1,154 matches
-
și locuitorii săi Daci. Istorie și geografie sugerate de o plimbare cu mașina la cea mai înaltă cotă care depășește 2100 metri pe șosea. Cel mai înalt punct al Transfăgărășanului este Lacul Bâlea situat la numai 2040 metri, străbătând creasta semețul masiv Făgăraș cam de vârsta tinerelului Retezat, printr-un tunel. Șoseaua nu s-a putut ridica peste creastă a cărei cote depășesc 2500 metri. În Parâng, unul din vârfurile de peste 2100 metri a devenit un splendid loc de „belvedere” unde
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
din „bine” în „mai bine” de abia ne tragem zilele necăjite. Dar nu despre aceasta este vorba. Am colindat deci, în tinerețe, aproape toți munții patriei. Bine înțeles cu piciorul și, ca pieton, nu ai ocazia să faci comparație intre semețul perete de stâncă al crestei majorității nunțiilor noștri și eventualele pășuni alpine întinse care includ și semețe vârfuri. Pentru ochiul drumețului vârful, în acest caz, reprezintă plimbarea de dimineață, nicidecum victoria asupra efortului de escaladare a „marilor înălțimi, bine înțeles
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
Am colindat deci, în tinerețe, aproape toți munții patriei. Bine înțeles cu piciorul și, ca pieton, nu ai ocazia să faci comparație intre semețul perete de stâncă al crestei majorității nunțiilor noștri și eventualele pășuni alpine întinse care includ și semețe vârfuri. Pentru ochiul drumețului vârful, în acest caz, reprezintă plimbarea de dimineață, nicidecum victoria asupra efortului de escaladare a „marilor înălțimi, bine înțeles stâncoase și periculoase. Efortul este același dacă sui sau cobori o pantă mare dar oboseala nu este
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
Pluteam semeți, idei în zbor de vulturi beți De-a clipelor noastre fluidă frumusețe, Pictând pe aripi doar albe dimineți. Azi trupu-n care ieri amiezile-au apus Între acum și apoi se îndoaie supus. Doar gândul mai cutează la culmile semețe, În noi dorm columbi în lut de tristețe. Referință Bibliografică: Methexis / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
METHEXIS de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1483701265.html [Corola-blog/BlogPost/368847_a_370176]
-
Amprente > GENȚIANA GROZA - LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNȚI Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu gând curat am poposit La Crucea Iancului vestit, La Mărișel în vârf de munți, Cu brazi semeți cu a lor frunți Scrutând de veacuri depărtări, Cu minunatele-așezări. Cuprinși de foc mistuitor În fruntea lor cu Crăișor, În aprige-încleștări, flăcăi Vărsară sânge. În văpăi Au dobândit ca bravi oșteni, Pământul sfânt din Apuseni. Pelaghia, c-un cuget drept
LA CRUCEA IANCULUI ÎN MUNŢI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1484373735.html [Corola-blog/BlogPost/380391_a_381720]
-
îl mai puteau vinde la rematurile franțuzești. Centrele de colectare înfloreau datorită reconstrucției Parisului, țiganii fiind muncitorii neobosiți, colectând aluminiu, fire de cupru, fier vechi și orice altceva mai puteau găsi printre dărâmături. Însă dorințele tuturor țiganilor magnetizau cea mai semeață construcție care supraviețuise proaspătului război, Turnul Eiffel. Era de fier! Fierul pentru romi este sacru, încărcat cu puteri magice. Doar primii fierari ai Indiei au fost strămoșii lor! Țiganii aveau gustul metalului nobil în sânge. Hemoglobina țigănească avea se pare
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467544736.html [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
arcul sprâncenei să zboare lăstunii, dar schimbă-ți penița că firu-i de graur când buchea-și râvnește cârcel tors din aur. Aleanul de fluier tristeți când îndoaie, dă vorbei nu frâul, ci-aripi de văpaie. Zi-i: Turnul de fildeș, dorinței semețe, pe soare-l apune cu-atâta frumsețe.” „Dar ea îți ceruse, nu doar giuvaierul, de turn voia luna să-și sprijine cerul...” „Cum? Iazul nu-i gata, ținându-i ghergheful, să-i farmece unda-n răsfrângeri sideful?” „Ca tine ferice
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PE MALURI DE OLTEȚ Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Se scurge noaptea-n dimineți, Triluri de păsări se răsfață Solfegiind frânturi de viață În crângul plopilor semeți... O undă molcomă respiră Pe-un râu plecat în aventură, Dar apa lui nu se îndură A zăbovi,ci ea aspiră A se-mplini când i-e sorocul În altă apă,mai fecundă, Departe de viața imundă Ce-i adusese
PE MALURI DE OLTEŢ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1458494931.html [Corola-blog/BlogPost/379531_a_380860]
-
cumpărături prin magazine de tip occidental, folosesc parfumuri și alte rafinamente frantuzești. Sunt la modă, au lucruri cu gust, e o plăcere să te uiti la ele. Femeile japoneze par să fie mai puțin asertive decât femeia occidentală. Nu sunt semețe. Au un farmec care e numai al lor, se înclină politicos și lasă ochii în jos. Le vezi supuse. Într-un cuvânt: adorabile. De-a dreptul charming sunt japonezele în chimonouri, care le obligă să facă pași marunței. Când umblă
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1405643316.html [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
Acasa > Versuri > Iubire > LIMBA ROMÂNĂ Autor: Ana Georgescu Publicat în: Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ești leagănul codrilor ce-n adiere-mi șoptesc Sa fiu semeață de tine mereu... În lumea această oriunde trăiesc, Un grai românesc îmi face atât de ușor orice greu... Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargă Si-n goana lor îmi strigă să cânt Că dorul de vatră de țara mea dragă
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Limba_romana_ana_georgescu_1392122583.html [Corola-blog/BlogPost/364111_a_365440]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ....SĂ MAI ȘI ZÂMBIM! Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Dilemă "-E vreo inimă în care, vocea ta nu a vibrat?" Îl întreabă ea semeață, pe năstrușnicul băiat. "-Vreau să cred că tu ești sincer, că mă vrei cu-adevărat, că ai vrea să-ți fiu soție, trebuie să știi băiete, nu uita: cu altele, eu, nu te împart!" Șade-nmărmurit băiatul, amuzat dar și
....SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1420312238.html [Corola-blog/BlogPost/357817_a_359146]
-
NOPȚI Sunt nopți,în care îngerii coboară, In colt de liniște regeasca, Să mângâie obrajii de fecioara Copiilor, din casă părinteasca. Sunt nopți, cu zile-n ele și cu dimineți, În care mumele își cântă plânsul, Să crească pruncii lor semeț, Din crez divin să biruie surâsul. Sunt nopți, de îngereasca devenire, Cu vise nevisate și rugi până la cer, Cu-a lor putere de iubire, Miracole se nasc, uitând de efemer... Sunt nopți, si sunt doar pentru ele, Ființe trecătoare pe
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1464772103.html [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
în Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016. Noi îi spunem crizantemă, Are mândră diademă, Floarea este minunată, Cu volane îmbrăcată. Mai are multe surate, În culori nenumărate, Unele cresc buchețele, Altele, mai singurele, Dar cea albă e regina, E semeață ca lumina, Ne îmbie cu tandrețe ... Citește mai mult Noi îi spunem crizantemă,Are mândră diademă,Floarea este minunată,Cu volane îmbrăcată.Mai are multe surate,În culori nenumărate,Unele cresc buchețele,Altele, mai singurele,Dar cea albă e regina
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
lumina, Ne îmbie cu tandrețe ... Citește mai mult Noi îi spunem crizantemă,Are mândră diademă,Floarea este minunată,Cu volane îmbrăcată.Mai are multe surate,În culori nenumărate,Unele cresc buchețele,Altele, mai singurele,Dar cea albă e regina,E semeață ca lumina,Ne îmbie cu tandrețe... XXV. DIN TAINELE POVEȘTILOR, DE MARIOARA ARDELEAN, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016. ÎN LOC DE PREFAȚĂ Dragii mei, Tocmai m-am întors dintr-o călătorie mirifică, făcută în cartea
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
mijlocirea acelei stele, scânteiere în căușul celest al umbrei, un vechi clopot s-ar balansa până-n zori, până la ivirea minunii aceleia împletite din petale, sonuri și cuvinte... M-aș ruga mâinii care a înșirat filigrane de beție vegetală peste acele semețe coloane ce-ar susține, și ele, invizibila pădure de podoabe a catedralei noastre dintr-un timp fără bolți și fără acoperișuri. V Dacă steaua aceea, devenită a noastră, iradiindu-și îmbrățișarea de briliante, de chihlimbar, de rubine și ametiste, ar
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1410420848.html [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
Articolele Autorului Tu, făptură celestă, plutind nestingherită peste universu-mi teluric, te contopești cu gândurile-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioară rănită, mă înrobești cu fiece vorbă, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de necucerit. Referință Bibliografică: De dragoste / Brîndușa Maria Meruțiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1621, Anul V, 09 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Brîndușa Maria Meruțiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DE DRAGOSTE de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/brindusa_maria_merutiu_1433864989.html [Corola-blog/BlogPost/379651_a_380980]
-
plâns. Dumnezeu mi-a dat zile și m-a învrednicit și cu putere de muncă. Și acum muncesc, ce-i drept, nu la câmp, că mi-s bătrâne oasele”. Și moș Ion Paiu, firav cât un pai dar cu sufletul semeț ca o stâncă, iradia de bucuria vieții. Întâlnirea cu el ne-a făcut să ne rușinăm că noi, generațiile de după război, scutiți de obolul nostru jertfelnic adus Patriei, trăim pe seama demnității celor din stirpea sa. Căci ei purceseră în 1941
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PRINTRE STÂNCI Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PRINTRE STÂNCI noaptea se frânge lovind semețe stânci în adâncimi profunde și adânci perfide valuri în jur, se sparg cad și cad amețitoare valuri, sunt vise sfărâmate le culeg pe țărm ieri, azi, mereu un pescăruș se scaldă în sfioasa clipă a unui zbor, a unui dor
PRINTRE STÂNCI de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1487793999.html [Corola-blog/BlogPost/365541_a_366870]
-
înalță fața, gâzele fac gălăgie și deasupra tuturor, în convoaie zburătoare, se întorc din drumul lor păsările călătoare, Cuiburi care mai de care prind să-și împletească-n grabă, totul este în mișcare, totul este pus pe treabă, numai berzele, semețe, pe picioarele înalte, ascunzând sub aripi ciocul, liniștite, stau deoparte. Ce să fie? Ce-i cu ele? Nu! Nu sunt bolnave toate, un așa mare dezastru primăvara nu se poate și-am să-ți spun acum și ție, fiindcă trebuie
BERZELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490983173.html [Corola-blog/BlogPost/375703_a_377032]
-
doi sunt sânii tăi,/ doi pui de căprioară;/ grumazul tău e ca un turn de fildeș/ și iezere ți-s ochii, din Heșbon,/ în preajma porții cu mulțimi de fete;/ iar nările-s din turnul de Liban/ adulmecând veghere spre Damasc;/ semeț precum Carmelul ți-este capul;/ cosițele, pe el, ca o porfiră/ păzind în ea un rege'nlănțuit.// (Cântarea cântărilor, cap. 7, 1-8) Fragmentarea din arta contemporană reflectă, într-o bună măsură, fragmentarea culturală la care tot asistăm după Renaștere încoace
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_intregul_si_pa_dan_caragea_1377385831.html [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
Pe la anul 6858 de la zidirea lumii, lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
la anul 6858 de la zidirea lumii, lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
se pare că marcatorii de distanță, așezați la fiecare 1000 de picioare, trec pe lângă tine unul după altul foarte repede. Se începe procedura de frânare și avionul este menținut pe trenul principal de aterizare, cu botul ridicat prezentând un profil semeț. Odată cu scăderea vitezei la 100 noduri, botul este coborât spre pistă până când înălțimea se pierde total. Deoarece T-38 nu este dotat cu sistem de frânare automată, frânarea se execută treptat. Încă rulezi cu o viteză destul de mare pentru ca un
de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Zborul_este_viata_mea_jurna_stefan_popa_1390557242.html [Corola-blog/BlogPost/347357_a_348686]
-
Domnul pururi viufără ca eu să vreu să răsuflu,fără ca eu să vreu să fiu?E pentru asta Carte,de Hrană să mă umplu.... XVII. COLIND CU BRAD, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016. Semeț copac cu creștetul în nori Și rădăcina sfredelind în piatră, O dată-n an tu puii ți-i cobori Să-i încălzească focul cel din vatră. Si coborând la noi - de-atâtea ori! Ne-aduc brăduții Vestea Minunată Că s-a
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
-i casa-n rod, de Sărbători, Copac ce tinzi la Cer, cu noi odată. Refren: Drag brad ce-atingi cu fruntea Cerul Și-ntâmpini primul pe Hristos, Înfruntă muntelui azi gerul Și adă-n slavă Pruncul jos! Citește mai mult Semeț copac cu creștetul în noriși rădăcina sfredelind în piatră,O dată-n an tu puii ți-i coboriSă-i încălzească focul cel din vatră.Si coborând la noi - de-atâtea ori! -,Ne-aduc brăduții Vestea MinunatăCă s-a născut Hristos, în
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]