215 matches
-
familie s-ar putea adăuga și persana, dacă ar fi aici locul să discutăm despre chestiunile referitoare la antichitățile Persiei." (traducere din vol. lui Maurice Olender, Limbile paradisului, p. 17; v. notă următoare). 236 Maurice Olender, Limbile paradisului. Arieni și semiți: un cuplu providențial, Prefață de Jean-Pierre Vernant, traducere din limba franceză de Ion Doru Brana, Editura Nemira, București, 1999, p. 18. Autorul observa că termenii arian, indo-german(ic) sau indo-european sînt folosiți în varieție liberă, cu referire atît la popor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
orice caz, spațiul paradisiac, atât după Biblie cât și după vechile mitologii, se desfășoară, cu modificări de localizare națională, între Nil și Gange, fluvii ce păstrează până astăzi un venerabil prestigiu sacru. Ideea paradisului pământesc dăinuie în memoria tuturor popoarelor semite și deopotrivă în memoria tuturor popoarelor de rasă ariană. Fie că e vorba de primitivi, fie că e vorba de un stadiu mai înaintat de cultură, spiritul omenesc își reprezintă începutul lumii ca o strânsă vecinătate între cer și pământ
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ungare au și fost uciși șase cetățeni de origine evreiască. Așa ceva s-a mai întâmplat și în altă parte: la mijlocul lui septembrie 1944, militarii unguri, înaintând pe la Sărmaș (Sármás) au masacrat 126, iar la Luduș (Marosludas) 17 cetățeni de origine semită. Curând, entuziasmul armatei formate din rezerviști a secat; pe deasupra, în teritoriu au pătruns (din 15 septembrie) trupele de pe frontul 2 ucrainian și din 17 septembrie au trecut la contra-atac. Pe 23 ale lunii Aradul a fost predat și, în aceeași
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
încondeiat-o Isis, după năravul lor de a greciza tot ce ieșea de sub penișoara sau pana dracului! Deși erau un grup etnic foarte mic - cam 20000 de suflete - practicau mai multe culte luate de la filisteni, egipteni, asirieni sau vecinii lor semiți, și nu strănutau pucioasă și nici nu doreau să distrugă întreg neamul omenesc! Dacă părinții lor, căpeteniile lor și ,,împărații lor de coada oii” se rugau și aduceau jertfă ,,împărătesei ce-rului’’ înseamnă că în Ierusalim nu prea exista faimosul templu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
El justifică aceste afirmații prin Cuvîntul unic transmis fiecărei nații în parte prin îngerul care i-a fost hărăzit, forma de înțelepciune ce îi este proprie. Dacă creștinismul va fi îmbrăcat de greci, el trebuie să se lepede de haina semită și să îmbrace haina elenistică specifică acestora. Scrierile lui contestă mitul poporului ales cu care se maimuțăresc ivriții și unicitatea revelațiilor ce ar fi curs puhoi numai în căpățînele acestora datorate faptului că sînt tăiați împrejur, beteșug mult iubit de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
geții de pe Tiras/Nistru la întîlni-rea cu lumea sciților regali. Vedem că toate aceste popoare sînt așezate în jurul Mării Negre, Mării Caspice și a Mării Egea, fiind înrudite între ele și avînd o obîr-șie comună dar nu au nimic cu semințiile semite. Unul din fii lui Gomer se numește Așchenaz, ori acest neam european apărut după secolul Xl, cînd regatul cazar nu mai exista, era format din goții veniți din Scandinavia în secolul l în nordul Mării Caspice, sciții rozolani sau rosomani
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
este un idiom germanic. Erau numiți în regiune jidovi sau jidani și așa îi menționează vechile hrisoave românești pînă la mijlocul secolului XlX, ei spunîndu-și jiddin și așchenazi sau cazari după neam, ca să se deosebească de sefarzi, adică iudeii de origine semită veniți din Palestina în vestul Europei și care astăzi reprezintă cam 10% dintre cei ce practică mozaismul. Această frică a ivriților de neamul Domnului Gog din țara Magog adică geții, popor ce va reveni în istoria lumii să o dărime
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
numeroaselor conflicte sângeroase dintre kurzi și ceilalți respectiv popoarele care și-au format state ce includ și teritorii ocupate de kurzi. Dar cine sunt kurzii? Sunt un popor foarte vechi, ce aparține ramurii medo-scitice a arienilor. Așadar, nu sunt nici semiți ca evreii și arabii -, și nici turanici ca turcii, turkmenii, uzbecii sau azerii. Sunt arieni înrudiți mai degrabă cu armenii și vechii iranieni. Cu alte cuvinte, sunt indo-europeni, ca și noi. Au limba lor, formată din vreo trei dialecte, deosebită
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
filisteni ș.a.m.d. Cine are "dreptate"? Este greu pentru palestinieni să facă rost de "acte" care să dovedească că se trag din filisteni. De altfel, și trăsăturile lor caracteristice nu prea conving că ar fi indo-europeni, ci mai degrabă semiți, înrudiți cu arabii și chiar cu evreii înșiși. Dar nici evreii nu prea pot dovedi că palestinienii nu s-ar trage din vechii lor dușmani, filistenii. La urma urmei, însă, în asemenea dispute nu "actele vorbește", ci psihologia masei, convingerea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
realizat, în cea mai mare parte, în afara spațiului european, dar a fost definitivat parțial în zona de cultură grecească. De aceea, la nivel de conținut, el a adus în Europa o altă perspectivă culturală și de civilizație, care aparținea lumii semite, cu forme mentale specifice, îndeosebi prin modul în care structura și relaționa elementele concrete și abstracte ale limbii. Creștinarea a produs astfel o schimbare sub mai multe aspecte a lumii europene, în primul rînd o nouă viziune asupra cosmosului și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
societățile secrete indo-iraniene s-ar fi născut dintr-o dorință aprinsă de a „plagia”2 cartea lui Höfler, Kultische Geheimbünde der Germanen (Frankfurt am Main, 1934). Sunt fante prin care răzbat deja virulente fixații „indo-germanice” - necesitatea epurării sau discreditării elementelor semite din contextul comparativ al cercetărilor: „...de curând Wüst, de la München, mi-a povestit că în tibetană se păstrează mărturii solide, care trebuie să stea alături de probele mele germane. Ai cercetat și tu aceste lucruri? În orice caz, ar ficonsolator, întrucât
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1. Geo Widengren (1907-1996). Ar fi aproape imposibil și inutil să includem într-o notă imensa bibliografie a acestui proeminent reprezentant al școlii suedeze de istorie a religiilor, extensia tentaculară a competențelor sale în câmpul religiilor și limbilor iraniene și semite, al studiilor maniheene și gnostice. Complexitatea operei sale se supune câtorva linii majore, paradigmatice pentru constituția disciplinei pe care a susținut-o ca savant,deopotrivă în calitate de vicepreședinte (1950-1960) și președinte (1960-1970) al Asociației Internaționale de Istorie a Religiilor. S-ar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în Africa, pe ruinele vechei Cartagine, o inscripție, căreia d. general Duvernier i-a dat următoarea tâlcuire: "Aici odihnește Amilcar, părintele lui Anibal, ca și acesta scump patriei și temut de dușmani." Un oarecare cărturar sârb, care a studiat dialectele semite, susține însă că inscripția ar avea altă tălmăcire și anume: "Preoteasa zânei Isis a ridicat acest monument primăverii, grațiilor și trandafirilor care încântă această lume." Față de această neînțelegere atât literară cât și științifică, Academia de Inscripții din Paris s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păstrat-o până În plină maturitate, contribuind, bănuiesc, la acel gust al meu cos mopolit, de care am pomenit, și pe care mi-l recunosc În tot decursul vieții și, În special, În preferința mea constantă pentru eternul feminin de coloratură semită. Cu David Mitrany, urât, fonf și cu părul roșu, dar serios, tandru și devotat prieten, m-am Întâlnit și mai târziu, la Ideea Europeană, unde i-am cerut colaborarea și unde m-a vizitat după Primul Război european. Locuia de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
doar unele dintre ele au fost încreștinate, a căror mențiune începe să apară din secolul al IV-lea înainte în operele sfinților părinți capadocieni iar nu într-o carte de cult specială. 4. Concluzii întreg tezaurul cultual al popoarelor antice, semite precum și creștine se prezintă sub un bogat și variat mod de înțelegere a instituției căsătoriei, care prin multitudinea practicilor, ritualurilor și elementelor cultice precum și prin simbolismul acestora, imprimă în conștiința istoriei și vieții religioase, existența unor trepte progresive de conștientizare
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
defect, ca o slăbiciune care Îl dizolvă, ca un virus care afectează Însuși sistemul imunitar al organismului național. Astfel, societatea românească se lăsa infestată de un agent patogen letal, cum credea doctrinarul radical de dreapta Nicolae Roșu În 1937 : „Virusul semit, care Învrăjbește și dezagregă, fragmentează și distruge esența agregatului social” <endnote id="(693, I, p. 149)"/>. Tot cam atunci, Alexandru Cantacuzino - „prințul gândirii legionare”, cum l-a proclamat Horia Sima - se revolta În aceiași termeni pseudo-medi- cali Împotriva „slăbiciunii” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
senin al lui Isus. Pentru a putea fi ușor identificat și pentru ca elementele caricaturale să fie mai vizibile, Iuda era reprezentat de regulă din profil, În timp ce Isus era zugrăvit din față <endnote id="(63, p. 125)"/>. Trăsăturile Îngroșate ale „chipului semit” au supra- viețuit ulterior și În iconografia laică, fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa antisemită din secolele XIX-XX. Istorici ai artei creștine (mai ales Elisabeth Revel-Neher
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cea bizan- tină nu apelează (cu rare excepții) la trăsături fizionomice negative ale evreului, În general, sau ale lui Iuda (Cain sau Caiafa), În mod special. Marcarea identității lui Iuda se face prin acțiunile sale, și nu prin Îngroșarea „trăsăturilor semite” ale chipului său. „În arta bizan tină - rezumă Marcel Dubois teza cărții lui Elisabeth Revel-Neher - reprezentarea evreului este mai obiectivă, mai corectă și mai res pectuoasă decât aceea utilizată În general În Europa Occidentală. Iconografia bizantină nu coboară până la nivelul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pentru filozoful român de origine evreiască Ion Ianoși, „premisa biologică” la identificarea etnică este „cu totul și cu totul insuficientă pentru o aproximare cât de cât valabilă”. Cu toate acestea, el Își descrie socrul - evreu sefard - ca având „pregnante trăsături semite” : „nas mare și coroiat”, „buze groase”, „smead” etc. <endnote id="(495, pp. 120-121)"/>. În 1910, liderul conservator Nicu Filipescu susținea că linia Încovoiată, chipurile, „semitică” a nasului lui Take Ionescu cores pundea „liniilor curbe, trăsăturilor sinuoase” ale caracterului aces tuia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
figura sa de rasă străină” ; vinovăția acestuia „reiese din rasa și din forma nasului”. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, Barrès căzuse În capcana „științei craniilor”, care punea În opoziție pe „dolicocefalii blonzi” („rasa ariană”) și pe „brahicefalii bruneți” („rasa semită”) <endnote id="(115, pp. 29-37)"/>. Fiziognomonie și antropologie În Antichitate și Evul Mediu, fiziognomonia era arta de a dezvălui caracterul individului cercetându-i trăsăturile chipului. Nici un detaliu fizionomic nu era de prisos, totul avea importanță : lățimea frunții, forma urechilor, distanța
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care ar fi „asediat” cartierul bucureștean Dudești- Văcărești <endnote id="(843, pp. 103 ș.u.)"/>. Într-un interviu acordat la 10 ianuarie 1938 ziarului Paris-Soir, poetul Octavian Goga, pe atunci prim-ministru al României, credea că „evreii de tip pur semit [sefarzi], cu ten măsliniu, cu ochi negri, cu păr negru, În general, destul de fini și de rasați” și cu care, „la rigoare, ne-am fi putut acomoda”, nu au „nimic În comun” cu „evreii barbari” [așkenazi], „cu tenul roșcat, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pot citi un text latin în alt fel decât cineva care a studiat latina. Pretind că pot citi creativ, așa cum m-au învățat profesorii cărora le aduc aici, în pagină, un omagiu imens. Cu ebraica e altceva. E o limbă semită total diferită, din care cunosc, prin studiu (nesusținut!), puține elemente. Modurile verbale, conjugarea, declinarea exprimându-se prin adăugarea de prefixe și sufixe și prin schimbarea vocalelor. Ordinea frazei e extrem de riguroasă, concizia, remarcabilă. Într-un cuvânt: limba Bibliei, plină de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
la o ușă laterală. Am tras cu ochiul și am observat un grup de persoane care se înscriau foarte bine în scenariul anunțat prin scrisoarea cifrată. Erau două doamne bătrâne, probabil străine, cu părul cărunt; amândouă femeile aveau un profil semit, cu ochi mari, hai să le spunem "satanici". Și doi bărbați, unul probabil șoferul mașinii, celălalt paznicul, cu niște chei solemne. Era o vizită de revedere, se schimbau, în șoapte, impresii și amintiri, întrerupte de tăceri cuviincioase, solemne. Când mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și canaaniții erau rude foarte apropiate, iar în prezent, bazîndu-se pe acest șiretlic - cea mai nobilă trăsătura de caracter a ivriților cum spunea cu mîndrie J. Flavius în scrierile sale - arheologii Torei, pretind că de fapt canaaniții erau de neam semit, spunînd că toate ruinele descoperite pe fostul teritoriu al Palestinei din secolele Xl-lX î.e.n. ar aparține numai construcțiilor reali- zate de ivriți. Ori ei nu aveau habar de felul cum se construiește, neștiind să dea cu dalta sau cu toporul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe ghioagă și praștie, arată că erau niște semisălbătici iar din acest întuneric pretind ei că au curs valuri de revelații cu care au luminat lumea. Tot acest text mai datează odată pătrunderea celor cîteva mii de indivizi ale triburilor semiților ivriți în Canaan la începutul epocii fierului ca să fie limpede pentru orice tărtăcuță tulburată de zoaia aramaică așa cum scrie la tăblița 53. Urmează o altă luptă cu băștinașii descrisă la cap. 31 unde în urma înfrîngerii, Saul se sinucide ca să nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]