283 matches
-
planimetric se înscrie în tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a sușține turnul. Naosul (7,20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost înlocuită cu o grindă
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
cele trei bisericuțe săpate în el, una în colțul stâng și două în colțul drept. Altarul este separat de biserică printr-un perete simplu, deschis prin trei uși rituale. Tinda este tăvănită în timp ce naosul și altarul sunt încheiate cu bolți semicilindrice separate. Naosul este întărit la mijloc cu o grindă tirant, iar bolta sa se sprijină median pe un arc dublou.
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
lemn, păstrându-și inima în ele. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, cu cuie lungi de fier, probabil pentru a reduce efectele tasării spre răsărit a construcției. Bolta este semicilindrică, formată din scânduri bătute în arcuri dublouri pe extrados, vizibile în pod. Bolta altarului se racordează la pereții exteriori prin scânduri scurte fixate în grinzi suport pe extrados. Nervurile aparente interioare sunt accentuate cu vopsea roșie. Ele sunt adunate în jurul
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
200 de ani: “a bisericii Runcu, dar mai ales a lui Constantin Jurj, la trei sate, 1863”. Biserica din secolul al XIX-lea, este de plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
de sud. Din punct de vedere constructiv absida prezintă laturi cu unghi în ax, o formă străveche de arhitectură a lemnului. Acest lucru demonstrează continuitatea locuirii acestei vetre străvechi de spiritualitate românească. La interior, nava este acoperită de o boltă semicilindrică și o alta, cu fâșii curbe peste absidă. Lăcașul a beneficiat de lucrări de restaurare în anii 1968-1969, ce s-au extins și la clopotnița de alături.
Biserica de lemn din Turdaș () [Corola-website/Science/315926_a_317255]
-
intrare, a înlocuirii ancadramentelor, a dispărut și inscripția de ridicare a bisericii. Datarea ante quem a acesteia o constituie prima etapă de pictură, anul 1780. Tipul de plan este dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. Câte o boltă semicilindrică acoperă naosul, ușor retrasă de la linia pereților, și altarul, având aici registrul de naștere înclinat, și timpan pe est, pe suprafața de racordare cu conturul pereților. Intervențiile pe fațada de vest, anterioare anului 1827, constau în ușoara sa amplificare, prelungirea
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
formă poligonală în exterior, cu șapte laturi. Deasupra pronaosului se află o calotă pe pandantivi și arcuri dublou. Turla de deasupra naosului are formă octogonală, fiind sprijinită pe arcuri dublou și coloane adosate. Deasupra altarului și absidelor laterale sunt bolți semicilindrice. Pictura murală a fost realizată de pictorul Gheorghe Tattarescu între anii 1890-1891. Ca urmare a faptului că a fost înnegrită de fum în timp, Comisiunea Monumentelor Istorice l-a desemnat pe pictorul Gh. Tomescu pentru a o spăla. Această acțiune
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Din casa domnească, construită de domnitorul Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea, se păstrează doar pivnițele ce au fost înglobate în secolul al XVIII-lea în actualul palat episcopal. Pivnițele au ziduri din piatră și cărămidă cu bolți semicilindrice și scări de piatră. După înființarea Episcopiei Hușilor (1598), în curtea catedralei a fost construită o reședință episcopală. Aceasta a fost arsă de turci în 1711 și refăcută în 1714 de episcopul Sava, cu ajutorul domnitorului Nicolae Mavrocordat. Palatul episcopal actual
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
parte din pivnițele casei domnești (unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă, îmbinând tipul cu plan dreptunghiular și bolți semicilindrice cu cel trilobat și turla pe naos. Turnul, construit în 1499 din piatră brută și întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălțime. Foișorul de pază a fost adăugat în epoca modernă. Biserica “Buna Vestire
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
și cel al ușii de la intrare sunt ornamentate cu încrustații dense, care alcătuiesc motive geometrice de o meticuloasă execuție. La ușă, frecventul decor al șnurului în relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Ștefan cel Mare. Boltirea semicilindrică a pronaosului este rezolvată în mod original, mai ales în ceea ce privește susținerea ce se realizează în trepte de formă poligonală, ale căror dimensiuni se reduc în partea superioară. Catapeteasma actuală este un produs al ultimelor decenii, cea veche neavând nici pe
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă boltă "en berceau" (semicilindrică), ce se desfășoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de susținere spre care converg nervurile unui segment de sferă. Catapeteasma originară este lucrată în lemn de tei și ștejar, respectând
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
pe laturile de nord și de sud. Inițial, actualul naos găzduia și pronaosul cu lungimea de 2.40 metri. Acest lucru este demonstrat de faptul că cele două spații au o boltire separată: deasupra naosului inițial se află o boltă semicilindrică, iar deasupra pronaosului inițial se află un tavan drept din scânduri așezate longitudinal și sprijinite pe două grinzi transversale. Altarul are o absidă de formă hexagonală neregulată (2.65x3.80 metri) și o singură fereastră în axa absidei. În partea
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
pleacă direct de pe zidurile exterioare. Pronaosul este separat de naos printr-un perete gros de piatră, în mijlocul căruia se află o ușă arcuita mică. Naosul este alungit în sensul axei longitudinale, fiind acoperit cu o cupola spriujinită pe patru arce semicilindrice: două înguste încadrează cele două abside laterale și două mai lațe, inegale, sprijinite pe console. El este cu o treaptă mai jos decât pronaosul. Altarul este cu o treaptă mai înalt decât naosul și are forma semicirculara, cu trei ferestre
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
pereților pridvorului sunt vopsite în culoarea verde. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu trei deschideri inegale, accesul făcându-se prin deschiderea centrală (1.35x1.90 metri). Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.80x5.30 metri), cu câte o fereastră pe laturile
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
cu trei deschideri inegale, accesul făcându-se prin deschiderea centrală (1.35x1.90 metri). Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.80x5.30 metri), cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud. El are o boltă semicilindrică care se înalță de la 2.50 metri până la 4.10 metri (la cheia bolții). Altarul are o absidă de formă pentagonală (4.00x3.35 metri) și o fereastră dreptunghiulară (0.55x0.85 metri) în axa absidei. Catapeteasma se sprijină direct
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
portalului de intrare, se află statueta Sf. Ursula într-o nișă de formă semicirculară (în interior). Nișa este realizată în stil baroc, având în interior, la partea superioară, o decorație de tip scoică. Partea superioară a nișei este de formă semicilindrică, fiind supradecorată de falduri. De o parte și de alta a nișei se află două console pe care se sprijină două coloane circulare cu capiteluri în stil corintic care susțin un un fronton de formă triunghiulară, a cărui cornișă profilată
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
o biserică-sală în stil baroc, numai o capelă laterală și sacristia și-au păstrat stilul gotic. Bolțile în stil gotic au fost distruse și înlocuite cu un tavan, doar deasupra balconului unde se află corul se mai află o boltă semicilindrică. În biserică se află trei altare de dată relativ recentă: Pe pilaștrii interiori sunt amplasate statuile diferiților sfinți care se bucurau de o cinstire specială din partea maicilor. Un element inedit îl constituie inscripția de deasupra arcului de triumf, care amintește
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
are și el o formă dreptunghiulară (4.80x5.50 metri), cu două abside pentagonale simetrice pe laturile de nord și de sud, în care s-au practicat câte o fereastră (0.70x1.00 metri). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică care se continuă și în altar (unde avansează cu 1.50 metri), dar nu acoperă și absidele laterale. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.25x3.55 metri) și trei ferestre, iar în decroșurile de nord și de sud
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
Acestea aveau câte o fereastră mică (0,20x0,30 metri) decupată în pereți. Fereastra din peretele diaconiconului a fost suprimată, în locul ei fiind construită o ușă destinată să asigure accesul în altar. Altarul are un tavan de forma unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în care s-au practicat două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
Altarul are un tavan de forma unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în care s-au practicat două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între naos și pronaos nu există nici un perete despărțitor. Pronaosul se află în prelungirea naosului, având practicată o fereastră pe peretele vestic. Pe latura sudică a pronaosului a existat anterior și un turn-clopotniță
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
decorat cu motive animaliere și vegetale, dispuse simetric pe bârnele verticale încastrate în talpă. Pronaosul are în partea vestică o formă poligonală cu trei laturi, cu o fereastră în ax (0.30x0.75 metri). El are deasupra sa o boltă semicilindrică. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos este format dintr-un sistem de stâlpi masivi, profilați, ce sprijină un antablament trilobat cu triplu contur; golurile dintre stâlpi sunt marcate de câte o cruce cu brațele egale și cu contur remarcat, adâncit
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
două coloane profilate. Naosul este dreptunghiular și are trei ferestre dreptunghiulare (0.70x1.30 m) încheiate în arc în plin cintru. Două ferestre se află pe peretele sudic și una pe cel nordic. Deasupra pronaosului și naosului este o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, amplasată la distanțe de 0.80 m de peretele longitudinal și de 1.10 m de catapeteasmă. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară (0.70x1.30 m) în axa absidei și celelalte, de formă pătrată, în cele două nișe (0.22 m). Acest spațiu este acoperit și el cu o boltă semicilindrică, în continuarea celor din pronaos și naos. Biserica de lemn din Rădășeni a fost pictată în 1875 în tehnica tempera, în stil popular, de călugării Iulian, Chelsie și Ioan. O inscripție cu litere chirilice de pe icoana Sf. Nicolae de pe catapeteasmă
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
de brad situată în peretele sudic al pronaosului. La partea superioară a ancadramentului se află o pisanie. Pronaosul are formă dreptunghiulară, cu o fereastră simplă pe latura de nord (0.35x0.55 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere terminată în arc de cerc (1.40x1.80 metri), în care s-au decupat două ferestre de 0.75x0.40 metri. Pe
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
se află câte o rozetă, cu circumferința marcată în „dinți de lup”. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 5.90 metri), cu două ferestre (0.60x0.80 metri) amplasate în pereții laterali. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică. Altarul are formă dreptunghiulară și are absida decroșată. Catapeteasma este amplasată la nivelul decroșului, neexistând astfel cele două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află o fereastră dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.80
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]