112,413 matches
-
mediului înconjurător și pentru păstrarea și transmiterea unui mediu sănătos, curat și ne-modificat ireversibil sau grav, catre generațiile viitoare, reprezintă responsabilități de primă importantă ale omului secolului XXI. În acest context, în cadrul măsurilor și politicilor speciale pe care statele secolului XXI vor fi nevoite să le adopte cu privire la protecția mediului înconjurător (pe baza legăturii directe dintre securitatea umană și securitatea mediului), față de avântul noilor tehnologii (în special, al noilor forme de războaie, cum ar fi războaiele meteorologice, economice, având un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
colectivă și, sub raport temporal, ele presupun nu doar o protecție juridică acoperind momentul prezent ci și o dimensiune de protecție juridică privind viitorul. Preluând această viziune asupra nivelului îmbunătățit al generației a III-a de drepturi ale omului în secolul XXI, propunem categoria a V-a de drepturi ale omului, anume drepturile cu dimensiune de protecție juridică exclusiv pentru oamenii din viitor (ca indivizi dar și ca generații, popoare, umanitatea în ansamblu din viitor). Aceste drepturi sunt specifice sub raportul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
juridică, întrucât ele se referă exclusiv la generațiile viitoare, la omul din viitor, la colectivitățile și națiunile viitoare, la umanitatea în ansamblu din viitor, ca la subiecte juridice distincte. Față de aceste subiecte juridice, propunem că, pentru nivelul de protecție al secolului XXI, statele de azi să fie obligate prin reglementări internaționale și regionale să construiască și să asigure un nivel de protecție juridică în sensul conexiunii cu conceptul de "dezvoltare durabilă". Acest concept extinde cu mult tradiționalul concept de "dezvoltare", mergând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de evoluție al dreptului internațional contemporan, actualmente încă centrat pe concepția westphaliană a lumii) și un subiect juridic distinct pentru generațiile a V-a și a V-a de drepturi ale omului, așa cum vor trebui acestea să se dezvolte în secolului XXI, sub impactul avansului tehnologic, științific și deci, și al sferelor social-juridice. Prin urmare, cănd întâlnim în Preambulele diverselor documente internaționale în materia drepturilor omului referiri la "făurirea unei lumi libere de teroare și mizerie, de ne-demnitate și indecentă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a unui mediu sănătos și curat)30. Introducerea "generațiilor viitoare", ca subiect juridic distinct în cadrul drepturilor omului, conferă, în opinia noastră, esența întregii categorii a V-a de drepturi ale omului, pe care le propunem a fi explorate de juriștii secolului XXI. În fine, ca să extindem linia de explorare asupra drepturilor omului și dezvoltării sale în viitor, considerăm că ar trebui să avem în vedere și propunerea unei așa-numite " Generația a VI-a de drepturi ale omului". Această, în opinia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și la dreptul generațiilor viitoare în acest sens -întrucât se poate avea în vedere și dezvolta juridic, un conținut juridic corespunzător), considerăm că situațiile de stres negativ excesiv incidente în viitor, cu rădăcini în situația globală contemporană, cărora statele lumii secolului XXI ar trebui să le ofere o gestionare adecvată prin politicile și măsurile lor, ar putea fi: - criză alimentară din prezent (afectând Sudul sub-dezvoltat)31; - super-calamități cu impact global (provocate de mână omului sau naturale): accidente nucleare în lanț, războaie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
noastră, necesității de a oferi un nivel de protecție juridică permanent îmbunătățit, drepturilor omului și, în consecință, de a oferi șansă de dezvoltare și prosperitate, de pace și siguranța pentru umanitatea de mâine, pe această planetă. În loc de concluzii La începutul secolului XXI, dreptul internațional este nevoit să se extindă și să se îmbunătățească, sub presiunile provocărilor aduse de o societate gobală, ale avansului tehnologic și științific, cărora le trebuie o dimensiune etică, ecologică și juridică (prin dezvoltarea corespunzătoare a materiei drepturilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adăpost de stresul negativ excesiv reprezintă, în opinia noastră, un drept al omului de generația a IV-a (care poate fi conceput și la nivel colectiv), specific omului postmodern și modului de viață din marile orașe ale globului, la începutul secolului XXI. Organizațiile internaționale cu competențe în domeniul drepturilor omului au, în acest context, responsabilitatea de a adapta continuu dreptul internațional la provocările globalizării, prin extinderea conținutului juridic al drepturilor existente dar și prin consacrarea de noi drepturiale omului, printre care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
diferit atât prin locul de manifestare (de data aceasta chiar pe teritoriul occidental) și nu mai poate fi pus pe seama lipsei de contact cu limba, valorile sau stilul de viata occidental. Dacă foștii imigranți non-noccidentali din a doua jumătate a secolului XX au încercat și au și reușit, într-o măsură destul de mare, să se adapteze și să se integreze în societățile occidentale, unii dintre copiii lor, desi născuți și crescuți în aceste țări (sau veniți de la vârste foarte mici), au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
le-a relatat. În aceste condiții, este normal ca si Șaria este înțeleasă și aplicată în moduri variabile. Anumite lucruri sunt, însă, comune și, daca ne referim doar la lucrurile extrase din Coran, Șaria sună înfricoșător pentru cetățeanul occidental al secolului XXI, nu pentru că în textele sacre ale altor religii (inclusiv în Biblie) n-ar exista astfel de lucruri, ci pentru că alte religii au convenit să facă o interpretare metaforica a unora dintre pasajele problematice și s-a produs o separare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dintre ele fiind dată de fpatul că realismul consideră că moralitatea se limitează la prima, în tim ce cosmopolitismul o înțelege ca fiind uiversală. Consideră naiv și iresponsabil de către realism, cosmopolitismul ripostează acuzând realismul de reducționism și obstinație politică; în secolul XXI, conflictele militare și problemele ecologice, pentru a oferi doar două exemple, nu mai reprezintă apanajul politicii de stat, ci sunt probleme realmente internaționale, a căror soluții, pentru a fi eficiente, trebuie să fie globale, nu locale. Autorul distinge între
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este dificil să selectezi doar câteva dintre ele sau să le ierarhizezi, fără să comiți nedreptăți. Cu toate riscurile, voi face o astfel de operațiune de cititor. Cartea este un survol cvasi-complet asupra scrierilor utopice, de la antici până la socialiștii de secol XIX, survol realizat cu acribie, cu spirit selectiv și analitic, bine documentat în literatura universală, dar și cu ancorarea în exegezele produse în ultimele două decenii în spațiul românesc. Primul capitol al volumului este o microistorie pe care, citind-o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. Potrivit lui Bogdan Ivașcu, autorul unui amplu studiu introductiv (pp. 5-70: "Ordine și istorie. Eric Voegelin și diagnoza modernității"), traducerea poate fi înțeleasă în două feluri: "fereastră în mintea unui geniu" și inițiatoarea "celei mai profunde interpretări a râului în secolul XX: o "religie-erzaț", substitut pentru religiile tradiționale, un râu de natură religioasă, înrădăcinat în adâncimile tenebroase ale naturii umane, o răbufnire fără precedent a dezordinii în istorie" (p. 63). Cartea reprezintă "una din cele mai bune introduceri [...] în opera lui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai ales) că mișcări religioase" (p. 77). Realitatea în sine" reprezintă o noțiune importantă, daca nu chiar noțiunea-cheie a gândirii lui Voegelin. Desigur, prin "în sine" Voegelin nu înțelege acea realitate noumenală care a cucerit o bună parte din mințile secolului al XIX-lea, datorită contribuției lui Kant și Hegel, care reflectă o realitate existența dar incognoscibila. Dimpotrivă, premisa fundamentală în cazul de față este una existențialista și, în măsura în care se poate vorbi despre o dificultate majoră, atunci aceasta stă tocmai în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cunoaștere a contextelor sale esențiale și cauzale". Altfel spus, "lumea că suma de conținuturi a suprimat lumea că existența" (p. 132). Trebuie observată aici asumarea existențiala a viziunii lui Voegelin și, implicit, critică viziunii sistemice care a făcut carieră în secolul al XIX-lea la nivel speculativ prin Hegel și la nivel ideologic prin Marx. Nu întâmplător, la acest nivel escaladează conflictul dintre "știință seculară" (la perspectiva lumii drept "suma de conținuturi" nu se ajunge decât prin metodele științei că "baza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
urmă cu 50 de ani, negrilor încă le era interzis să meargă la aceleași școli cu albii, prin unele state din sudul Statelor Unite. Din acest punct de vedere, noi stăm mai bine ca americanii - doar că suntem cu jumătate de secol în urmă. Subcriu la punctul lui Vlad de vedere. Cred că exprimă echilibrat și cu claritate o realitate care celor mai mulți continuă să le scape. Rromii sunt o problemă a societății, adică a noastră, a tuturor. Nici ignorarea, nici persiflarea nu
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
bărbați ... Un scaun oferit în tramvai, o ușă ținută pentru a trece tu mai întâi ... gesturi spontane ce aveau nu doar farmecul lor, ci și justificarea. În spatele fiecărei astfel de reguli “de bune maniere” încetățenite poate chiar de-a lungul secolelor, se află o cauză ce a impus-o usor-usor. Atunci când fiul meu era micuț, ca orice copil, odată urcat în tramvai/autobuz, caută cu disperare un scaun liber, fără să-i pese, daca alături de el se află o Doamnă sau
Sunt un căscat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82713_a_84038]
-
moștenirea de acum. Și totuși, tocmai în asta rezidă continuitatea câtorva dintre aceste familii: în felul în care au știut să-și clădească bunăstarea, dar și în cât și mai ales cum au putut să îndure a doua jumătate a secolului trecut. În istoriile lor, moștenirile vin la pachet cu amintirile. Ce moșteniri!, îți vine să exclami, dar imediat te repliezi: Dar și ce amintiri... Dar ca să nu închei într-o notă deprimanta, vreau s-o citez pe mama Yvettei Fulicea
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
a citi ceva istorie; aici avem un punct comun deoarece am aceeași recomandare cu obiecția ca să nu ne rezumam la manualele de istorie editate în perioada comunistă, căci nu rezolvăm nimic). Așadar, într-un ispisoc moldovenesc din prima jumătate a secolului al XV-lea se spune ca Ilie și Ștefan VV îi dau unuia, Stanciul, nu-știu-ce moșie (Mihai Costachescu - “Documentele Moldovei înainte de Ștefan cel Mare”). Într-un alt document, de la Ștefan cel Mare VV, unul, numit Burcel, primește o moșie de la
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
prin absurd la două exemple: unul negativ, altul pozitiv, cum ne dam seama care este regulă și care excepția? 5) Dragă domnule Vladimir, departe de mine gândul să sugerez că era “la vie en roșe”; iar să cred că în secolul 17, spre exemplu, de boli banale mureau doar țăranii în timp ce boierii erau feriți de orice risc... lăsați-mă să aman pentru altă dată. Apropo de bolile acestea, puteti să-mi spuneți ce statistici ați consultat, căci tare sunt curios. Iar
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
Mai degrabă The land of trend.. Nu cred în motto-uri și nici în cei care le folosesc prost. Nu mai știm să vindem, mai degrabă să cheltuim necorespunzător.. Să lăsăm autocompatimirea la o parte. Rolul de popor asuprit de secole nu mai dă așa bine în era asta a publicității. Dar parcă nici ‘sloganul’(ce urât sună) asta în engleză, de țară nouă în Uniune nu se mulează pe ideea de promovare a pășunilor, plaiurilor mioritice, haiducilor, frumuseții pe care
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
din România, inclusiv test-drives. Dragoș, mă bucur că cineva l-a atenționat public pe Alex. Îmi permit să-i scriu și lui, tot aici: Aleeeeex ! Oare cînd o să reușești să scrii corect românește ? Scuză cu grabă e jenantă pentru acest secol... Dacă nu vrei să te strădui, măcar folosește un ”spelling” sau roagă pe BMW Group să angajeze un corector (găsești la edituri). Șefa ta știe cum te faci tu de rîs în public? Da? Și nu ți-a dat peste
Mai mult ca frecventul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82779_a_84104]
-
ar trebui să i se ia licență de practică. Dar nici macar Steve Jobs nu mă poate proști în halul ăsta atât de mult timp: iPhone e cea mai mare țeapă pe care am luat-o de la Apple. O fi gadgetul secolului, dar că mobil de business e un știft. Iar în timp ce eu m-am convins cu vârf și îndesat de lucrul ăsta, Blackberry a scos pe piată primul model cu un design suportabil. În România îl aduce deocamdată Orange. Abia aștept
Îl aştept pe Blackberry Bold by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82823_a_84148]
-
articolului nu îi poate fi acordată titulatura de știre, și deși interesant (more or less) citatul... nu înțeleg exact care este abordarea (ca să nu spun părerea) ta personală. Dincolo de toate cele, poti rezumă întreg articolul în câteva cuvinte: “trăim în secolul guvernat de: more, better, now “. Însă suntem atât de tracasați de aceste cuvinte încât uităm de regulă care sunt lucrurile pentru care trebuie să ne preocum cu aceste “îmbunătățiri”. Mi-a placut articolul și o să-l țin minte(căci de
De ce e bine să nu ţii chiar toate uşile deschise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82866_a_84191]
-
sectă la origine și câți au înțeles că rastiginrea lui IIsus a fost doar o reafirmare a gândirii libere ,spontane,lucide împotriva unui sistem rigid? Spune-mi și mie de ce cel mai mare “român” al românilor e un autocrat din secolul al XV-lea? De ce colegii mei m-au făcut ateist în secunda când i-am întrebat “vouă ce va spune o artă care de 1000 de ani își pictează sfiintii la fel de uscați și stafidiți?”,bineînțeles ei știu că pe vremea
Bine c-a-nviat! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82860_a_84185]