376 matches
-
pentru a privi spectacolul ploii care se mai oprise între timp. Un fulger brăzdă cerul scăpărând de mai multe ori, orbindu-l temporar pe Tiberius care își masă ușor ochii. -Cheamă-l totuși aici, spuse el, întorcându-și silueta gârbovă prin semiîntuneric. Nerva! Tu ce zici? -N-ar fi rău să-l auzim, spuse acesta sorbind ceva dintr-o ceașcă. Tiberius făcu un semn cu mâna iar Thrassylus ieși repede pentru a aduce dorința împăratului la îndeplinire. -Natus! strigă Tiberius. Mergi cu magistrul
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
în: Ediția nr. 2301 din 19 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului când aragazul a sărit din bucătărie dimineața era pe ochiuri și noi bârfeam la o cafeluță îndoită cu lapte și frișcă, sub masă era sticla cu pălincă dar în semiîntunericul ploii puneam în pahare apă sfințită, câteodată mă prindeai de mână și atunci dimineața scotea aburi de pe ochiurile aragazului, de vizavi striga vecinul la vecina că iar la înșelat cu popa, și ca dovadă a tămâiat-o cu două perechi
TĂMÂIEREA DE DIMINEAŢĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362670_a_363999]
-
sufletesc și nu hrănește suficiența, cântă de rău sufletesc și nu adâncește răni din care șiroiază sânge, ci dor, cântă de speranță, iar cerul sufletesc oricât de gri, al celui zdrobit moral ia o pală trandafirie de la aspirația dincolo din semiîntunericul felinarului cu gaz porționat, omenesc, la lumina vastă a universului sonor muzical, supraomenesc! Andra cântă cosmic, infinit și miraculos, cu o voce în puterea de a regrefa duhul supremației umane, dragostea, frumusețea, chiar și în clipa când speranța abia dacă
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
de muncă în București și nu numai. El a încurajat‑o pentru ambele variante și s‑a oferit s‑o sprijine în rezolvarea oricărei nevoi, inclusiv în pregătirea pentru admitere. Apoi, profitând de un gest copilăresc al ei, opriți în semiîntunericul creat de coroana bogată a unui copac de lângă bloc, a revenit la subiectul anterior, rămas în coadă de pește. Discuția s‑a lungit până când Iuliana s‑a lăsat convinsă, cu greu, deși în sinea ei radia de fericire. Intuise ceva
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
încetini sau opri. Putea să se compună, să de descompună... Doar și când a voit și s-a hotărât s-a reorganizat, s-a reintegrat... Redevenise... Acum era iarăși el, omul concret, labil și reversibil. Traversa aleea și curtea în semiîntunericul serii. Câinii adulmecându-l... Ploaia încetase, vântul amuțise... - Am lăsat deschis holul de la intrare, poftim cheile!... - Mda, bună-seara, domnule doctor.... Pașii bărbatului înalt, exagerat de înalt pe acele tocuri, se voalează în propria umbră diformă depărtându-se conștient că paznicii
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
seară de vorbă cu cativa pescari care, cum e normal, isi tot dădeau palme sperând să alunge țânțarii. Cum eu mă dădusem cu insectifugul menționat, m-am lăsat descoperit până la mijloc și nu am făcut nici un gest de apărare. Fiind semiîntuneric, insectele nu se vedeau. Ironic, i-am întrebat pe pescari cum de sunt așa de sensibili, devreme ce mie nu-mi pasă de înțepăturile lor. (La Caraorman, hoții de cai erau pedepsiți prin legarea peste noapte de un copac: făptașii
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
din dureri și mâine putem pleca din nou pe munte cu alt entuziasm. - Atunci ne îmbrăcăm doar pentru cină. - Dă-mi, te rog. cinci minute și coborâm. - Doar cinci atunci, fără machiaj, tapat părul etc. - Și așa este târziu și semiîntuneric în restaurant, nu mă vede nimeni că sunt neglijent aranjată. - Nu neapărat neglijentă. Doar în criză de timp. Venim direct în apartament, așa că este bine cum te-ai îmbrăcat. Când au ajuns în restaurant la acea oră din noapte, era
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
Putea accelera, încetini sau opri. Putea să compună, să descompună... Doar când a voit și s-a hotărât, s-a reorganizat, s-a reintegrat... Redevenise... Acum era iarăși el însuși, omul concret, labil și reversibil. Traversa aleea și curtea în semiîntunericul serii. Câinii adulmecându-l... Ploaia încetase, vântul amuțise... -Am lăsat deschis holul de la intrare, poftim cheile!... -Mda, bună-seara, domnule doctor.... Pașii bărbatului înalt, exagerat de înalt, se voalează în propria umbră diformă depărtându-se conștient că paznicii nu sunt niciodată
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
forfotă era mai ieri, E tăcere ca-n pustiurile kurde, Trece o patrulă de la grăniceri! Farul, moșul cu vedere foarte bună, Străjuiește peste al apelor cuprins, Printre valuri prea bătrâna Lună, Străluciri nedefinite și-a aprins. Totul se cufundă în semiîntuneric, Ce se pare, pune o mare stăpânire, Peste întinsul apelor altfel himeric, Și peste întreaga omenire. Turda 24 iulie 1966 Referință Bibliografică: PRELUDIU AUTUMNAL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 589, Anul II, 11 august 2012. Drepturi de
PRELUDIU AUTUMNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360046_a_361375]
-
când au cântat formațiile: Phoenix, Sideral, Sincron, Carusel, Sfinx, Semnal M, Mondial, Roșu și Negru ... Acum, era curioasă cum este într-o asemenea discotecă. De la intrare a simțit acel aer “străin”. Se vorbea în franceză, engleză, germană, cehă, etc. Era semiîntuneric. Se vedea jocul de culori de la orga de lumini care lumina ringul de dans. La pupitru se afla un tânăr DJ care se ocupa cu muzica și care mai spunea câte o glumă din când în când, în limba engleză
UN CONCEDIU RATAT de VASILICA ILIE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359576_a_360905]
-
luat la revedere de la ei și s-a îndreptat spre hotelul unde locuia. Era o noapte aidoma nopților albe din iunie de la Sankt Petersburg; cerul era senin și plin de stele iar luminile de pe străzi erau toate aprinse. Ieșiseră de la semiîntuneric la lumină, de la zgomotul muzicii la liniște, așa că, noaptea aceasta li s-au părut o noapte de vis. Au mers ținându-se de mână până la hotelul unde era cazată Diana, care nu era așa departe. Hotelul era împrejmuit de un
UN CONCEDIU RATAT de VASILICA ILIE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359576_a_360905]
-
și unde se întâlnește”, presupunea el încântat de felul în care gândește, fără a observa umbra căzută pe spatele mașinii sale și fără să fi simțit privirea plină de ură ale ființei ce trecuse ca o nălucă și dispăruse în semiîntunericului serii. Staționa mai mult de o jumătate de oră în fiecare seară și se retrăgea nemulțumit că a pierdut timpul aiurea. Pe de altă parte, se bucura că femeia urmărită nu pleacă, semn că nu are obligații de genul la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359661_a_360990]
-
și mâine va fi aici tot la ora asta. Din locul ăsta te voi lua fără să ai timp să te dezmeticești”, a zâmbit el sigur de reușită, în timp ce umbra se lăsase pe capota din spate și doi ochi sfredeleau semiîntunericul, fără a fi văzuți de cineva. Așa de mulțumit era, că-i venise poftă să petreacă. A luat telefonul și s-a oprit cu degetul deasupra tastei cu o clipă înainte de a realiza contactul. Numele Angelicăi, apărut pe ecran, i-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
au dispărut de acolo fără urmă. La fel la mătușa Stanca, într-una din zile, am început să mă târăsc pe sub pat și am dat și acolo de alte două la fel de mari dar acestea aveau și șpăngile care luceau în semiîntuneric. Fratele meu ajunsese ditamai flăcăiandrul, se ducea seara în sat, făcea curte la fete și într-una din seri a venit acasă cu Săndică, un alt flăcău, noi eram la masă în bucătărie și aveau un pistol, Walter am auzit
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Cine neagă aceste principii axiomatice ale istoriei artei este în mod evident ignorant, diletant sau pur și simplu rău intenționat. Eram între turnee și venisem în România, acasă, în vizită. Am intrat, cu clasica ținută metalo-avangardistă, într-o biserică ortodoxă. Semiîntuneric, lumânări aprinse, (și toată acea atmosferă care ni s-a imprimat în ADN de pe vremea dacilor, oricât de ignoranți am fi în ale misticii). Atunci am auzit pentru prima dată muzică psaltică. Fusesem la mai multe Conservatoare, pe la cei mai
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
mari de piatră de pe trotuar deși sunt legate în lanțuri. Apoi, sunt văzuți mulți amatori de senzații tari ieșind transpirați, unii râzând, alții înfricoșați. Mai retras, într-o „junglă”, se află un restaurant cu intrarea ca într-o grotă. În semiîntunericul din interior, poate fi deslușit un desiș de „copaci” printre care, dacă insiști, vezi „cerul înstelat”. Sub „poletele copacilor” se află mese cu mâncăruri specifice, comandate de cei care au plăcerea să servească masa la ...„iarbă verde”. De după copaci, își
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
din 29 martie 2013 Toate Articolele Autorului Noaptea stai în fața oglinzii, te descopăr frumoasă dar nu ți-am spus niciodată. Ca o fructă pârguită, razele lunii te privesc pe fereastră, printre tablouri, albii pereți par să-ți dea contur prin semiîntunericul mut... Mi se pare nefiresc să te laud pentru a nu tulbura imaginea dublă pe care o privesc și tu nu știi. Undeva în mine se naște un echilibru fără să fie supus unor temeri, între noi se varsă un
CUVINTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342232_a_343561]
-
din dureri și mâine putem pleca din nou pe munte cu alt entuziasm. - Atunci ne îmbrăcăm doar pentru cină. - Dă-mi, te rog. cinci minute și coborâm. - Doar cinci atunci, fără machiaj, tapat părul etc. - Și așa este târziu și semiîntuneric în restaurant, nu mă vede nimeni că sunt neglijent aranjată. - Nu neapărat neglijentă. Doar în criză de timp. Venim direct în apartament, așa că este bine cum te-ai îmbrăcat. Când au ajuns în restaurant la acea oră din noapte, era
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
de data aceasta în interes de servici, autorul profită de ocazie într-o seară liberă și pornește să-și viziteze un prieten, Mitea. Când nimerește însfârșit apartamentul căutat, destul de târziu spre ora 22:00, Mitea îi deschide ușa și în semiîntunericul de pe casa scărilor îl recunoaște pe amicul său abia după câteva clipe. Spaima și panica citită pe fața acestuia ne explică o mulțime de lucruri despre starea de opresiune trăită de către „cel mai liber și mai fericit popor din lume
VIAŢA UNUI OM ÎN 134 DE PAGINI de HEIDI SIMON în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342402_a_343731]
-
forfotă era mai ieri, E tăcere ca-n pustiurile kurde, Trece o patrulă de la grăniceri! Farul, moșul cu vedere foarte bună, Străjuiește peste al apelor cuprins, Printre valuri prea bătrâna Lună, Străluciri nedefinite și-a aprins. Totul se cufundă în semiîntuneric, Ce se pare, pune o mare stăpânire, Peste întinsul apelor altfel himeric, Și peste întreaga noastră omenire. Turda 24 iulie 1966 Referință Bibliografică: PRELUDIU AUTUMNAL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1711, Anul V, 07 septembrie 2015. Drepturi
PRELUDIU AUTUMNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343387_a_344716]
-
cu trei dinți din aur în față.O lucrare frumoasă care-i dădea o aură aparte în lumina lunii sau a firmei de la intrare, așa după cum furăm toți trei sau patru de acord în unanimitate.” „(...) În camera de „proceduri” era semiîntuneric; regina sta turcește pe un divan înconjurată de perne, de un ghioc, un pachet de cărți de tarot, o sferă din cristal și un coș de răchită cu niște buruieni uscate. - Domnule, trecutul ți-l cunoști, prezentul te-a determinat
DESTINELE ÎN PROZA SCURTĂ A SCRIITORULUI GEORGI CRISTU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343379_a_344708]
-
Gabriel se afla un polițist. Într-o mână purta bastonul de cauciuc, la vedere, în timp ce cu cealaltă arunca în gură, la intervale egale, semințe de floarea soarelui ale căror coji le scuipa apoi cu dexteritate, urmărindu-le satisfăcut traiectoria în semiîntunericul ce pusese deja stăpânire pe toată așezarea. S-a apropiat agale de mașina oprită la câțiva pași de el, descriind cercuri mari cu bastonul de cauciuc, țintind șoferul care nu dădea semne că va coborî. Surprins să vadă deodată doi
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
o paranoică ce face un coșmar!” Se trezi în fața casei ei. Casa lor. Fără nici un chef, deschise ușa și intră. Sufrageria era luminată doar de becurile bradului și a felinarelor din stradă. În afară de biroul lui, restul casei era cufundat în semiîntuneric. Oare cât era ceasul? De parcă asta ar fi avut vreo importanță. El nu dormea, oricum. Și dac-ar fi dormit, ce? De câte ori, în ultimul timp, nu s-a dus în camera lor și el dormea dus, iar ea mergea în
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
descopăr o cană aproape plină cu un lichid care semăna perfect cu laptele consumat de dimineață, mai ales că pe afară era murdară de o dâră care tare semănă cu o coajă de lapte cu cafea. Cum în încăpere era semiîntuneric, din graba de a mânca ceva cât mai repede, ca să-mi astâmpăr foamea de copil, nu m-am retras într-o zonă mai luminoasă, să verific ce conținut are cana, convins fiind că este meniul de dimineață, așa că am dus
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
din dureri și mâine putem pleca din nou pe munte cu alt entuziasm. - Atunci ne îmbrăcăm doar pentru cină. - Dă-mi, te rog. cinci minute și coborâm. - Doar cinci atunci, fără machiaj, tapat părul etc. - Și așa este târziu și semiîntuneric în restaurant, nu mă vede nimeni că sunt neglijent aranjată. - Nu neapărat neglijentă. Doar în criză de timp. Venim direct în apartament, așa că este bine cum te-ai îmbrăcat. Când au ajuns în restaurant la acea oră din noapte, era
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]