199 matches
-
imaginase această întâlnire de ani de zile, însă de-abia acum recunoștea asta. Se gândise ce ar trebui să-i spună ca să scape de sentimentul de vinovăție pe care îl purta cu ea în suflet. Pentru că, deși fusese calculată în privința seducerii lui Aidan Clarke, deși fusese absolut convinsă că nu era bărbatul potrivit pentru prietena ei, știuse că Darcey avea să fie distrusă. Voia să-i spună că procedase greșit. Că ar fi trebuit să se poarte altfel chiar dacă rezultatul ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
infectă. Bud frînă, Întoarse mașina și privi. Cindy merse pînă la o cameră din partea stîngă și bătu la ușă. O fată - În jur de cincisprezece ani, blondă - o invită Înăuntru. Marfă tînără. Tipul preferat de Duke Cathcart pentru delictul de seducere de minore. Supraveghere vizuală. Cindy ieși după zece minute. Urcă În mașină, o Întoarse și o porni Înapoi, spre Hollywood. Bud bătu la ușa fetei. Fata Îi deschise cu lacrimi În ochi. La radio, tare: „Masacrul de la Nite Owl“, „Crima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Florin păreau să fie creierul. Fiecăruia Îi revenea câte o emisferă, făceau cu schimbul, le ieșea bine. Vasile era sexul, Andreea inima, Sorin ochii. Eu cine eram? Urechea ciulită la zgomotul lumii, brațul de muncă? Nu-mi prea vedeam locul. Seducerea Cristinei de către Andreea mi se părea că-mi Îngustează și mai mult teritoriul de acțiune. Până nu demult, C.a fusese un spațiu al Înfruntării dintre mine și Cătă. El nu știa asta, Însă pentru mine C.a era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
participanții la un act de comunicare. Construcția sensului presupune noțiunea de strategie de discurs, care răspunde la ipoteza că subiectul comunicant organizează și pune în scenă intențiile sale într-o manieră de a produce anumite efecte (de convingere sau de seducere) asupra subiectului interpretant. Producerea discursului vizează, așadar, determinarea condițiilor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și suport al discursului, și a condițiilor de ordin statutar, legate de statutul și rolul actorilor implicați și de contractul de comunicare dintre
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o furie fără precedent, ajungând până la a oferi o sumă importantă de bani dacă va fi demascat autorul acestui roman. Pe lângă apocrifele care descriau viața de la curte, există și o serie de scrieri apocrife intitulate "manuale de inițiere în arta seducerii nobililor". Un astfel de roman este și L`ecole des filles ou la philosophie des dames, al cărui subiect se bazează pe dialogurile imaginare dintre Susanne și Fanchon. Tonul este intim, iar cei doi protagoniști se adresează unul altuia cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe Shylock și, mai târziu, pe Avarul lui Molière. Care este principalul "păcat capital" al ticălosului în secolele următoare ? Și este oare ticăloșia lui concepută cu referire la moralitatea personală sau la cea socială ? Este el, de exemplu, meșter în seducerea fetelor sau rășluitor al ajutoarelor pentru văduve ? 146 Exemplul clasic este cei al comediei engleze din timpul Restaurației. Era aceasta doar un regat al încornoraților, o țară de basm a adulterelor și a căsătoriilor de formă, așa cum credea Charles Lamb
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
îi împrumuți bani și e mai puternic decât tine, poți face astfel încât să schimbi conflictul dintr-o confruntare fizică în una psihică, implicând poliția sau altă autoritate legală. Alte strategii în conflictele cu sumă zero, implică păcălirea, inducerea în eroare, seducerea, șantajarea, manipularea etc. (ibidem). 2.2. Tipologii particular-organizaționale Aceste tipologii recurg la clasificarea conflictelor în funcție de caracteristicile proprii și specifice organizațiilor, în general, sau a diferitelor tipuri de organizații, în particular. Specialiștii în comportamentul organizațional (Burke, 1970; Luthans, 1985; Hellriegel, Slocum
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu un adaos circumstanțial, legat de persoana căreia i te adresezi, sau de o anumită împrejurare. În general însă, nimeni nu se așteaptă la capodopere literare sau metafizice. Sărbătorile nu sunt „ocazii“ festive ale propriei creativități. Rostul lor nu e seducerea destinatarului sau exhibarea talentelor personale, oricât de năvalnice. E vorba strict de un gest de solidaritate spirituală, caldă, pacificatoare, discretă. Pentru declarații de amor, giumbușlucuri rimate, glumițe sprințare, jocuri de cuvinte și finețuri retorice se pot folosi celelalte zile ale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Dar Înflorirea, pentru o specie dată, trebuie să fie simultană. Și se face, ipotetic, tot prin parfum, adică prin mesaj chimic. Ipotetic, căci cu certitudine pot spune doar că etilenul emis de un fruct copt le coace și pe celelalte. Seducerea insectelor continuă cu argumente directe, alimentare: nectarul florilor. Să recunoaștem Însă că, prin forma și culoarea florilor, planta ne seduce și pe noi, spre a o Îngriji... Și toate acestea ca o servitute a nemișcatei plante, căreia culoarea, parfumul și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
integritatea lui fizică, Îi mărturisește că el Îi umple viața. Chiriac, dimpotrivă, nu e nicidecum un sentimental. Din comoditate, Veta Își «recrutează» amantul din spațiul conjugal, desigur și pentru că familiaritatea inevitabilă În spațiul aceleiași case i-a apropiat. Pentru el, seducerea femeii (cu câțiva ani mai În vârstă, se pare) e semnul reușitei sociale. Ea, În schimb, cunoaște alături de el jumătăți de bucurie. E greu de imaginat că Veta e o disimulantă, așa cum s-ar putea crede confruntând opinia lui Jupân
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
francezul Pétain), și ca mulți alți lideri naționaliști din secolul al XIX-lea, Iorga a lăsat tineretul să-i lunece printre degete. Era dezgustat de manifestările acestui "Nou naționalism" și de radicalizarea corpului studențesc. Iorga scria într-un editorial intitulat Seducerea tineretului: "Sînt unii părinți care nu au mai mult bun simț decît copiii lor". În 1927, atunci cînd au izbucnit tulburările studențești de la Oradea, el scria: Cine este de vină? Părinții"111. În timpul tulburărilor studențești de la Oradea (și Cluj), studenții
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
tipic feminin. Stă în fața oglinzii ore întregi pentru a-și construi o „poză”, își schimbă hainele de câteva ori pe zi, se pudrează. Acest comportament trădează o timiditate care îl împiedică să se apropie de o fată. Sandu teoretizează chiar seducerea urâtelor: „Vorbeam cu fetele urâte. Curios, ca să intru în vorbă cu ele, nu simțeam nici o emoție... Față de o urâtă eram incapabil să mă angajez în vreun fel.” Sandu se îndrăgostește de o ființă colectivă, de un grup de trei muze
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
politice. Biserica anglicană își pierde privilegiul de confesiune de stat în 1869 în vreme ce țăranii, care nu dețin mai mult de o zecime din pămînturi vor beneficia de o reformă agrară pusă în aplicare în intervalul 1885-1901. Însă acest efort de seducere intervine prea tîrziu. Irlandezii nu se mulțumesc cu paleative în schimbul supunerii lor. Ei sînt deciși să-și exprime resentimentul multisecular nu doar prin revendicarea imediată a unei autonomii catolice ci, cerînd în asociere cu radicalii Sinn Fein-ului o independență completă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de opal". Emoția nu lipsește dintr-un asemenea demers, nici teama de eșec. Versul pare să-și oprească răsuflarea odată cu magul, atât gerunziile, cât și adverbele "îndelung" și "încet" reliefând clipa suspendată, ieșită din timpul istoric în care are loc seducerea, accederea la sufletului celuilalt. Iubirea este un act magic, răscolitor. Transformarea alchimică are loc sub puterea lacrimei de opal, acesta din urmă fiind considerat o piatră a iubirii, a speranței, căpătând însă și semnificația nefastă a blestemului, a nefericirii. În
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Recepțiile 153 Lecturile 156 Domeniul artelor 158 Educarea copiilor 159 Gestiunea rutinara a casei și teatrul muncilor casnice 160 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris 3 Scenă primei apariții a Parizienei 164 Scenă primei întâlniri 164 Scenă de seducere 3 Scenă declarației de dragoste 3 Scenă așteptării 3 Scenă răpirii 3 Scenă căsătoriei 3 Scenă rupturii 3 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 3 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 3 2
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
față de alții. Pariziana moștenește și din trăsăturile altui mare mit francez, cel al bonapartismului, ce întrunește trăsăturile unui monarh care trebuie să mențină echilibrul ca să nu cadă să cocheteze pentru a domina, să corupă ca să placă. Dozarea în stratagemele de seducere a elementelor periculoase și agresive, masculine și feminine (cum ar fi prudență, șiretenia), duce inevitabil la victorie, ca în cazul contesei de Gulleroy: "Elle était coquette, cependant, d'une coquetterie agressive et prudente qui ne s'avançait jamais trop loin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
banul este pentru ea o valoare relativă și o interesează doar în măsura în care îi asigură luxul. Ea nu-și face proiecte de prosperitate și ascensiune socială, starea ei fiind asigurată mai curând de bărbat. Preocupările sale sunt legate de găsirea și seducerea bărbatului care poate să-i ofere statutul și modul de viață monden. Fără că majoritatea să dețină averi spectaculoase, modul lor de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
șa douceur, montait un charme, d'une subtilité pénétrante de parfum" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.364]. Francezului, consemnează S. de Gramont [p.84], îi place să seducă și să fie iubit. Elegantă și farmecul fac parte din arsenalul seducerii. Ce are în plus Pariziana față de alte femei? Pariziana întruchipează grațioasa finețe, rafinamentul și senzualitatea feminină. Totul se conjuga cu elegantă: a reuși cu elegantă, a seduce, a trata, "elegantă este o armă, o insignă, un obiect care atrage respectul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
epocii. Sfidarea legii morale și transcenderea canonului constituie programul ei existențial. Femeia pariziana impune societății o viziune nouă asupra rolului, obligațiilor, posibilităților, capacităților, ocupațiilor și spațiilor feminine. Experiențele majore ale personajului Parizienei sunt legate de dominarea, în plan intim, prin seducere și dominarea, în plan social, prin impunerea pe scena mondenă. Împărtășind contradicțiile vremii, Pariziana este capabilă să proiecteze o nouă perspectivă asupra evenimentelor, deopotrivă estetică și pragmatică. Liberă în interior de constrângerile impuse de către bărbați, femeia pariziana inventează. Imaginația ei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Unele personaje se opun Parizienei, altele sunt victimele ei, celelalte spectatori. Spectatorul-femeie cedează dorinței identificării cu personajul, spectatorul bărbat seducerii. Ea este un artist al afectivității, care acționează asupra sentimentelor și sensibilității masculine. Femeia-spectacol nu lasă pe nimeni indiferent. Pariziana preface bărbatul în spectatorul care o admiră. Baudelaire trasează un program estetic complet al femeii moderne: Femeia este în tot
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu puterea masculină; renunța la capacitatea de a se lega afectiv de ființe de sex opus; preia puterea devenind stăpâna propriului destin, dar totodată devine victima trăsăturilor masculine. Pariziana își ia revanșa asupra bărbatului folosind arme atât din dotarea feminină (seducerea, abilitatea, ascultarea mimata), cât și din dotarea masculină (convingerea, contrazicerea). Pentru afirmarea în exteriorul spațiului privat, Pariziana are nevoie de calități tradițional calificate că masculine curaj, ambiție, fermitate, spirit activ, orgoliu, independentă, agresivitate, duritate și spirit întreprinzător, de care dă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în Au bonheur des dames de Zola, se bucură de mare succes și sunt în mare vogă. Aceste instituții moderne exploatează gustul estetic și goana după articole noi ale femeii pariziene. Parizienele sunt o categorie pretențioasa și greu de cucerit. Seducerea femeii este o tactică savanta, minuțios elaborată prin amplasarea secțiilor, expoziția și spectacolul prezentării, exploatate și astăzi de marile complexe. Pentru atragerea clientelor sunt mereu inventate mijloace noi266: publicitate, reduceri, spații de divertisment etc. Probarea rochiilor în magazinele noi este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la această primă întâlnire, surprinzând detaliile care îi scăpaseră pe moment 310. Speranța repetării acestei miraculoase întâlniri devine pentru Frédéric o obsesie 311. Însemnătatea primei întâlniri cu femeia pariziana constă în faptul că poate schimba complet viața bărbatului. Scenă de seducere Cel putin cât ține flirtul, femeia dobândește statutul de suverană a bărbatului: ea este cea care decide cui și când să-i acorde atenție și prioritate, conduce jocul și acordă, atunci când vrea ea, favorurile, adoratorul neputând să primească decât ceea ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Îl en tenait une, enfin, une femme mariée! une femme du monde! du vrai monde! du monde parisien! Comme ça avait été facile et inattendu!" [Maupassant, Bel-Ami, p.75-76]. Puterea de seducție a femeii pariziene este un pericol pentru bărbat. Seducerea erotică dezvăluie esență mistica a iubirii pe care o provoacă Pariziana personajelor din preajma să. Scenă de seducere este tipică pentru Pariziana. Dacă dorința feminină, în general, este suspectă, exclusă, vinovată, percepută că incestuoasa, dorința Parizienei este capricioasa și imperativa. Ea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
parisien! Comme ça avait été facile et inattendu!" [Maupassant, Bel-Ami, p.75-76]. Puterea de seducție a femeii pariziene este un pericol pentru bărbat. Seducerea erotică dezvăluie esență mistica a iubirii pe care o provoacă Pariziana personajelor din preajma să. Scenă de seducere este tipică pentru Pariziana. Dacă dorința feminină, în general, este suspectă, exclusă, vinovată, percepută că incestuoasa, dorința Parizienei este capricioasa și imperativa. Ea este cea care deseori provoacă aventură, în mod direct, cum o face doamna de Marelle sau într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]