219 matches
-
răspuns cu o formulă prea des uzitată ca să mai aibă efect la un obraz de scoarță: „Câtă autonomie la Caracal, tot atâta și în HarCov!” Drept pentru care Marko Bela, artizan nedeclarat al politicii antiromânești de separare, nu numai a secuimii, ci a întregului Ardeal, a cerut oficial (neoficial se face din 1980!) predarea în limba secuiască a istoriei și geografiei, pe motiv că „ar avea o repulsie față de aceste materii, dacă s-ar învăța în limba română”. Cum se poate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Dar, așa, rătăcit în labirintul fanteziei care l-a făcut să dea cu bota-n baltă, îl rog pe d-l președinte să revină cu picioarele pe pământ și, dacă vrea să ia o dușcă de patriotism, să meargă în secuime, că, nu de alta, decât că nu stă bine unui șef de stat, fie el și al României, să te ia gura pe dinainte și să te umpli de penibil. Așa cum ne merg toate din plin, nu-i lucru mare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
experți în mistificare și se vor prezenta Europei nepăsătoare și neștiutoare ca salvatori ai României. Cazul lui Cofaru este o fărâmă din ce pot face ungurii. Vedeți că acum vi se flutură pe sub nas starea de sărăcie și înapoiere din secuime ca fiind „produse” exclusive a guvernării românești. Altă minciună sfruntată, altă mistificare ungurească! Ardealul Românesc a fost stăpânit de unguri 900 (nouă sute!) de ani, iar secuii erau între „națiunile privilegiate”, cu drepturi „regaliene”, erau nobili și exploatau sălbatic pe români
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sociologice. Este autor al volumului Manipularea și propaganda politică în televiziune (1999), coautor la Sistemul de indicatori statistici privind silvicultura și exploatarea forestieră (2002) și Strategii cognitive de integrare europeană (2003); de asemenea, a coordonat volumele Dimensiunile urii interetnice în Secuime (1998), Atitudini și valori în administrația publică locală (2001), Organizațiile sindicale și dilemele tranziției (2001). Este membru al Asociației Române de Sociologie. Bruno Ștefan, Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală (c) 2006 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
monarhiei cu scopul de a contracara pericolul hegemoniei germanice sau rusești în aria central-europeană. Statele Unite ale Austriei Mari trebuiau să înglobeze 15 state federale componente (Austria germană, Boemia germană, Moravia, Boemia cehă, Galiția occidentală, Transilvania, Croația, Slovenia, Slovacia, Voievodina, Ungaria, Secuimea, Trento și Triest), fiecare având o constituție și un guvern, parlament și justiție proprii. De asemenea, trebuiau create instituții federale la Viena, incluzând un guvern central, un parlament ales prin vot direct și organe federale de Justiție, limba oficială fiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
referirile romanului, de mai multe ori ecranizat și adaptat scenic, au devenit elementele ce însoțeau permanent problema populației maghiare din diaspora transilvană. Pe lângă imaginea Transilvaniei, în opinia publică mai largă din Ungaria, un loc aparte îl ocupă Țara Secuilor. Renumele secuimii, cu rădăcini etnice îndelung controversate, mândră de privilegiile sale, obținute încă din Evul Mediu și garantate de statutul său de paznic al frontierelor, distingându-se din punct de vedere lingvistic și geografic, a fost dezvoltat și de imensa operă a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
casnice, sărăcia infrastructurii, lipsa de pământ. Urmarea Congresului a fost așa-zisa Acțiune Secuiască, cu care guvernarea agricolă dorea să obțină modernizarea agriculturii regionale, în timp ce încerca să frâneze emigrarea în ținuturile românești. A început și construirea liniei ferate circulare din secuime. Însă senzația că "Ungaria este datoare Țării Secuilor" a persistat până în 1944 și a influențat judecata forurilor decizionale. La fel și pe cea a intelectualilor: Herczeg Ferenc, poate cel mai influent scriitor al Ungariei interbelice, președinte al Ligii Revizioniste, scrisese
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
modernizarea (într-o măsură însemnată) a industriei și a agriculturii. Programul de dezvoltare a fost centrat pe Țara Secuilor, în legătură cu care, din când în când, șefii comitatelor din Transilvania de Sus își exprimau nemulțumirea. În această concentrare a dezvoltării, asupra secuimii trebuie să fi jucat un rol și acea "conștiință a datoriei" față de acest ținut (amintită încă în introducere) pe care elita politică ungară o resimțea față de comitatele secuiești. În același timp, Țara Secuilor chiar avea nevoie de ajutor: diferențele dintre
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în satele din comitatele Odorhei, Mureș sau Ciuc, numai că, în urma conflictelor permanente cu autoritățile, sub influența reconvertirilor forțate, numărul lor, pe parcurs, a scăzut simțitor. În secolul al XIX-lea, "sâmbătașii" nu mai trăiau decât în câteva sate din secuime în primul rând la Bezidu Nou (Bözödújfalu), unde, după consacrarea religiei mozaice în rândul religiilor acceptate de autorități după 186769, s-au alăturat masiv comunității celor de credință mozaică (mai precis ortodocșilor mozaici), și-au construit sinagogă, și, în persoana
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ca păstori veniți din Balcani. Mai întâi au ocupat munții, apoi au coborât în văi. În decursul secolului al XVII-lea, numărul lor a crescut continuu". Pe de altă parte, ghidul urmărea modelul folcloristic-mitic al tiparului imagistic transilvan și al secuimii, ceea ce se și încadra în discursul "pelerinajului național" conceput de "Oficiul Ungar pentru Turism" (OMIH) și al instituțiilor partenere. Din lucrare putem afla că Transilvania era considerată "un pământ străbun", patria "folclorului maghiar autentic", despre al "cărui trecut maghiar neștirbit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lui cu coviltir. Lucru neobișnuit pentru un ghid turistic, găsim și aprecieri precum: "Secuii vorbesc una din cele mai curate variante ale limbii maghiare, lipsită aproape în totalitate de expresii dialectale, plină însă cu expresii străvechi. Arta lor poetică, a secuimii adică, are o coloratură unică (balade populare secuiești, povești populare). Muzica secuiască este una din eflorescențele cele mai vechi ale muzicii populare ungare, care a inspirat mulți și mari muzicieni unguri (Bartók, Kodály). Orașele și satele lor sunt ordonate în jurul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
umilințele la care erau supuși i-au împins pe mulți deținuți la sinucidere. Cu privire la cele de mai sus, respingător a fost felul în care câteva fițuici ale presei locale - printre care Szamosvidék (Ținutul Someșului) din Dej sau Székely szó (Cuvântul secuimii) din Târgu Mureș - au relatat "ghetoizarea". Chiar și ziarul Ellenzék (Opoziția), inițial mai ponderat, a publicat în numărul său din 17 mai un reportaj oribil despre ghetou. Din articolul semnat de Botos János se înțelege că locuitorii ghetoului jucau fotbal
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pătruns pe Valea Buzăului și intră în Țara Bârsei prin satul Prejmer, locuit de saxoni. O altă coloană, înaintând pe valea Siretului până la Bacău, iar de acolo pe aceea a Bistriței până la gura Bistricioarei, apoi prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș, pătrunde în secuime, distruge cetatea Gurghiu, la distanță de două ore de Reghinul săsesc, castelul Vecz, la nord de acest oraș apărat tot de saxoni, apoi devastează ținutul din jurul Bistriței, cu foarte multe sate românești și săsești, și cetățile Ungurași, Gherla și Dej
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
caz, nemulțumirea domnului Moldovei față de regele polon. Teama secuilor și a brașovenilor s-a dovedit a fi întemeiată. Fiind convins că regele Matei nu poate riposta prompt, Ștefan cel Mare a trecut munții în 5 iulie și a prădat în secuime. Grigore Ureche credea „că fiindu Ștefan Vodă om războinic și de-a pururea trăgându-l inima spre vărsare de sânge, nu peste vréme multă, ce în al cincilea an, se sculă den domniia sa, în anii 6969, rădicându-să cu toată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pururea trăgându-l inima spre vărsare de sânge, nu peste vréme multă, ce în al cincilea an, se sculă den domniia sa, în anii 6969, rădicându-să cu toată putérea sa și s-au dus la Ardeal” unde pradă nestingherit în secuime căci „Nici au avut cine să-i iasă împotrivă, ce după multă pradă ce au făcut, cu pace s-au întorsu înapoi, fără de nici o zminteală”. Dar, cum scrie Vasile Pârvan, nu pentru că-l trăgea inima spre vărsare de sânge pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prezența lui Petru Aron în Transilvania. Ștefan cel Mare a urmărit, probabil și prinderea fugarului, dar a ținut și să-i avertizeze pe cei care-l sprijineau că vor păgubi mult din această cauză. Consolidarea relațiilor moldo-polone După incursiunea din secuime, Petru Aron s-a refugiat la curtea lui Matei Corvin. Putea avea loc oricând un atac venit de peste munți cu scopul de a-l repune în scaun pe Petru Aron. Încrezându-se în alianța cu regele Matei, Vlad Țepeș trece
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
putința să abordeze evenimentele anului 1462 cu siguranța că la hotarul său avea, în persoana regelui Cazimir, un prieten și aliat. Încercarea de cucerire a Chiliei: 1462 Așa cum prevăzuse Ștefan, ungurii n-au răspuns la incursiunea făcută de moldoveni în secuime. Petru Aron reușise să se refugieze la curtea voievodului Transilvaniei, Sebastian de Rozgony, iar în 1462, el era chemat la curtea regelui din Buda. În felul acesta, se adâncea starea de ostilitate dintre Moldova și Ungaria. Regele nu avea, deocamdată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajungeau la Caffa zvonuri în legătură cu un atac turcesc împotriva Moldovei. Incursiunea în Transilvania. Uciderea lui Petru Aron. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se menționează că în același an, când a avut loc lupta de la Baia, a prădat Ștefan în secuime „și a fost a doua prădare a lor”. (p. 45) Asta nu înseamnă că incursiunea a avut loc în 1467, ci în 1468, deoarece anul începea la 1 septembrie, când era scris letopisețul. Dlugosz scrie că în 1469, Ștefan „năvăli
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trăi cu el”. Totodată, amintea brașovenilor că „destul am cheltuit deunăzi cu Ali-Beg și i-am întors (pe turci) asupra Moldovei, cum știți înșivă”. La 9 iulie 1480, Ștefan îi înștiința pe brașoveni că turcii și muntenii au prădat în secuime. „Totuși iscoadele noastre care ajung la ei, așa ne spun, că turcii au și alte oști gata și pândesc undeva, să ne ia înainte sau nouă sau vouă”. El cerea ca brașovenii să afle ce fac turcii „și să ne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu vă îndoiți, pentru că Dumnezeu este cu voi și veți birui pe dușmanii voștrii și pe vrășmașii care se bat cu voi”. În împrejurări speciale, Ștefan cel Mare a făcut apel numai la oastea mică: incursiunile din Polonia și din Secuime, sau în luptele din 1467, 1485, 1486 și în timpul incursiunilor din Polonia, din ultimii ani ai domniei. Părerea, potrivit căreia Ștefan cel Mare a făcut apel la țărani, la oastea cea mare, numai în momente de mare primejdie, ca în timpul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu: am făcut filologia la Suceava cu un excelent profesor, Mihail Iordache, spirit viu, dinamic, provocator, pasionant, autorul unei cărți despre Maniu. Oricum, așa ai un argument în plus pentru periferic. La drept vorbind, la Odorheiul Secuiesc eram în inima secuimii. Dar n-am de ce să mă plâng. Suficient să spun că ani de zile visam că reveneam la Odorheiul Secuiesc, în zile însorite. Altfel, periferia ca avantaj și handicap ar merita un studiu serios, antropologic, sociologic etc. În ce mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe Dunăre nu curgea vin/ am plecat din Severin!" -, am plecat la București, unde am stat alți patru ani (legislaturi, ce mai!) și unde am fost boem. M-am însurat și mi-am însoțit trei ani consoarta la post în secuime, la Baraolt, iar după 1989 m-am stabilit în (prima) capitală, la Curtea de Argeș. Cum să pleci din Curtea de Argeș? Prima capitală românească este o comună cu statut de municipiu, municipiu cu un singur bulevard pe o singură bandă și cu sens
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
M-am născut la Miercurea-Ciuc județul Harghita, în secuime, în anul 1933 la 20-noiembrie, zodiaa scorpion. Copilăria am petrecut-o la Ploiești, unde am inceput clasa întâia din școala primară. În anul 1942, am venit cu părinții în Bucovina, deoarece mama era din Cernăuți și tata din Rădăuți. Am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93331]
-
și de forma ei aleasă. Sper că și celelalte inițiative ale Domniei Tale vor avea succes și izbuti, pentru că ești un tînăr de ispravă. În luna iulie spre sfîrșit voi fi pentru cîteva zile la Udești, de unde voi pleca în secuime, în județele Mureș și Harghita. Dacă se va întîmpla să fii și Domnia Ta acolo, voi fi într-adevăr fericit să facem împreună primblări prin pădurile udeștene. Cu cele mai bune sentimente de prețuire, H. Mihăescu Haralambie Mihăescu, 74138 București 22
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
conține însă o mulțime de pagini antologice, vrednice de a fi citite de un intelectual și scriitor. în decada a doua din iunie voi fi pentru o săptămînă în deltă, iar în iulie sau august pentru o altă săptămînă în secuime. înainte de a porni spre secuime voi petrece cîteva zile la Udești, prin păduri. Dacă vei merge și Domnia Ta cu copiii, ne am putea pune de acord din timp asupra sosirii aproximative acolo, spre a face cîteva primblări împreună. Cu cele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]