1,062 matches
-
și intercultural (de la pragmatismul lui John Dewey, Charles Sanders Peirce la izotopia americanizării: de presiune a eficienței, a efectului asupra resorturilor acțiunii). La un prim contact cu semiotica, lectorii vor fi tentați să se întrebe dacă termenii de semiotică și semiologie sînt interșanjabili. Deși pentru unii autori (mai ales de manuale și lucrări didactice) termenii sînt sinonimi, tradiția istorică și a cercetării a stabilit un clivaj încetățenit în mare măsură. Astfel termenul de semiotică a fost oficial adoptat ca denumire a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fost oficial adoptat ca denumire a noii discipline în momentul constituirii în 1969 la Paris a Asociației Internaționale de Semiotică (Association Internationale de Sémiotique; International Association of Semiotics). În același an s-a înființat și revista asociației intitulată "Semiotica". Termenul semiologie legat de numele lingvistului genevez Ferdinand de Saussure este răspîndit doar în Europa și oferă o viziune lingvistică asupra semioticii. Este vorba în primul rînd de cercetătorii francezi A.J. Greimas, Roland Barthes, Julia Kristeva, Tzvetan Todorov, cu-noscuți și sub
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Peirce oferă o viziune mai largă asupra domeniului, incorporînd și semioticile non verbale. Promotorii acestei viziuni filosofice pansemiotice sînt Charles Morris, Thomas Sebeok, Umberto Eco. Avînd în vedere aceste distincții, am optat pentru termenul integrator semiotică, neuitînd să elucidăm și semiologia saussuriană (de sorginte lingvistică, dedicată cu precădere fenomenului literar). Introducerea noastră va cuprinde două axe: semiotica generală (capitolele introductive: "Semiotica în contemporaneitate", "Structuralism și semiotică", "Ferdinand de Saussure și modelul dia-dic al semnului", "Charles Sanders Peirce și modelul triadic al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
serviciu sau comportament abordat ca semnificant" (J.M. Floch, 1995: 9). Această nouă inteligibilitate originată de o logică a concretului va fi mai nuanțată, neexclusivă (acceptînd gusturi și dezgusturi vestimentare, culinare, coloristice etc.). Cu modestia sa caracteristică, A.J. Greimas, corifeul semiologiei franceze, afirma într-un interviu publicat de "Le Monde" în dosarul consacrat problematicii semiotice: Cred că la un moment dat se va vedea că semiotica a jucat rolul de a stîrni curiozitatea în domenii excluse din cultura clasică și a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stilul de viață al gazdei mele. Toate aceste lecturi sînt prea importante în viața noastră, implicînd prea multe valori sociale, morale, ideologice pentru ca o reflecție sistematică să nu încerce să le ia în discuție. Pentru moment vom numi această reflecție semiologie. Știință a mesajelor sociale? Stiință a mesajelor culturale?" (R. Barthes, 1985: 227). Omul trăiește într-o "pădure de simboluri" ce compun (Baudelaire, Correspondances) o ordine familiară. Lumea naturală este dublată de SEMIOSFERA, de imperiul semnelor, al culturii în genere pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiotică/teoria sistemelor, se-miotică/teoria informației, semiotică/științele comunicării, semiotică /hermeneutică. De aceea s-a vorbit de semiotică explicită (lucrarea de față inter alia) și de semiotică implicită practicată după modelul Monsieur Jourdain de fiecare dintre noi. 1.5. Semiologie sau semiotică Doi termeni concurenți desemnează același cîmp disciplinar. Lexemul anglo-saxon "semiotics" s-a impus datorită conotației pan-semiotice și intervenției Asociației Internaționale de Se-miotică care a legitimat numele grupului de cercetători reuniți la primul congres internațional din 1969
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
același cîmp disciplinar. Lexemul anglo-saxon "semiotics" s-a impus datorită conotației pan-semiotice și intervenției Asociației Internaționale de Se-miotică care a legitimat numele grupului de cercetători reuniți la primul congres internațional din 1969, precum și al revistei internaționale ("Semiotica"). Cuvîntul "semiologie" introdus de Saussure și Școala franceză are în vedere modelul lingvistic și semioticile verbale. Christian Metz furnizează un distinguo suplimentar: semioticile în raport cu semiologia s-ar situa pe poziția limbilor particulare în raport cu lingvistica generală. În lucrarea de față vom utiliza un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
numele grupului de cercetători reuniți la primul congres internațional din 1969, precum și al revistei internaționale ("Semiotica"). Cuvîntul "semiologie" introdus de Saussure și Școala franceză are în vedere modelul lingvistic și semioticile verbale. Christian Metz furnizează un distinguo suplimentar: semioticile în raport cu semiologia s-ar situa pe poziția limbilor particulare în raport cu lingvistica generală. În lucrarea de față vom utiliza un singur termen, cel de "semiotică", în acord cu terminologia utilizată de cercetarea mondială mai ales în cazul unei monografii care sintetizează proiectele diverselor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în raport cu lingvistica generală. În lucrarea de față vom utiliza un singur termen, cel de "semiotică", în acord cu terminologia utilizată de cercetarea mondială mai ales în cazul unei monografii care sintetizează proiectele diverselor școli și nu doar o singură direcție (semiologia franceză în speță). Definiția cea mai cunoscută și în care se recunosc majoritatea cercetătorilor este cea elaborată de Ferdinand de Saussure în Cursul de lingvistică generală (1916), deci avînd ca model general (patron général) știința limbii: "Limba este un sistem
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simbolice, formele de politețe, semnalele militare etc. Ea este însă cel mai important din toate aceste sisteme. Putem deci concepe o știință care studiază viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea ar fi o parte a psihologiei generale: o vom numi semiologie (de la gr. semeion = semn). Ea ne-ar învăța în ce constau semnele, ce legi le guvernează. Fiindcă nu există încă, nu putem spune ce va fi în viitor, dar are drept la existență, locul său este predeterminat. Lingvistica nu este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
legi le guvernează. Fiindcă nu există încă, nu putem spune ce va fi în viitor, dar are drept la existență, locul său este predeterminat. Lingvistica nu este decît o parte a acestei științe generale, legile pe care le va descoperi semiologia sînt aplicabile lingvisticii și aceasta va fi corelată astfel unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane" (CLG: 41). Din analiza setului de definiții (infra tabel) reies clar cele două orientări: semiologia (dominată de modelul lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
științe generale, legile pe care le va descoperi semiologia sînt aplicabile lingvisticii și aceasta va fi corelată astfel unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane" (CLG: 41). Din analiza setului de definiții (infra tabel) reies clar cele două orientări: semiologia (dominată de modelul lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica). SEMIOLOGIE SEMIOTICA Saussure: "studiu al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sînt aplicabile lingvisticii și aceasta va fi corelată astfel unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane" (CLG: 41). Din analiza setului de definiții (infra tabel) reies clar cele două orientări: semiologia (dominată de modelul lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica). SEMIOLOGIE SEMIOTICA Saussure: "studiu al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii; știința marilor unități semnificante ale discursului; știința generală care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii; știința marilor unități semnificante ale discursului; știința generală care înglobează toate semioticile"; "semiologia este poate chemată să se absoarbă într-o translingvistică a cărei materie va fi mitul, povestirea, articolul de presă, obiectele civilizației noastre așa cum sînt vorbite (în presă, interviuri, conversație și poate în limbajul interior fantasmatic)" Jakobson: "comunicarea oricărui tip de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și hard data sau semnele obiective numite chiar semne de medici (formațiile canceroase recunoscute la tomografii, sputa, puroiul, sîngele, într-un cuvînt, modificarea detectabilă a unui element al organismului în raport cu starea de normalitate). Semiotica s-a născut de fapt ca semiologie medicală în Grecia antică cu Hippocrate (460-377 î. Hr.) și Galen din Pergam (130-200 d. Hr.); ei au stabilit o legătură cauzală între diversele indicii și simptome și natura bolii. De la Hippocrate a preluat și Aristotel noțiunea de semiosis ca reprezentare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ce creează posibilitatea producerii semnificației și reciproc, relațiile pertinente între iteme nu pot fi determinate în absența definirii lor semiotice (cf. și W. Nöth,1990:297). 3. FERDINAND DE SAUSSURE SI MODELUL DIADIC AL SEMNULUI 3.1.Definirea semnului în semiologia lui Saussure Lingvistul genevez Ferdinand de Saussure (1858-1913) este considerat drept întemeietorul lingvisticii structurale și în ciuda existenței unor idei structuraliste la Humboldt sau Leibniz, numele lui Saussure rămîne legat de geneza lingvisticii moderne. Deși a publicat foarte puțin (la 21
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
parte, Saussure a restabilit contactul între lingvistică, logică și filosofie (se știe că lingvistica istorică a secolului al XIX-lea era insensibilă la marile probleme ale limbajului, cu excepția ches-tiunii evoluției), iar pe de altă parte s-a dovedit prin fondarea semiologiei "un cercetător interdisciplinar în sensul modern al cuvîntului avant la lettre" (G. Mounin, 1968: 10). În reacția contra pozitivismului neogramaticilor și influențat de sociologia lui Emile Durkheim ("limba ca fapt social" existînd în virtutea unui "contract între membrii comunității" CLG: 39
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la formulele de politețe la modă, obiceiuri, ritualuri, de la semnalele militare la pantomimă. Lingvistica va fi modelul științific riguros al semiologiei sau științei care studiază "viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea va reprezenta o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" (CLG: 41). "Se poate spune deci că semne pe deplin arbitrare reprezintă mai bine decît altele idealul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că semne pe deplin arbitrare reprezintă mai bine decît altele idealul metodei semiologice; de aceea limba este cel mai bogat, răspîndit și caracteristic sistem de exprimare; în acest sens se poate considera limba ca model general (patron général) al întregii semiologii, deși ea nu este decît un sistem printre altele" (fragment controversat al cursului lui Saussure, citat apud Engler de M. Krampen, 1985: 72). 3.2. Dihotomiile saussuriene Teza de bază a lingvisticii structurale este conceperea limbii ca sistem sau ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un cadru teoretic general a fonologiei (studiul formei expresiei) în raport cu fonetica (studiul substanței expresiei); ea a autorizat transpunerea acelorași distincții și în planul conținutului, creînd premisele elaborării unei semantici formale" (Greimas & Courtés, 1979: 155). Semiotica de inspirație hjelmsleviană nu corespunde semiologiei lui Saussure: ea nu mai este "sistem" (fiind în același timp și "sistem" și "proces"). În perspectiva hjelmsleviană orice sistem de semnificație comportă un plan al expresiei (E) și un plan al conținutului (C), iar semnificația coincide cu relația (R
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semioticii care tratează o altă semiotică (cf R. Barthes, 1985: 77). Snt St Snt St Conotație Snt St Snt St Metalimbaj Atracția lui Barthes pentru sistemele conotative rezidă în posibilitatea evidențierii ideologiilor subiacente, vehiculate insidios de semne. De aceea sarcina semiologiei va fi mai mult etică, poli-tică, istorică: "el (semiologul n.n.) pare să posede o funcție obiectivă de descifrare (limbajul său este o asemenea operație) în raport cu lumea care naturalizează sau maschează semnele primului sistem sub semnificațiile celui de-al doilea: obiectivitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
L'Oréal, Eva Hertzigova și parfumul BU etc). Evoluția culturală a ultimelor decenii marcată de reflecții asupra limbajului, de teoriile comunicării și problematica sensului a condus cercetătorii la profunde investigații semiotice, lingvistice, retorice. 6.8.2. Retorica lingvistică. Semiotica sau semiologia ca privire nouă asupra sensului (diferit focalizată) este poate alături de matematică limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice și poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă și metonimie, sistem
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
L'explosion de la communication, Montréal, Boréal-Compact Breton, Philippe, 1992 L'utopie de la communication, Paris, La Découverte Buyssens, Eric, 1943 Les langages et le discours. Essai de linguistique fonctionnelle dans le cadre de la sémiologie, Bruxelles, Lebčgue. Carpov, Maria, 1978 Introducere în semiologia literaturii, București, Univers Călinescu, Matei, 1995 Cinci fețe ale modernității, București, Univers Castoriadis, Cornelius, 1975 L'institution imaginaire de la société, Paris, Seuil Chabrol, Claude, 1973 (ed.) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse Charaudeau, Patrick, 1983 Langage et discours. Éléments de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
poststructuralisme une révolution symbolique?" în Euresis-cahiers roumains d'études littéraires 1/2 Klinkenberg, Jean-Marie, 1996 Précis de sémiotique générale, Bruxelles, de Boeck Université Koch, Walter (ed.), 1989 Culture and semiotics, Studienverlag Norbert Brockmeyer Bochum Krampen, Martin, 1985 "Saussure și dezvoltarea semiologiei" în Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Kuhn, Thomas, 1976 Structura revoluțiilor științifice, București, Editura Științifică și Enciclopedică Lacan, Jacques, 1966 Écrits, Paris, Seuil Lamizet, Bernard, 1992 Les lieux de la communication, Mardaga. Liège Landowski, Eric, 1989 La
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de linguistique générale, Paris, Ed. du Minuit Jakobson, Roman, 1973 Questions de poétique, Paris, Seuil Jakobson, Roman, 1980 Dialogues avec Kristina Pomorska, Paris, Flammarion Klinkenberg, Jean-Marie, 1996 Précis de sémiotique générale, Bruxelles, De Boeck Krampen, Martin, 1985 "Saussure și dezvoltarea semiologiei" in S.Marcus (ed.) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Kristeva, Julia, 1969 Semeiotike. Recherches pour une sémanalyse, Paris, Seuil Lamizet, Bernard, 1992 Les lieux de la communication, Liège, Mardaga Lyons, John, 1977 Semantics, Cambridge, Univ. Press Martinet
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]