505 matches
-
precizat că, potrivit Deciziei nr. 10.152/1995 a MAPPM, „sunt supuse evaluării anuale efectivele principalelor specii de animale sălbatice, autohtone, de interes vânătoresc, existente pe fiecare fond de vânătoare“, că o parte a speciilor de păsări sedentare (cioara grivă, cioara de semănătură, coțofana, guguștiucul, gaița etc.) nu fac parte din speciile cărora li se acordă importanță din partea vânătorilor și a gestionarilor, acestea neconstituind/nefiind încadrate în categoria speciilor principale de interes vânătoresc, că în România nicio instituție abilitată care are ca obiect
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
cu cap castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare și rață cu cap negru, precum și lișiță, găinușă de baltă, sitar de pădure, becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, coțofană, gaiță. De asemenea, art. 4 a statuat că, „(1) În cazul modificării condițiilor ecologice din cuprinsul fiecărui fond cinegetic și a mișcărilor naturale de efective, în perioada cuprinsă de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
a verii secetă cumplită, frunza în copaci e ofilită. Verdele câmpiei s-a îngălbenit, că soarele peste ea s-a topit. Rodul plantelor este compromis, pe pământ brăzdat de soare încins. Solul e chel ca după arătură și așteaptă altă semănătură. Secat este vadul râurilor, spre însetarea dobitoacelor. Iar apa din fântână a scăzut, că în găleată lasă dâră de lut. Vântul firav, abia că adie, agonizând de-a soarelui făclie. Iar din văzduh nu mai aduce ploaie, ci boală în
BINECUVÂNTARE PLOII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377364_a_378693]
-
sărbătorii Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine, zeu al semănăturilor. Porcul era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi și anul nou. Cu toate că există mai multe versiuni privind rădăcinile și tradițiile culturale ale sărbătorii Ignatul porcilor, cea mai credibilă
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se sting pe prag, lângă ușă Și tunete surde se sparg în pustiu. Semănăturile ne-au spus, subit, adio ! Și viile... răsaduri din grădină... Azi stăm atenți pe știri de meteo, Că viața, de noi, e tot mai străină. S-a răsucit de mult Pământul, Credința, la fel, ne e deșartă; Ne-am învelit
S-A RĂSUCIT PĂMÂNTUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378476_a_379805]
-
unelte la carele lui. Fetele voastre le va lua, ca să facă mirese, să gătească mâncare și să coacă pâine. Țarinile, viile și grădinile de măslini cele mai bune ale voastre le va lua și le va da slugilor sale. Din semănăturile voastre și din viile voastre va lua zeciuială și va da oamenilor săi și slugilor sale. Din robii voștri, din roabele voastre, din cei mai buni feciori ai voștri și din asinii voștri va lua și-i va întrebuința la
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se sting pe prag, lângă ușă Și tunete surde se sparg în pustiu. Semănăturile ne-au spus, subit, adio ! Și viile... răsaduri din grădină... Azi stăm atenți pe știri de meteo, Că viața, de noi, e tot mai străină. Citește mai mult S-a răsucit Pământul Pământul se-ntinde domol către Poli, Iar anotimpurile
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
călăi fără frâu.Natura e bolnavă și zaceDe geruri și brume nocturne;Blestemele cad năpraznicePe prea nevinovata lume.Se plouă cu noroi și cenușăDin cerul greu, plumburiu,Fulgere se sting pe prag, lângă ușăși tunete surde se sparg în pustiu.Semănăturile ne-au spus, subit, adio ! Și viile... răsaduri din grădină...Azi stăm atenți pe știri de meteo,Că viața, de noi, e tot mai străină.... XXVII. IEPURAȘUL BUCLUCAȘ, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1949 din 02 mai
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
pe drumurile și pe casele lor. De ce nu le-au luat dacă au vrut să fie bogați? Le-am poleit casele și le-am pus ciucuri de cristal la uși, flori de argint la ferestre. Mi-am aruncat blănurile pe semănăturile lor. Da’, câte nu le-am făcut? Numai să fie fericiți! Și acum? Lacomii! Nărozii mei cârtesc? Mârâie? - Majestate, bâigui maestrul Negru-Cioară, zic că slujitorii Măriei Tale își fac de cap. - Cum își fac de cap? se încruntă împărăteasa, urcându
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
sărbătorii Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine, zeu al semănăturilor. Porcul era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi și anul nou. Cu toate că există mai multe versiuni privind rădăcinile și tradițiile culturale ale sărbătorii Ignatul porcilor, cea mai credibilă
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune de lecuit toate bolile... Bătrânii credeau că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Și tușa Sia jura că în noaptea aceea le-a văzut cu ochii ei. Sânzienele sunt și niște făpturi ireale, fantastice, frumoase, făpturi luminoase de aer, albe, binefăcătoare, mutându-se de la un loc la altul, cântând pe sus
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
care ai primit plata ostenelilor tale: Bucură-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te, pământ bun al semănăturii duhovnicești; Bucură-te, mărgăritar dezgropat din țarină; Bucură-te, că ai crescut pom cu multe roade; Bucură-te, că și noi ne hrănim din acestea; Bucură-te, îți cântăm și noi, fiii duhovnicești; Bucură-te, ajutătorule în toate nevoile; Bucură
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
care ai primit plata ostenelilor tale: Bucură-te, urmașul virtuților părintești; Bucură-te, ales bineplăcut al lui Dumnezeu; Bucură-te, cel împodobit cu darurile cerești; Bucură-te, cel ce ți-ai sfințit firea cu acestea; Bucură-te, pământ bun al semănăturii duhovnicești; Bucură-te, mărgăritar dezgropat din țarină; Bucură-te, că ai crescut pom cu multe roade; Bucură-te, că și noi ne hrănim din acestea; Bucură-te, îți cântăm și noi, fiii duhovnicești; Bucură-te, ajutătorule în toate nevoile; Bucură
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
ar putea cîștiga o capacitate de producție incomparabilă dacă vîntul care suflă din imensele stepe rusești, pe care nu-1 oprește nici o barieră, n-ar descuraja în unii ani sau în anumite perioade din an, eforturile plugarilor, uscînd pămîntul și distrugînd semănăturile". Dacă punctele de vedere asupra agriculturii se schimbă prea puțin între 1867 și 1914, în schimb aprecierile asupra resurselor și realizărilor industriale cunosc o mutație radicală: Notița din 1867 acordă cîteva pagini cantității și calității zăcămintelor, amintește că rîurile mișcă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atât mai îngrijitoare cu cât știrile ce ne vin din toată țara despre starea recoltelor sânt mai rele. Lipsa de zăpadă în multe părți în timpul iernei, seceta deplină din primăvara aceasta a degerat și a istovit puterea de germinațiune a semănăturilor, încît ne amenință varga lui Dumnezeu, foametea. Când toată suflarea românească, care direct sau indirect trăiește din agricultură, căci ea alimentează totul, de la lista civilă începînd, bugetele mari ale Ministerului de Război, dobânzile colosale a anuităților drumurilor de fier, toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
paguba mare a patriotismului, pe când - daca plouă - câtă schimbare! {EminescuOpXI 139} Grâul leagă floarea-n spic, iar patrioții dezleagă limbile spre a numi reacțiunea trădătoare și înțeleasă cu străinii, iar reacțiunea, învechită în zilele rele precum se știe, privește zâmbind semănăturile și ascultă zâmbind acuzările patrioților, zicîndu-și cu gîndul: "A umplut Dumnezeu lumea cu ce-a putut, și dac-ar crește mintea pe toate cărările, ar paște-o și... liberalii; dar așa mai lasă-i să și vorbească, că doar n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cinstea delegației sovietice, deși spectatorii își ocupaseră din timp locurile în sală. Pe același ton, N. S. Hrușciov a ridicat problema însămânțării porumbului în pătrat, pledând cu pasiune pentru folosirea metodei semănatului culturilor prășitoare în cuiburi așezate în pătrat pentru ca semănăturile să poată fi lucrate bine și la timp în două direcții. Și aceasta era o problemă tehnică aparent fără legătură cu raporturile politice româno-sovietice, dar menită să tensioneze atmosfera; expunerea ei conținea elemente de reproș. La încheierea discuțiilor, delegațiile s-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și amenințe, să stăpânească cetatea printr-un Rege al Haosului care dădea ordine hilare și ridiculiza autoritățile legale: Această celebră sărbătoare cădea În decembrie, ultima lună a anului roman și se credea că celebrează vesela domnie a lui Saturn, zeul semănăturilor și al agriculturii. ș...ț Domnia sa a fost legendara Vârstă de Aur: pământul dădea roade din belșug; niciun zvon de război sau de neînțelegere nu tulbura fericirea lumii, nicio poftă nesăbuită de câștig nu otrăvea sângele țărănimii harnice și mulțumite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
veniturile urmau să fie împărțite în două, între casa regală și cavaleri, în afară de "Cumania", concedată exclusiv acestora, dar numai pe durata a 25 de ani. În document (textul Diplomei) se fac referiri la biserici și clădiri, existente sau viitoare, mori, semănături, pășuni și fânețe, pescării și iazuri, precum cele de la Dunăre și de la Celei, la circulația monetară, exploatarea și transportul sării. Drepturile bisericii rămân neatinse, la fel cele ale episcopilor și arhiepiscopilor.33 Dar semnificația principală a documentului constă în faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trebuiau "să lase neatinse cinstea și drepturile înaltului cler, ale arhiepiscopilor și episcopilor, pe care se știe că le au". Veniturile de la mori, existente sau viitoare, exceptându-le pe cele din "țara Litua" (voievodatul lui Litovoi), ca și alte clădiri, semănături, fânețe și pășuni pentru vite și oi rămân cavalerilor. Se împart în două veniturile din pescării și iazuri, cavalerii având "în plus, permisiunea să strângă, pentru ei, jumătate din veniturile și foloasele regale percepute de la românii din "țara Litua", exceptându
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
DORUL Al meu frate e amorul, Iar moartea-mi este sor. COR Va muri. DORUL La sânul meu e liniște Și fără frică vin! COR Va muri! FINELE PĂRȚII A DOUA PARTEA A TREIA VÎNTUL Ieșiți frunze-n muguri, Și semănături, Treziți-vă cânturi Pe lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Tot sufletu-mi cald. Și tot acel miros, Întregul senin, Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței! Sosi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
strai de nuntă strălucit Cerul natura a-nvelit. [ECO] Învelit, învelit... IONEL Dar eu și cerul iarăși În chin suntem tovarăși, Căci, de mirese despărțiți, Suntem cu dorul logodiți. [ECO] Logodiți, logodiți... PARTEA A TREIA VÎNTUL Ieșiți dar voi frunze Și semănături Țreziți-vă cânturi în lanuri, păduri Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, L-încarc cu miroase, Cu sufletu-mi cald. Și tot acel miros {EminescuOpVIII 400} Și-ntregu-mi senin Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele, Vă chem nebunatec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Amoru, -nghețat, va muri. DORUL Al meu frate e amorul Iară moartea-mi este sor. COR Va muri. DORUL La sânul meu e liniște, Vin! Nici o frică n-aibi. COR Va muri. PARTEA A TREIA VÎNTUL Ieșiți frunze, muguri Și semănături, Treziți-vă glasuri În lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Eu sufletu-mi cald. Și tot acel miros Și-ntregu-mi senin Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței, Veni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru a-și coace firele în soare dacă pământul nu-i dă acid silicic (Kieselnsaure) prin care celulele sale capătă tăria necesară ca să poată sta băț în sus. Goncluzia e deci următoarea: Nu trebuie nicicând să sămănăm cartofi la întîia semănătură, precum s-a făcut în genere în Europa, ci să-ncepem cu săcara și să facem să urmeze cartoful sau, și mai bine, după săcară trifoi și abia în anul al treilea cartofi. Hrana pe care planta o ia din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
multe puncte regiuni cari nu demult au fost incorporate în constituția statului nostru, de unde până acum stătuseră sub un strict regim militar care nu era chemat a nutri simpatii pentru ideea de stat maghiară. A face regiunile aceste primitoare pentru semănătura patriotismului maghiar, a câștiga în aceste regiuni pentru ideea națională preponderanța asupra ideei naționalilăților, a pune în circulație sângele patriotic între inima țării și membrele depărtate până acum, iată marea și frumoasa țintă care-a putut fi favorizată pe calea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]