625 matches
-
pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o formă radicală, în care semnificatul nu poate fi separat de semnificant și o alta moderată, care acceptă semnificații comune, dar insistă asupra unicității resurselor expresive din fiecare mediu și asupra reconstruirii setului de instrumente analitice ale naratologiei pentru fiecare mediu în parte. Această abordare ignoră
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
aplicată în cazul narațiunii harta trebuie să fie conectată cu dimensiunile spațiale ale textului. Spațiul actual al textului este contextul geografic în care este construit, sau la care se referă textul. Construcția lui este o problemă de istoriografie literară. Spațiul semnificat al textului reprezintă organizarea geografică sau topografică a lumii textuale reale sau ficționale. Forma spațială a textului este spațiul metaforic constituit de rețeaua corespondențelor tematice, imaginale și sonore ale textului. Spațiul virtual al textului este spațiul în care cititorul pătrunde
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
relevante sintactic), termen menționat de J. V. Kulvicki (2006). Orice transformare a acestor parametri sau proprietăți va cauza o schimbare a identității imaginii. În cazul parfumurilor reprezentate, primul participant este sticlă. Sistematizările semnificantului "sticlă de parfum" sunt corelate cu sistematizările semnificatului. Sticlele Burberry London (Fig. 1) au același formem, si anume dimensiune <rectangulara> /dimension/, precum formă trunchiului uman. La nivelul semnificatului, există o altă proprietate relevanță sintactic, si anume texturema modelului în carouri, un metasimbol implicit al culturii celtice. De fapt
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a identității imaginii. În cazul parfumurilor reprezentate, primul participant este sticlă. Sistematizările semnificantului "sticlă de parfum" sunt corelate cu sistematizările semnificatului. Sticlele Burberry London (Fig. 1) au același formem, si anume dimensiune <rectangulara> /dimension/, precum formă trunchiului uman. La nivelul semnificatului, există o altă proprietate relevanță sintactic, si anume texturema modelului în carouri, un metasimbol implicit al culturii celtice. De fapt, acest model a fost introdus în designul vestimentar în anii '20, mai tarziu devenind textura sticlei de parfum. O țesătura
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
întrebuințări (în construcții rudimentare, pentru a se clădi clăile de fan sau de grâu, ca armă de luptă etc.); (Spc) bucată de lemn sau de metal ascuțită la un capăt, folosită ca instrument de tortură. b) planul logico-semiotic. Noțiunea/ conceptul/ semnificatul (B) este reprezentat semiotic prin idiomurile (nivelul meta-metaformelor) (A1 2) construite pe semnificanții/ obiecte explicite țeapă, zahărel. A1 = a duce cu zăhărelul. "A duce cu zăhărelul" este un prim semnificant folosit de Alianță D.A. și are următorul semnificat: a abuză
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Noțiunea/ conceptul/ semnificatul (B) este reprezentat semiotic prin idiomurile (nivelul meta-metaformelor) (A1 2) construite pe semnificanții/ obiecte explicite țeapă, zahărel. A1 = a duce cu zăhărelul. "A duce cu zăhărelul" este un prim semnificant folosit de Alianță D.A. și are următorul semnificat: a abuză de bună-credință a cuiva folosind vorbe și promisiuni înșelătoare; a ademeni, a înșela. A2 = a da țeapă. Expresia "a da țeapă" (un semnificant secund) este o expresie colocviala, cu același semnificat, si anume: a înșela sau a fi
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unei metafore conceptuale, construită pe corespondențe ontologice (ardeiul iute și șuvița au aceeași unitate minimala, si anume formă alungita) și corespondențe epistemice (ardeiul roșu este cunoscut pentru gustul sau iute, în timp ce Traian Băsescu este perceput drept un candidat foarte activ). Semnificatul progres asociat cu elementele concepute ale contextului iconic/ promisiunea electorală este, de fapt, propria interpretare a următorului portret politic: Este Traian Băsescu. Mulți îl aseamănă la fire cu un ardei iute. Pentru că este iute la fapte și aprig la vorbă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se adapteze oricărui context social: să-și atace contracandidații folosind un limbaj informal, să danseze cu dansatoare din buric, să poarte un fes sau să ia în brațe copii. ÎI.4.d. Semiotica corupției că pasiune 48 anul electoral 2004 Semnificatul pe care foarte mulți politicieni, în special în România, îl asociază adversarilor politici este corupția, concept mental care poate fi asociat justiției, instituție pentru care românii arată respect puțin, după cum arată studiul cantitativ (Valorile și credințele românești și europene: la
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Adeodat: Nu am nici un motiv să tăgăduiesc aceasta. Augustin: S-a dovedit, așadar, pe de o parte, că nimic nu poate fi predat fără semne, iar, pe de alta, că însăși cunoașterea trebuie preferată semnelor prin care cunoaștem, chiar dacă lucrurile semnificate ar putea să nu fie superioare semnelor lor. Adeodat: Așa se pare. Augustin: Îți amintești, rogu-te, prin ce ocol am ajuns la atât de puțin lucru? Căci prin cuvintele schimbate între noi - lucru pe care-l facem de atâta
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Figuri de gândire/de nivelul viziunii artistice (metalogisme) Spre deosebire de tropi (metasememe), care vizează numai spațiul interior al limbajului, metalogismele se definesc prin raportarea discursului la referentul real, operând o modificare expresivă a relației dintre semn (cuvânt/sintagmă/enunț) și „obiectul“ semnificat. De aceea, figurile de gândire, cu rol de structurare a viziunii artistice (pro cedee stilistice), pot dubla tropii sau pot face abstracție de aceștia. De exemplu, perso nificarea se poate realiza printrun epitet personificator (Luna blândă ține strajă), printro comparație
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de incipit și final, dar și imaginea „unui corp sferoid“ (L. Rebreanu, Jurnal). Între cele două capitole se închide un destin tragic, cel al eroului care dă și titlul romanului. Ciclul existențial închis este sugerat și prin metafora drumului (dublu semnificată: ca drum al vieții și al mor ții și ca simbol al intrării și ieșirii în/din universul ficțiunii artistice), cu care începe și se încheie romanul. Descrierile, ca și relatarea întâmplărilor, sunt realizate din perspectiva obiectivă a unui narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
inițial spre a fi reinvestită sub semnul jocului și al ironiei cu un alt conținut. Clasicismul, însă, dorește o preluare integrală a modelului antic, lăsându-i neatinsă aura de superioritate și semnificațiile originare. În acest sens, tradiția nu-și modifică semnificatul, așa cum se întâmplă în postmodernism. Afilierea la un model presupune însă, pe lângă avantajul unei lecții superioare și dezavantajul apariției epigonismului. Este, de altfel, una din criticile de bază care s-au adus acestei subordonări față de scrierile și ideile anticilor după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de lingviști, Ferdinand de S a u s s u r e consideră semnul lingvistic (cuvîntul) ca fiind o entitate psihică cu două laturi: un concept și o imagine acustică sau dintr-un semnificat și un semnificant 57. Prin urmare, semnificatul ar fi o denumire sinonimă aceleia de concept 58, atribuită atunci cînd se intră în descrierea semnului lingvistic. Termenul concept este însă, în general, considerat ca fiind un sinonim pentru noțiune, deși conceptul este văzut cel mai adesea ca fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
toate tipurile de entități mintale, indiferent de gradul lor de conceptualizare. Din acest motiv, ceea ce numește Saussure concept și devine semnificat în componența semnului lingvistic poate fi apropiat de noțiune. Semnificație și noțiune În acest context, se pune problema dacă semnificat este numai un nume diferit pentru "concept (noțiune)" sau întru-nește și trăsături diferențiatoare. O asemenea trăsătură ar fi, în primul rînd, cea care rezultă dintr-o relație specială cu semnificantul, dar această relație a fost atribuită, de logicieni și de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cînd stabileau că ea se exprimă printr-un cuvînt 59. Dintr-un alt punct de vedere, noțiunea, fiind o construcție logică, are o structură și o componență ce decurg exclusiv din modul de reflectare și de prelucrare a realității, în vreme ce semnificatul, fiind o realitate linvistică, are structura și componența dependente de organizarea și de funcționarea limbii, încît noțiunea și semnificatul sînt entități corespondente, dar nu congruente, întrucît construcția logică este supusă unei ajustări lingvistice. Ar fi însă greu de acceptat ideea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
construcție logică, are o structură și o componență ce decurg exclusiv din modul de reflectare și de prelucrare a realității, în vreme ce semnificatul, fiind o realitate linvistică, are structura și componența dependente de organizarea și de funcționarea limbii, încît noțiunea și semnificatul sînt entități corespondente, dar nu congruente, întrucît construcția logică este supusă unei ajustări lingvistice. Ar fi însă greu de acceptat ideea că mintea omenească are simultan două imagini total distincte pentru același tip de obiecte, unul ca element de operare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al conținutului)61 și noemele (care ar putea fi echivalate cu notele corespunzătoare trăsăturilor obiectelor reflectate în conștiință). La nivelul lingvisticului, noemele (care "reprezintă factori noționali") sînt convertite în seme (trăsături semantice relevante), care se întrunesc în sememe ce alcătuiesc semnificatul care se unește cu un semnificant. În acest model, există un paralelism și o corespondență între nivelul noemelor și cel al semelor 62 și între cel al denotatelor considerate inten-sional și cel al sememelor, încît trebuie presupus că ele sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
conștiinței vorbitorului. În același timp, se poate observa că aceste corespondențe se realizează numai la nivel intensiv, ele lipsind între clasele de denotate și semnificant, lucru explicabil, de altfel, dar nefiind nici reportate din nivelul extralingvistic în cel lingvistic, ca și cum semnificatul nu s-ar aplica și el la obiectele cuprinse în clasa denumită. Pe de altă parte, Schifko nu specifică dacă semnificatul corespunde sau nu conceptului sau dacă este identic cu el, așa cum lasă să se înțeleagă Saussure, a cărui teorie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de denotate și semnificant, lucru explicabil, de altfel, dar nefiind nici reportate din nivelul extralingvistic în cel lingvistic, ca și cum semnificatul nu s-ar aplica și el la obiectele cuprinse în clasa denumită. Pe de altă parte, Schifko nu specifică dacă semnificatul corespunde sau nu conceptului sau dacă este identic cu el, așa cum lasă să se înțeleagă Saussure, a cărui teorie este în general urmată. Ferdinand de S a u s s u r e63 însă introduce în discuție și alte categorii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
atribuit de creatorul de filozofie, textul reprezintă el însuși o lume, limba în care este scris primind astfel un rol ontologic, însă nu prin formele lingvistice, prin semnificanți, și nici prin îmbinările realizate de aceste forme, ci prin conținuturi, prin semnificați. Mobilitatea noțiunilor filozofice face ca acești semnificați (care repre-zintă reflexul lingvistic al conținutului noțiunilor) să depindă de sistemul de gîndire în care sînt vehiculați, încît, în măsura în care devin specifici unui sistem, ei devin proprii pentru cuvintele-cheie ale textului original, iar aceste
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
el însuși o lume, limba în care este scris primind astfel un rol ontologic, însă nu prin formele lingvistice, prin semnificanți, și nici prin îmbinările realizate de aceste forme, ci prin conținuturi, prin semnificați. Mobilitatea noțiunilor filozofice face ca acești semnificați (care repre-zintă reflexul lingvistic al conținutului noțiunilor) să depindă de sistemul de gîndire în care sînt vehiculați, încît, în măsura în care devin specifici unui sistem, ei devin proprii pentru cuvintele-cheie ale textului original, iar aceste cuvinte-cheie trebuie să devină relevante și în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tip raționament și se caracterizează printr-o terminologie destul de bine delimitată, atît de alte terminologii, cît și de lexemele limbii comune. Realitățile desemnate de termenii filozofici sînt construcții ale rațiunii și, de aceea, semnificațiile lor sînt congruente cu conținutul noțiunilor semnificate. Ca atare, semnificațiile sînt mai puțin un rezultat al limbii istorice și funcționale și mai mult identificări ale unor arii semnificative atribuite în cadrul spațiului cognitiv construit de gîndirea filozofică. Poezia se exprimă prin limbajul poetic, care este încadrat în stilul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
referință (entitate denumită) este un produs al fanteziei, deci nu o construcție logică, ci o construcție în care elemente ale realității sensibile se află într-o combinare neobișnuită, ireală. În cazul numelor abstracte, caracteristice limbajului filozofiei, indicarea ostensivă a realității semnificate (a referentului) este exclusă și, de aceea, există posibilitatea interpretării diferite a semnificației, situație ce rezultă dintr-o mobilitate intensivă (a intensiunii) a noțiunii ce stă la baza semnificației respective. Acesta este motivul pentru care semnificația acestor nume se manifestă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de plăceri este dublat de un teoretician în stil sofist. Prodicos este considerat într-adevăr ca excelând în definiții, în lucrul asupra accepțiilor verbale. Trata cu mare atenție tot ce avea legătură cu coincidențele între ceea ce modernitatea numește semnificanți și semnificați. Posteritatea păstrează unul dintre obiectele reflecției sale, și este vorba de... plăcere. Pe care el o împarte în sensuri multiple, cărora face apoi să le corespundă termeni cu adevărat potriviți: bucuria, deliciul sau starea de bine - pe care traducerile le
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
grad maxim, drăguț - grad mic), diferențe privind capacitățile de combinare cu alte cuvinte (pretty woman/handsome man), diferențe de repartiție stilistică (frumos - standard, mișto - argotic). Pentru denumirea aceleiași realități, limbile pot folosi sintagme în a căror structură intră cuvinte cu semnificați diferiți: rom. struguri negri, engl. red grapes; rom. roșu de invidie/fr. jaune d’envie/engl. green with envy/it. rosso per l’invidia. Expresiile idiomatice conservă, fosilizate, elemente de cultură: rom. la o aruncătură de băț, engl. at a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]