25,654 matches
-
stat. Pentru a ajuta angajații să se adapteze la schimbările locurilor de muncă În industrie, inclusiv a celor cu caracteristici sociale particulare având În vedere modificările economice, se Încheie acorduri de Întreprindere eligibile pentru asistență din partea statului, Încheiat la nivel sectorial sau național, regional sau local, care pot să prevadă În care cursuri de formare profesională pe termen lung. Aceste acorduri pot extinde beneficiul acestor acțiuni către angajații din afara companiei care au În vedere replasarea, cu condiția ca aceasta să fie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
aceasta să fie În mod expres acceptat de către salariat printr-un contract permanent În condițiile cerute pentru ocuparea locurilor muncă În sectorul public sau privat. Companiile lipsite de reprezentanți ai sindicatelor, beneficiază ajutor de la stat atunci când se Încheie un acord sectorial sau un acord cu privire la locurile de muncă, care prevede modalitatea de aplicare directă. Ajutorul este acordat după verificarea de către comitetul de Întreprindere sau, În lipsa acestuia, de reprezentanți ai salariaților, În cazul În care acestea există. Angajații care, rămânând la angajatorul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
practică a acțiunilor și măsurilor de protecție Într un timp limitat, În special În sprijinul celor care au pierdut un loc de muncă și care nu se Încadrează În sistemul de asigurări sociale; crearea de sinergii mai strânse Între politicile sectoriale (economie, social, educație, etc.) și a politicilor de muncă; consolidarea În continuare a sistemului de lucru prin programe regionale de inovare. Analiza a indicat, de asemenea, nevoia de calificare mai bună la locul de muncă și o mai bună orientare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
delivery) poate fi caracterizată ca abordare a dezvoltării comunitare ce promovează acțiuni legate direct de cauzele imediate ale slabei dezvoltări (maldevelopment) și duce la asigurarea unui set structurat de servicii pentru beneficiari specifici. Furnizarea de servicii este de cele mai multe ori sectorială, centrată pe sănătate, educație,agricultură etc. și tinde să nu fie foarte sustenabilă. În furnizarea de servicii, consolidarea capacităților (empowering) semnifică acțiuni orientate spre: asigurarea de servicii sensibile la particularitățile de gen și cultură ale benficiarilor; folosirea resurselor umane locale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mass-media. Analiza problemei Problema: ... Responsabilitatea managerială pentru problemă: Cine este responsabilul general? ... Responsabilul cu afaceri publice: ... Responsabilul cu probleme comerciale: ... Responsabilul cu probleme de producție / divizii: ... Responsabilul cu probleme juridice: ... Responsabilul cu probleme de cercetare: ... Responsabilul cu afaceri guvernamentale: ... Managementul sectorial: ... Managementul corporatist: ... Cine este însărcinat să gestioneze relația cu mass-media în această problemă? 1. În primul rând: ... 2. De sprijin: ... Descrieți nivelul și intensitatea interesului mass-media la acest moment. Cine sunt reporterii-cheie și de la ce instituții mediatice? Există niște "teme
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
origini... Nu poți învinge rigorile unei fatalități istorice și geografice practicând cu o consecvență demnă de o cauză mai bună închiderile lingvistice! Spațiile goale, când e vorba de receptarea spiritului unui popor, creează neînțelegeri și sentimentul inconfortabil că planeta gândește... sectorial. Ne putem explica și așa de ce literatura unei țări ca Iranul, cu un cod artistic greu de imaginat de către euro-americani, nu a pătruns decât întâmplător și circumstanțial în circuitul valorilor noastre spirituale, fiind receptată precar și incoerent, la nivelul individului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
filiera tehnologică”. (2 Pregătirea prin învățământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaționale validate de comitetele sectoriale. (Pentru corectitudinea și logica reglementării, se impune introducerea unui alineat nou cu următorul conținut: „Durata studiilor în învățământul profesional este între 6 luni și 2 ani.” - a se vedea în acest sens nota de la art. 23. De asemenea, sunt necesare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
următorul conținut: „Durata studiilor în învățământul profesional este între 6 luni și 2 ani.” - a se vedea în acest sens nota de la art. 23. De asemenea, sunt necesare definirea standardelor de pregătire profesională și a standardelor ocupaționale, precum și identificarea comitetelor sectoriale. (3 Absolvenții învățământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. NOT: Pentru corectitudinea și logica reglementării, alin. (3 devine alin. (1 al unui nou articol. Se
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
programului. CAPITOLUL V: Învățământul superior medical SECȚIUNEA 1: Organizarea și funcționarea învățământului superior medical. Învățământul superior din domeniile sănătate și medicină veterinară Art. 174 (1 Învățământul superior din domeniile sănătate și medicină veterinară se desfășoară cu respectarea reglementărilor generale și sectoriale din Uniunea Europeană și anume: a 6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de activitate teoretică și practică medicală pentru domeniul medicină, la programele de studii Medicină, Medicină Dentară și Medicină Veterinară; 5 ani pentru programul de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și performanței sportive. Art. 188. Reglementarea altor aspecte specifice desfășurării activității din aceste domenii va fi realizată prin hotărâri ale Guvernului sau ordine ale ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, în concordanță cu prevederile legii și cu reglementările generale și sectoriale ale Uniunii Europene. CAPITOLUL VIII: Activitatea de cercetare și creație universitară Art. 189 (1 Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare și creație artistică din universități se organizează și funcționează pe baza legislației naționale și a Uniunii Europene în domeniu. (2 Instituțiile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
național al calificărilor și Registrul național al furnizorilor de formare profesională a adulților. Autoritatea Națională pentru Calificări coordonează autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel național, coordonează sistemul de asigurare a calității în formarea profesională continuă și activitățile comitetelor sectoriale. Autoritatea Națională pentru Calificări mai are următoarele atribuții: a elaborează, implementează și actualizează Cadrul național al calificărilor, precum și Registrul național al calificărilor; b asigură compatibilitatea sistemului național al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european și internațional
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de evaluare a competențelor profesionale și certificarea evaluatorilor de competențe profesionale; i participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes național în domeniul calificărilor și al formării profesionale a adulților; j promovează dialogul social, sprijină și coordonează activitatea comitetelor sectoriale. (3 Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Autorității Naționale pentru Calificări se asigură din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (4 La nivelul Autorității Naționale pentru Calificări se constituie
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
4 La nivelul Autorității Naționale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentanți ai instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar, ai studenților, ai asociațiilor profesionale, ai administrației publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor și ai comitetelor sectoriale. Consiliul asistă Autoritatea Națională pentru Calificări în stabilirea strategiilor naționale și a planurilor de acțiuni pentru dezvoltarea Cadrului național al calificărilor și a formării profesionale a adulților. (Pentru o corectă exprimare, se impune folosirea sintagmei „ai organizațiilor sindicale” în loc de sintagma
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
este definit în Constituția României, republicată. NOT: Având în vedere comentariile și adnotările noastre din cuprinsul întregii legi, considerăm că se impune definirea și a următorilor termeni și sintagme: Furnizori de educație; Cerințe educaționale speciale; Probleme și nevoi sociale; Comitete sectoriale; Centre de excelență; Aternative educaționale; Agenți economici; Mobilitatea personalului didactic; Domeniul fundamental; Domeniul programului de licență; Domeniul de specializare înscris pe diploma de licență.
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
numit Director/șef compartiment în Ministerul Afacerilor Externe, a condus și coordonat întreaga activitate a ambasadelor, respectiv a direcției / compartimentului, asigurând / contribuind la dezvoltarea relațiilor bilaterale în toate domeniile (relațiile politice, ca și cele culturale și economice), respectiv a activității sectoriale (juridică și consulară). În calitate de șef al Direcției consulare, a coordonat și impulsionat activitatea consulatelor și a secțiilor consulare ale misiunilor diplomatice, prin instruirea calificată și riguroasă a celor care au mers la post și prin evaluarea exigentă a activității lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Cifrele agregate la macronivel, desi furnizeaz... indicii privind tendințele, au irelevant... cand ascund o varietate mare de condiții. Ele nu l...muresc ce se ascunde în spatele unor cifre privind investițiile și obiectivele formulate în termeni vagi. Nici analizele la nivel sectorial nu sunt adesea l...muritoare, deoarece și ele recurg la prelucrarea unor date agregate. Trebuie spus ins... c... ele reprezint... totuși un progres fâț... de analizele ce privesc ansamblul economiei. De pild..., un studiu sectorial care a anticipat dificult...țile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
vagi. Nici analizele la nivel sectorial nu sunt adesea l...muritoare, deoarece și ele recurg la prelucrarea unor date agregate. Trebuie spus ins... c... ele reprezint... totuși un progres fâț... de analizele ce privesc ansamblul economiei. De pild..., un studiu sectorial care a anticipat dificult...țile actuale ale industriei confecțiilor este cel elaborat de o echip... a Grupului de Economie Aplicat... (GEA) pentru patronatul FEPAIUS cu circa doi ani în urm.... Pentru c... am menționat analizele sectoriale, se cuvine s... ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
De pild..., un studiu sectorial care a anticipat dificult...țile actuale ale industriei confecțiilor este cel elaborat de o echip... a Grupului de Economie Aplicat... (GEA) pentru patronatul FEPAIUS cu circa doi ani în urm.... Pentru c... am menționat analizele sectoriale, se cuvine s... ar...ț c... acest tip de analiz... are antecedente notabile la noi. Al...turi de studiul menționat, mai pot fi evocate și altele elaborate de Centrul Român de Politici Economice (CEROPE), de GEA, de centrul de studii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
la reducerea eficacității lor. Concomitența unei slabe productivități și a unei părți importante de persoane în vârstă poate rezulta și din faptul că seniorii se află în sectoare în declin, și nu din mai mica lor eficacitate productivă. Un demers sectorial este singurul capabil să confirme sau să infirme această ipoteză și, în această privință, nimic nu permite să aderăm la o poziție tranșantă. Dispensele de căutare de lucru constituie o dispoziție specială ce datează în Franța din 1986. Această dispensă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mă voi opri pentru a argumenta că pot oferi temeiuri solide în evoluția persoanelor implicate, dar și în evoluția societății în general. Mai mult, susțin chiar necesitatea unui pachet de prevederi în această direcție, în forma unor politici de tip sectorial, care să se adreseze profilului specific fiecărei familii. În acest sens, vor fi vizate familiile în general, iar nu strict familiile aflate în nevoie. Prevederile de factură politică țin cont, principial vorbind, de dificultățile reale din planul economic al societății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a muncii, o alta în materie de amenajare a teritoriului cheltuieli de infrastructură, politici de cercetare, politici comerciale, vamale, politici de schimb etc. 5.1.3.2. Intervențiile directe ale Statului Intervențiile directe ale Statului se traduc prin anumite politici sectoriale, naționalizări și privatizări. La noi, am cunoscut în jumătate de secol două fracturi majore: mai întîi comuniștii au naționalizat aproape totul, provocînd distrugeri importante și cîteva realizări costisitoare în materie de infrastructură, apoi cei care au venit după 1989 au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
distrugeri importante și cîteva realizări costisitoare în materie de infrastructură, apoi cei care au venit după 1989 au privatizat aproape totul, provocînd distrugeri aproape la fel de mari și îndatorîndu-ne și subordonîndu-ne capitalului străin în proporție de circa 95%. De asemenea, politicile sectoriale active au fost sublime, dar au lipsit cu desăvîrșire. S-ar fi impus identificarea unor poli de competitivitate capabili să realizeze valoare adăugată mare, potențial de export etc., iar resursele să fie îndreptate spre aceste sectoare și nu risipite în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Costul creditului; Nivelul impozitării (la nivel local și național); Rata de creștere economică, la nivel național; Nivelul și calitatea reglementărilor; Existența și calitatea infrastructurii; Cursul de schimb al monedei respective; Costul energiei, combustibililor, materiilor prime și materialelor de bază; Politica sectorială practicată; Se observă faptul că dezvoltarea regională, elementele sale, de competitivitate țin atît de condițiile locale, cît și de cele naționale, de politica regională specifică, dar și de cea macroeconomică, Dependența de politicile naționale este cu atît mai mare cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dezvoltării regionale reținem: existența unei mîini de lucru calificate și costurile acesteia; costul creditului; nivelul impozitării; rata națională de creștere economică; nivelul și calitatea reglementărilor; cursul de schimb; costul energiei, al combustibililor, al materiilor prime și materialelor de bază; politicile sectoriale practicate ș.a. În domeniul dezvoltării regionale, la noi, situația actuală se caracterizează prin: centralizare excesivă; lipsa unei autonomii reale și efective, în special de natură financiară; fragmentarea resurselor; birocrație ridicată; potențial de dezvoltare regională redus; utilizarea puțin eficientă a factorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Pe surse, Rareș Bogdan afla înaintea desfășurării CE de la Bruxelles, că fondurile POSDRU au fost deblocate, informație împărtășită ulterior de clujean. Acum, președintele susține că, de fapt, cei care îl anunțau pe Victor Ponta de deblocarea fondurilor pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, îl mințeau în legătură cu conținutul scrisorii care dezvăluia acest lucru. Totodată, șeful statului spune că premierul, "de dragul unei scenete cu ziaristul de Cluj", a compromis negocierile pentru proiectul menționat. Simțindu-se vizat de atacurile președintelui, Rareș Bogadan i-
Băsescu îl atacă pe "Ziaristul de la Cluj". Cine este cel implicat în "scenetă" cu Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80603_a_81928]