177 matches
-
și altul pe fața internă a osului mare spre osul cu cârlia. 3. Articulația mediocarpiană Articulația mediocarpiană unește primul rând de oase carpiene cu cel de al doilea rând. Lateral intern piramidalul se articulează cu osul cu cârlia. Central scafoidul - semilunarul formează o mică cavitate în care va pătrunde osul mare. Rezultă astfel o linie articulară nereaulată sub formă de " S" orizontalizat. Ligamentele care participă la menținerea poziției oaselor sunt dispuse anterior, posterior, lateralextern, lateral-intern: Liaamentul palmar sau radial al carpului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete restul suprafeței osoase este acoperită de cartilajul hialin; - cavitatea acetabulară din osul coxal are o zonă situată în fundul cavității nearticulară care servește pentru inserția liaamentului capului femurului și o suprafață semilunară necesară articulării cu capul femural. în jurul marainii cavității acetabulare se aăsește labrul acetabular - un fibrocartilaj inelar care are drept scop mărirea acestei cavități pentru creearea unei adâncimi pentru capul femural. Capsula articulară are o întindere mare, inserția realizându-se la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
forma a două structuri circulare, în locul aspectului obișnuit cu o structură circulară și una longitudinală. Se evidențiază de asemenea malformațiile cardiace asociate - DSV, SP, CAP, DSA și se evaluează morfologia și funcționalitatea structurilor cardiace, în special a valvelor atrio-ventriculare și semilunare, a ventriculilor, originea și traiectul inițial al arterelor coronare. Diagnosticul fetal îmbunătățește tratamentul perinatal și reduce mortalitatea și morbiditatea postoperatorie [6]. Cateterism cardiac și angiocardiografie: nu se efectuează de rutină în special la nou născuți, diagnosticul bazându-se pe studiul
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
cât mai cranial posibil, iar încanularea venoasă se efectuează direct în venele cave sau prin atriul drept. După clampajul aortei și administrarea cardioplegiei, se instituie vent în VS se secționează aorta cât mai proximal pentru o bună vizualizare a valvei semilunare și ostiilor arterelor coronare și artera pulmonară cât mai distal, la originea bifurcației pulmonare. Se închide defectul septal ventricular dacă există, se decupează sub forma unor rondele originea arterelor coronare care se reimplantează la nivelul neoaortei. Se efectuează apoi manevra
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
igieno-dietetic în funcție de starea clinică, profilaxia endocarditei bacteriene. Dispensarizarea - vizează depistarea precoce și tratarea complicațiilor și urmărește flux coronarian insuficient - fenomene de ischemie miocardică, tulburări de ritm, tulburări de conducere, fenomene de disfuncție ventriculară dreaptă și stângă, activitatea valvelor atrioventriculare și semilunare, reapariția cianozei și hipoxiei, statusul funcțional (NYHA), dezvoltarea neuropsihică și comportamentală a copilului, semnele de hipertensiune pulmonară (PVOD), necesitatea reoperației. CONCLUZII TMV reprezintă o malformație congenitală cardiacă complexă, gravă care se manifestă de la naștere prin cianoză, hipoxie și acidoză severă
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
caracterizează prin numeroase zone lacunare, cu limite nete, netede, mărimi variabile, diseminate în structura renală bilaterală. Caliciile și bazinetul sunt deformate, refluate, deplasate, alungite, subțiate, curbate, au contur concav (compresiune). Caliciile mici sunt dezorientate, extremitatea dinspre papilă este turtită, deformată semilunar. Rar, caliciile mici pot fi amputate. Ureterul este împins către coloana vertebrală prin mărirea de volum a polului renal inferior. Pacienții tineri asimptomatici au frecvent rinichi mari, cu margini netede, nete și arbore pielocalicial normal. Progresia bolii duce la apariția
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
valva mitrală posterioară și se poate prezenta ca o masă/cavitate, uneori mobilă, care poate emboliza și care se pretează la diagnostic diferențial cu tumori, abces, tromb (35-37) . Principalul criteriu de diferențiere rămâne localizarea posterioară sugestivă pentru CIM și aspectul semilunar. Înaintarea în vârstă este principalul factor care accelerează CIM, iar asocierea frecventă cu condiții care determină injurie endotelială și ateroscleroză per se ca HTA, dislipidemie, diabet zaharat (DZ) sau boală cronică de rinichi, explică frecvența crescută la vârstnici (38). Interesant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
redundant. 1.12.4. Nucleolul La drojdii, nucleolul ocupă o parte mai importantă din volumul nuclear, comparativ cu alte eucariote; această situație poate reflecta cerința crescută de biogeneză a ribozomilor. La microscopul fotonic, nucleolul apare ca o formațiune cupiformă sau semilunară, constant excentrică, atașată învelișului nuclear. În imaginile electronice ale ultrasecțiunilor, nucleolul apare ca o densitate superioară și o structură granular-fibrilară. Indiferent de gradul de ploidie al speciilor sau tulpinilor, fiecare nucleu posedă un singur nucleol. Odată cu diviziunea nucleului, masa nucleolară
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
puțin 2 ori mai lat decât lung. Ultimele 2 articole ale palpilor maxilari au dimensiuni egale. La ambele sexe femurele anterioare sunt lipsite de tuberculi mediani. Partea posterioară a celui de-al 5 lea sternit abdominal la ♀ prezintă o știrbitură semilunară. În fauna României 3 specii întâlnite în cuiburi de păsări, vizuini de mamifere și pe cadavre. Alte specii: Sciodrepoides alpestris Jeannel 1 Sciodrepoides watsoni Spence Corpul eliptic, negricios cu elitrele roșcatmaronii, uneori roșcat-maroniu cu capul și discul pronotului negricioase. Baza
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
la VS; inelul este atașat direct de miocard pe 45% din circumferință și pe structurile fibroase în restul de 55%. Inelul aortic are o formă ondulată pe care sunt inserate cele trei valvule (fig. 12.13, 12.14) de formă semilunară, a căror coaptare, favorizată de câte un nodul central al marginii libere - noduli Arantius - închide orificiul aortic. Comisurile valvulelor aortice sunt inserate simetric pe peretele aortic sub nivelul joncțiunii sino-tubulare (schema 12.1). Creasta din peretele aortic situată deasupra comisurilor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
hepatic, cranial spre ganglionii hilului și caudal spre ganglionii suprași retropancreatici. INERVAȚIA Inervația căilor biliare este vegetativă cu fibre parasimpatice și simpatice. Pneumogastricul asigură inervația parasimpatică prin două plexuri nervoase hepatice, unul anterior și altul posterior. Fibrele postganglionare ale ganglionului semilunar asigură inervația simpatică. Fibrele sensibilității dureroase au un traiect ascendent, pe calea nervilor splanchnici cu aferențe la rădăcinile posterioare ale metamerului T6 - T10. O proporție variabilă de fibre ascendente ale sensibilității se atașează nervului frenic drept, fapt anatomic atestat de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre bază. Imediat după debutul contracției presiunea din ventriculi depășește presiunea din atrii, producând închiderea valvelor atrioventriculare. Din acest moment, volumul ventricular rămâne constant, pentru că atât valvele semilunare, cât și cele atrioventriculare sunt închise, sângele fiind un lichid necomprimabil. Din punct de vedere al mecanicii cardiace nu se poate vorbi însă de o contracție izometrică, pentru că pe parcursul acestei faze unele fibre musculare se lungesc iar altele se scurtează
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
în diastolă, presiunea la acest nivel crescând însă ușor datorită împingerii în sus a planșeului atrioventricular prin propagarea contracției ventriculare din spre vârfuri în spre baze. Faza de ejecție Perioada de ejecție durează din momentul deschiderii și până la închiderea valvelor semilunare, ea desfășurându-se în două etape: ejecție rapidă și ejecție lentă. Ejecția rapidă începe din momentul deschiderii valvelor sigmoide, durând până la vârful curbei de presiune ventriculară, atingând aproximativ 120 mmHg pentru VS și 25 mmHg pentru VD. Presiunile din ventriculi
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
din momentul deschiderii valvelor sigmoide, durând până la vârful curbei de presiune ventriculară, atingând aproximativ 120 mmHg pentru VS și 25 mmHg pentru VD. Presiunile din ventriculi sunt în această fază practic egale cu cele din aortă, respectiv arteră pulmonară, valvele semilunare deschise neopunând în mod normal rezistență la trecerea sângelui; regimurile presionale diferite dintre inima dreaptă și stângă sunt determinate atât de forța contractilă diferită pentru cei doi ventriculi cât și complianța mai mare a arterei pulmonare față de aortă. Deși în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
unei frecvențe cardiace normale, ejecția rapidă reprezintă în jur de 1/3 din totalul fazei de ejecție, în acest timp ea determină golirea a 60 % din volumul bătaie. Ejecția lentă este cuprinsă între vârful presiunii ventriculare și momentul închiderii valvelor semilunare. În această fază presiunile din ventriculi și arterele mari scad atât datorită încetinirii contracției ventriculare cât și a golirii ventriculilor și acumulării sângelui în vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor mari gradientul presional între acestea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor mari gradientul presional între acestea se inversează, sângele din ventricul continuând însă să curgă în spre vasele mari în așa-numitul interval de inerție sau protodiastolă. Momentul închiderii valvelor semilunare este marcat pe curba de presiune din vasele mari de o mică incizură urmată de o undă ușor ascendentă (incizura dicrotă). Ea este determinată de tendința sângelui de a se întoarce spre ventriculi în momentul închiderii valvelor sigmoide, ciocnirea de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
volum telesistolic, având o valoare normală de 50-60 ml. Raportul dintre volumul bătaie și volumul telediastolic exprimă eficiența golirii ventriculare, purtând numele de fracție de ejecție. Relaxarea izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind cuprinsă între momentul închiderii valvelor semilunare și cel al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ale Z1 (fig. 5.50). Zgomotul II (Z2) are o frecvență de 50-70 Hz și durată de 80 100 ms, ascultându-se cel mai bine parasternal la nivelul spațiului intercostal II. El debutează la aproximativ 5 msec după închiderea valvelor semilunare (interval mecano-acustico diastolic) fiind determinat de vibrațiile coloanei de sânge în momentul închiderii valvelor sigmoide, când sângele are tendința de a se întoarce spre ventriculi. Datorită asincronismului de închidere al valvelor sigmoide aortice și pulmonare, Z2 prezintă două componente: aortică
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
humerusului, fractura diafizei humerale, fractura paletei humerale. 7. Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului, sindromul de retracție, ischemia Volkmann. 8. Fracturile de la nivelul cotului 9. Luxațiile cotului 10. Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului 11. Entorsa articulației pumnului 12. Fractura scafoidului, semilunarului și a altor oase ale capului 13. Fracturi oase metacarpiene 14. Luxații carpiene și metacarpiene 15. Fractura bazinului 16. Entorsa și luxația coxo-femurală 17. Fractura extremității proximale a femurului (col femural, masiv trohanterian) 18. Fractura diafizei femurale 19. Fracturile extremității
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
humerusului, fractura diafizei humerale, fractura paletei humerale. 7. Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului, sindromul de retracție, ischemia Volkmann. 8. Fracturile de la nivelul cotului 9. Luxațiile cotului 10. Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului 11. Entorsa articulației pumnului 12. Fractura scafoidului, semilunarului și a altor oase ale capului 13. Fracturi oase metacarpiene 14. Luxații carpiene și metacarpiene 15. Fractura bazinului 16. Entorsa și luxația coxo-femurală 17. Fractura extremității proximale a femurului (col femural, masiv trohanterian) 18. Fractura diafizei femurale 19. Fracturile extremității
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
humerusului, fractura diafizei humerale, fractura paletei humerale. 7. Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului, sindromul de retracție, ischemia Volkmann. 8. Fracturile de la nivelul cotului 9. Luxațiile cotului 10. Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului 11. Entorsa articulației pumnului 12. Fractura scafoidului, semilunarului și a altor oase ale capului 13. Fracturi oase metacarpiene 14. Luxații carpiene și metacarpiene 15. Fractura bazinului 16. Entorsa și luxația coxo-femurală 17. Fractura extremității proximale a femurului (col femural, masiv trohanterian) 18. Fractura diafizei femurale 19. Fracturile extremității
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
a humerusului, fractura diafizei humerale, fractura paletei humerale. 7. Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului, sindromul de retracție, ischemia Volkmann. 8. Fracturile de la nivelul cotului 9. Luxațiile cotului Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului 10. Entorsa articulației pumnului 11. Fractura scafoidului, semilunarului și a altor oase ale carpului 12. Fracturi oase metacarpiene 13. Luxații carpiene și metacarpiene 14. Fractura bazinului 15. Entorsa și luxația coxo-femurală 16. Fractura extremității proximale a femurului (col femural, masiv trohanterian) 17. Fractura diafizei femurale 18. Fracturile extremității
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
2.2. Bronhograma aerică - indică umplere alveolară și, prin urmare, un proces parenchimatos, diferit de un proces pleural sau mediastinal 2.2.3. Semnul semilunei aerice - indică prezența de material solid în interiorul unei caverne, frecvent datorită unui micetom, sau cavitate semilunară în infecțiile fungice invazive 2.2.4. Semnul cervico-toracic - o opacitatea mediastinală ce se proiectează deasupra claviculelor este situată posterior față de planul traheal, în timp ce o opacitate proiectată la același nivel sau subclavicular este situată anterior 2.2.5. Unghiul de
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
a humerusului, fractura diafizei humerale, fractura paletei humerale. 7. Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului, sindromul de retracție, ischemia Volkmann. 8. Fracturile de la nivelul cotului 9. Luxațiile cotului Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului 10. Entorsa articulației pumnului 11. Fractura scafoidului, semilunarului și a altor oase ale carpului 12. Fracturi oase metacarpiene 13. Luxații carpiene și metacarpiene 14. Fractura bazinului 15. Entorsa și luxația coxo-femurală 16. Fractura extremității proximale a femurului (col femural, masiv trohanterian) 17. Fractura diafizei femurale 18. Fracturile extremității
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
2.2. Bronhograma aerică - indică umplere alveolară și, prin urmare, un proces parenchimatos, diferit de un proces pleural sau mediastinal 2.2.3. Semnul semilunei aerice - indică prezența de material solid în interiorul unei caverne, frecvent datorită unui micetom, sau cavitate semilunară în infecțiile fungice invazive 2.2.4. Semnul cervico-toracic - o opacitatea mediastinală ce se proiectează deasupra claviculelor este situată posterior față de planul traheal, în timp ce o opacitate proiectată la același nivel sau subclavicular este situată anterior 2.2.5. Unghiul de
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]