadele cu ape mari (în general primăvara și început de vară) și una pentru perioadele mai secetoase (vara și iarna) pentru a imita cât mai bine fluxul natural al râului. De fiecare dată însă debitul ecologic trebuie să fie de minim 25% din debitul mediu multianual. ” 8 Fotografii A se vedea Anexa 2.5 . Tabel 14. Tabelul B.
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
prin cursul lor au dus la fragmentarea reliefului. Pe lângă aceste văi principale, teritoriul studiat este străbătut de o serie de pâraie secundare care duc la fărâmițarea terenului. Majoritatea acestor pâraie au debit permanent, dar cu fluctuații (în timpul verilor secetoase au debit mic, iar în timpul topirii zăpezii sau ploilor, debitul acestora crește). Regimul hidrologic nu influențează în mod deosebit formarea solurilor și vegetația forestieră. ... 4.2.4. Climatologie Caracterizarea climatică a teritoriului aflat în studiu s-a realizat utilizând datele climatologice
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
pe anotimpuri și în perioada de vegetație: – primăvara: 77,5 mm; ... – vara: 86,2 mm; ... – toamna: 67,5 mm; ... – iarna: 54,8 mm. ... Cantitatea de precipitații se produce cu variații generate de anotimp cât și de altitudine. în general, iarna este anotimpul cel mai secetos, iar vara cel mai ploios, primăvara și toamna înscriindu-se în condiții medii și oarecum asemănătoare din punct de vedere al regimului de umiditate. Umiditatea relativă a aerului este maximă în luna octombrie și minimă în luna august. Umiditatea relativă
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
traseelor montane pentru turiști în vederea unei bune supravegheri a locurilor de campare pentru a se elimina pericolul incendiilor; ... – amplasarea de plăcuțe avertizoare asupra pericolului producerii de incendii; ... – construirea de observatoare înalte în puncte dominante și organizarea supravegherii în perioadele secetoase, zilele de sărbătoare și în zilele de pădure; ... – procurarea și verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor; ... – reglementarea trecerilor prin pădure; ... – amenajarea locurilor speciale pentru popas și fumat; ... – organizarea și instruirea formațiilor pentru stingerea incendiilor; ... – organizarea unei bune propagande vizuale
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]