227 matches
-
capul că primește. Lăutarul se Întoarse către taraful său și după ce puse scripca la gât, Începu a cânta marșul unguresc. Nimic nu fu uitat, nici trilurile, nici arpegiile, nici variațiunile cu notele repetate, nici acele adorabile treceri din semiton În semiton care-i sunt atât de obișnuite, pentru a reveni la Întâiul său motiv. Barbu Lăutarul cânta cu amănunțime pe scripca sa toată improvizațiunea pianistului ce asculta Înspăimântat opera, care cu un moment mai Înainte o cântase pe clavir pentru Întâia
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Logosului, Cuvântului divin care a născut cele șapte puteri creatoare sau vocalele, cele șapte Elohim. Din dezvoltarea conceptului pitagoreic de către francmasonul și rosicrucianul Robert Fludd, muzica sferelor este considerată ca provenind de la perfecțiunea celor șapte intervale armonice de ton și semiton dintre planete: un ton de la Pământ la Lună, un semiton de de la sfera Lunii la cea a lui Mercur, de la Mercur la Venus o jumătate de ton, de la Venus la Soare un ton și jumătate, de la Soare la Marte un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sau vocalele, cele șapte Elohim. Din dezvoltarea conceptului pitagoreic de către francmasonul și rosicrucianul Robert Fludd, muzica sferelor este considerată ca provenind de la perfecțiunea celor șapte intervale armonice de ton și semiton dintre planete: un ton de la Pământ la Lună, un semiton de de la sfera Lunii la cea a lui Mercur, de la Mercur la Venus o jumătate de ton, de la Venus la Soare un ton și jumătate, de la Soare la Marte un ton, de la Marte la Jupiter o jumătate de ton, de la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
logosului, Cuvântului divin care a născut cele șapte puteri creatoare sau vocalele, cele șapte Elohim. Din dezvoltarea conceptului pitagoreic de către francmasonul și rosicrucianul Robert Fludd muzica sferelor este considerată ca provenind de la perfecțiunea celor șapte intervale armonice de ton și semiton dintre planete: un ton de la Pământ la Lună, un semiton de de la sfera Lunii la cea a lui Mercur, de la Mercur la Venus o jumătate de ton, de la Venus la Soare un ton și jumătate, de la Soare la Marte un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sau vocalele, cele șapte Elohim. Din dezvoltarea conceptului pitagoreic de către francmasonul și rosicrucianul Robert Fludd muzica sferelor este considerată ca provenind de la perfecțiunea celor șapte intervale armonice de ton și semiton dintre planete: un ton de la Pământ la Lună, un semiton de de la sfera Lunii la cea a lui Mercur, de la Mercur la Venus o jumătate de ton, de la Venus la Soare un ton și jumătate, de la Soare la Marte un ton, de la Marte la Jupiter o jumătate de ton, de la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dispozitive de fotomontaj alimentate fiecare de către o matrice de elemente compuse anterior (titluri, zone hașurate etc.) și o masă de compoziție care conține suprafață sensibilizata. 8443.51 1. Imprimantă digitală (numerică) cu jet de cerneală care reproduce imagini color în semiton (cu formatul până la A(0) - 864 x 1.189 mm), utilizând puncte de mărime variabilă, pe un mare sortiment de suporturi (de exemplu: ziare, hârtii mate sau lucioase, materiale transparente etc.) Acest aparat este utilizat în principal în industria tipografica
DECIZIE nr. 2.008 din 18 decembrie 2001 privind punerea în aplicare a prevederilor Culegerii de avize de clasificare emise de Comitetul Sistemului armonizat din cadrul Organizaţiei Mondiale a Vamilor, actualizată prin aducerile la zi nr. 1-29. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139121_a_140450]
-
muzicale, ritmul este cel mai bine perceput de către deficienții de auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenței, pornind de la cei care pot discrimina schimbări a 4 semitonuri, până la cei care nu pot identifica modificări ale unei octave. Cu toate evoluțiile tehnologice, există încă limite în transmiterea înălțimii și a timbrului, ceea ce duce la dificultăți mai mari în discriminarea notelor muzicale și a melodiei decât în discriminarea cuvintelor
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
conturului melodic într-o perioadă care varia de la o săptămână la 2 luni, în ședințe individuale ce variau între 30 minute și 3 ore pe zi. Toți pacienții au înregistrat o îmbunătățire în abilitatea de a recunoaște distanța de un semiton și această îmbunătățire a crescut cu cât perioada de antrenament a fost mai îndelungată. La 2 luni după încetarea antrenamentului, realizându-se o nouă evaluare, s-a observat o ușoară scădere a performanței în comparație cu performanța obținută imediat după perioada de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
reprezentării sonore. De asemenea, structura armonică a acestei muzici exotice se bazează pe utilizarea exclusivă a celor două moduri, slendro scara pentatonică și pelog - scara heptatonică. Dar, caracteristica definitorie a muzicii javaneze o constituie modalitatea de acordaj la diferență de semiton a celor două partide ale orchestrei, fapt ce determină crearea unui efect sonor de ușor dezacordaj. Opțiunea denominativă - Pagodes - joacă rolul unui titlul generic, o simplă imagine convențională menită să declanșeze asocieri semnificante la nivelul mental al auditorului. În același
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conceperea discursului într-un plan dinamic general extrem de redus (p ppp), cu solicitarea constantă a pedalei de surdină. Astfel, rezultatul sonor este un efect de ușor dezacordaj, 71 similar celui de gamelan (ansamblu de două orchestre acordate la distanță de semiton). Simplitatea țesăturii de discurs, cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o atmosferă arhaică, plină de gravitate. O influență esențială a aceluiași gamelan este receptată în modalitatea de finalizare a frazelor, care apelează frecvent la aportul agogicii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
adresându-se unei culturi de o incomensurabilă valoare. III.2. Voiles (Pânze) Instabilitatea acestei viziuni ce pare să-și preschimbe la nesfârșit conturul formelor își găsește un „medium” adecvat în sfera lipsită de gravitație a gamei hexatonale, în care absența semitonului și implicita egalitate a tonurilor creează o impresie fugitivă, aflată într-o comuniune directă cu ambiguitatea semnificației titlului ce succede aceste pagini. O accentuată nuanță improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
limiteze doar la o folosire economică a acesteia. Tema propriu-zisă a serenadei apare însoțită de indicația expressif et un peu suppliant, ce îndeamnă la o interpretare sensibilă și puțin „rugătoare”. De altfel, același caracter „tânguitor” este deopotrivă difuzat prin frecvența semitonurilor descendente din contextul configurației sale melodice, aspect ce amintește de bocetul și atmosfera lirică a cantei jondo, stilul vocal străvechi aflat la originea flamenco-ului. Contrastul de atmosferă operat prin intervenția acestui material tematic este determinat în mare măsură și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vocală a flamenco-ului. Motivul ostinato afirmat cu impulsivitatea dezlănțuită a unui temperament vulcanic ne introduce în mijlocul unei atmosfere înfierbântate de pașii energici și apăsați ai dansului de habanera. Armoniile stridente și incitante ale cvintelor perfecte suprapuse la interval de semiton (se remarcă opoziția clape albe/negre), cu accentuări și apogiaturi nervoase, evocă rezonanțele frenetice ale corzilor de chitară, atacate cu impulsul nestăvilit al sângelui ce clocotește de patima dansului. Impresia de puternică stabilitate creată de relația V-I afirmată în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
desprins parcă din lumea spectacolului cu menestreli. Nuanța ironică va fi surprinsă cu o remarcabilă plasticitate prin combinația rezonanțelor de cvintă perfectă și mărită (sau intervalul enarmonic acesteia), prezente în succesiune (apogiaturile de început care înlănțuie cvintele la interval de semiton) sau suprapunere. De asemenea, aspectul burlesc al imaginii conceptuale îl va conține expresia elementului cromatic, cu profilul său descendent, întâlnit adesea la Debussy, ca simbol al comicului sau al sarcasmului. Asemănător numerelor dintr-un spectacol de circ sau faimoasei măști
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
timp al măsurii, intenționând astfel difuzarea senzației de ușor dezacordaj (atenuată, în mod semnificativ, prin dinamica scăzută și folosirea surdinei) caracteristică muzicii de gamelan, atât de apreciată de compozitor (cele două orchestre ale acesteia erau acordate la diferență de un semiton). La nivel interpretativ, sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acest tip de articulație, marcând în exclusivitate sunetele prelungite prin legato. Într-un sens contrar evoluției originare, micro unitatea f’ modifică configurația intervalică a celulei melodice extrase din micro unitatea a’ (fa, sol, la), inserând pentru prima dată intervalul de semiton (). Micro-unitatea g’ continuă mersul cromatic inițiat anterior, evoluând în exclusivitate prin semitonuri descendente. Secvențarea motivului și cromatizarea succesivă conduc la extinderea cadrului tonal inițial (fa major) prin inflexiuni modulatorii succesive () ce desfășoară o înlănțuire de armonii cu septime. Printr o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un sens contrar evoluției originare, micro unitatea f’ modifică configurația intervalică a celulei melodice extrase din micro unitatea a’ (fa, sol, la), inserând pentru prima dată intervalul de semiton (). Micro-unitatea g’ continuă mersul cromatic inițiat anterior, evoluând în exclusivitate prin semitonuri descendente. Secvențarea motivului și cromatizarea succesivă conduc la extinderea cadrului tonal inițial (fa major) prin inflexiuni modulatorii succesive () ce desfășoară o înlănțuire de armonii cu septime. Printr o repetiție insistentă a micro-unității anterioare, discursul măsurii 26 (microunitatea h’ ) va realiza
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Dar, „deznodământul” unei reeditări aproape integrale a secțiunii introductive se traduce ca o farsă amuzantă a comediantului ce propune un adevărat trick în stil american. Coda preludiului orientează discursul spre o modulație surprinzătoare la realizată prin secvențarea temei secunde la semitonul superior, procedeu recunoscut ca o trăsătură particulară a muzicii de jazz. Această ultimă versiune a ideii secunde aruncă o lumină melancolică asupra personajului, completând portretul acestuia cu imaginea acelei ființe ce trezește compasiunea publicului datorită condiției ingrate a existenței sale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
afirmației într-un amplu efect de rezonanță, ca metaforă a necunoscutului tăinuit sub umbra viitorului, toate aceste elemente de limbaj colaborează în prevestirea finalului tragic al poveștii. Motivul „pașilor de dans” al secțiunii introductive revine într-o ipostază secvențată la semitonul ascendent (de altfel, întreg pasajul măsurilor 16 - 19 apare supus acestei reiterări secvențate), variația fiind produsă de vocile inferioare ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de o evidentă simplitate - un salt de cvintă perfectă ascendentă (do - sol), ce apoi este reluat cu adiționarea apogiaturii superioare (do - la - sol). O a doua frază reafirmă aceeași ultimă articulație a motivului, procedând la o modulație a acesteia la semitonul ascendent (do# la# sol#), precum și la o intensificare a planului dinamic ( ff ). Acesta va fi unicul motiv al preludiului, repetat până la sațietate în mijlocul exploziei de lumină și culoare ce animă mulțimea, conturând tabloul unei frenetice bucurii populare. Cea de-a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
muzicale, ritmul este cel mai bine perceput de către deficienții de auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenței, pornind de la cei care pot discrimina schimbări a 4 semitonuri, până la cei care nu pot identifica modificări ale unei octave. (Fujita and Ito, 1999). Cu toate evoluțiile tehnologice, există încă limite în transmiterea înălțimii și a timbrului, ceea ce duce la dificultăți mai mari în discriminarea notelor muzicale și a melodiei
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
conturului melodic într-o perioadă care varia de la o săptămână la 2 luni, în ședințe individuale ce variau între 30 minute și 3 ore pe zi. Toți pacienții au înregistrat o îmbunătățire în abilitatea de a recunoaște distanța de un semiton și această îmbunătățire a crescut cu cât perioada de antrenament a fost mai îndelungată. La 2 luni după încetarea antrenamentului, realizându-se o nouă evaluare, s-a observat o ușoară scădere a performanței în comparație cu performanța obținută imediat după perioada de
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
scrie preclasic, dacă vocabula „operă“ n-ar submina construcția frazei. Iată cum lucrează secția vocală: prima voce enunță tema; a doua reia tema, dar nu și textul; a treia voce împinge linia melodică în sus sau în jos cu un semiton măcar; a patra o răstoarnă. Iar când tema revine la prima voce, dinamica e schimbată, vocalistul e în alt registru, a făcut o strâmbătură, s-a dat peste cap, a luat ca acompaniament un clește sau un fluier de speriat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
despre ea se putea spune ce-a spus Virgiliu despre albine: Hi motus animorum atque haec certamina tanta Pulveris exigui iactu compressa quiescent.* Avea un caracter special femeia aceasta, greu de înțeles și de zugrăvit, pentru că era făcut tot din semitonuri și din nuanțe; totuși ferm, dar fără nici una din acele trăsături marcante prin care se distinge și se definește un caracter. Era bună, însă nu deosebit de sensibilă; binefă cătoare, dar lipsită de vreunul dintre farmecele bunăvoinței; gata oricând să-i
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
organizare a unui stat. Szabados nu era nici pe departe singur în interesul lui față de diaspore. Doar că problema transferului de populație și iluzia făuririi spațiului național ungar omogen devenise, după un timp, de nerezolvat, fără soluție și presărată cu semitonuri tragice. Încă din 1934, în Transilvania începuse cartografierea științifică a maghiarilor din diaspore, în primul rând datorită unor entuziaști activiști (învățători, pastori reformați), iar, în 1937, secția "Minorități" a Partidului Ungar pe Țară a întreprins o anchetă asupra diasporei, în cadrul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]