3,823 matches
-
ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;“. ... 10. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor și îndatoririlor, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 19. Pentru motivele mai sus arătate, dispozițiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 nu aduc atingere nici principiilor privind statul de drept, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, universalitatea drepturilor și îndatoririlor, egalitatea în drepturi și legalitatea pedepsei, consacrate de prevederile art. 1 alin. (3) și (4), ale art. 15 alin. (1), ale art. 16 alin. (1) și (2) și ale
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. “ ... ... 14. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și alin. (5) potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, ale art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 15 - Universalitatea, ale art.
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
nu poate cenzura soluția pronunțată de prima instanță, întrucât ar însemna să cenzureze considerentele Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016. ... 5. În concluzie, susține că instanța constituțională intră în sfera de competență a autorității judecătorești, încălcându-se astfel principiul separației puterilor în stat. ... 6. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Curtea Constituțională, ca orice instanță, trebuie să își verifice competența funcțională atunci când primește o cauză spre soluționare. A nega acest lucru înseamnă
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
decizii în soluționarea recursurilor în interesul legii. Orice depășire a competențelor Curții Constituționale stabilite de Constituție prin dispozițiile art. 142 și 146 vine în coliziune cu dispozițiile art. 124 și 126 din Legea fundamentală și reprezintă o înfrângere a principiului separației puterilor în stat, aceasta devenind astfel o nouă putere în stat, alta decât cele recunoscute constituțional. ... 13. Arată că în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, instanța judecătorească a reținut în mod greșit că dispozițiile art.
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
oricare ar fi obiectul acestuia. “ ; ... – Art. 33: „La soluționarea excepției de neconstituționalitate, dispozițiile art. 29-31 se aplică în mod corespunzător. “ ... ... 20. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 124 - Înfăptuirea justiției, ale art. 126 - Instanțele judecătorești, ale art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și ale art. 146 lit. d) privind atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
permit puterii executive ca, prin hotărâre a Guvernului - deci un act administrativ cu caracter normativ, cu forță juridică inferioară legii -, să stabilească anumite elemente esențiale în materia răspunderii disciplinare, ce definesc statutul funcționarului public, ceea ce încalcă, în plus, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul supremației Constituției și a legilor, dar și jurisprudența în materie a Curții Constituționale (cum ar fi deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 172 din 24
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 8 iunie 2021. ... 16. Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5), invocate sub aspectul principiului separației și echilibrului puterilor în stat și al supremației Constituției și a legilor, și ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
consecință, Curtea a constatat neconstituționalitatea art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern a unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, precum și a art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
publice. Prin urmare, norma are caracter general și stabilește la nivel legal înființarea și competența generală a comisiilor de disciplină, ceea ce corespunde întru totul exigențelor impuse de art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, invocate sub aspectul principiului separației și echilibrului puterilor în stat și al legalității, precum și de art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică. Spre deosebire de alin. (5) al art. 79, care dădea în
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
sunt utilizate în activitatea autorităților și instituțiilor publice centrale și locale. ... 19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind principiul securității raporturilor juridice, alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) privind principiul legalității, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului și art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, alin. (2) referitor la legile constituționale și alin. (3) lit. o) privind
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
a mai reținut că atribuirea, în temeiul textului de lege criticat, a competenței instanțelor judecătorești de a soluționa acțiunea în stabilirea hotarelor unității administrativ-teritoriale nu are semnificația unei încălcări a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului. Pronunțând hotărârea prin care soluționează acțiunea în stabilirea hotarelor unității administrativ-teritoriale, instanța de judecată nu se substituie Parlamentului, ci verifică operațiunea tehnică de delimitare a hotarelor unităților
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
organizarea și desfășurarea cursurilor de formare profesională a polițistului, precum și a concursurilor și examenelor prevăzute de prezenta lege;“. ... 14. Autorii excepției apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și cel al obligativității respectării legilor, a Constituției și a supremației sale, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului
DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251431]
-
recalcularea pensiei, fapt ce generează o practică judiciară contradictorie. Consideră că, prin pronunțarea Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a adăugat la lege, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat. Dispozițiile criticate creează discriminări între cei care au lucrat în aceleași condiții pentru aceeași perioadă de timp, întrucât, cu prilejul majorării punctajului mediu anual, persoanele beneficiază de luarea în calcul a stagiului de cotizare stabilit la data
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei. “ ... ... 22. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 147 alin. (1) și (4
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
interpretând astfel dispozițiile legale criticate se încalcă și art. 126 raportat la art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât ar însemna că aplicarea hotărârii judecătorești definitive este condiționată de aprobarea dată de expropriator, parte a puterii executive, cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, operând practic o substituire a autorității administrative în locul instanței de judecată, în condițiile în care actul de justiție trebuie efectuat exclusiv de instanțele de judecată. Nu se justifică necesitatea cererii de eliberare a despăgubirii în condițiile
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
art. 19 alin. (11) teza a doua din Legea nr. 255/2010 în redactarea anterioară modificării lor prin Legea nr. 233/2018. ... 16. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 126 alin. (1), potrivit cărora „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești“. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai această omisiune este cea care generează încălcarea Constituției. ... 6. Se mai arată că, prin neadoptarea unor norme de către Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat normele cuprinse în regulament cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat. ... 7. Se susține, totodată, că se încalcă și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la cerințele de calitate ale legii, deoarece judecătorii, care se pot raporta, în aceste condiții, doar la prevederile lacunare
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
criticate în redactarea anterioară modificării realizate, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecății. ... 15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind calitatea legilor, precum și în art. 125 alin. (2) cu referire la transferul judecătorilor. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai analizat constituționalitatea textelor de lege criticate
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
se poate decide într-un mod subiectiv cu privire la cariera judecătorilor. ... 24. Pe fondul lacunei legislative evidențiate mai sus, Curtea a mai reținut că art. 60 din Legea nr. 303/2004 încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului și ale art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
se încalcă și art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, întrucât judecătorul care ar fi în situația de a analiza comportamentul destinatarului normei nu ar avea criterii legale obiective de apreciere și ar trebui să le creeze, cu nesocotirea principiului separației puterilor în stat. De asemenea, se încalcă și dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care textul de lege aplicabil nu este clar și previzibil. Depune la dosar și note scrise în sensul celor susținute oral. ... 4. Reprezentantul Ministerului
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
de criterii, judecătorul este constrâns să stabilească el însuși, pe cale jurisprudențială, în afara legii, adică substituindu-se legiuitorului, condițiile de decelare între cele două conduite posibile prevăzute de textul de lege criticat, încălcând astfel dispozițiile constituționale care consacră principiul separației puterilor în stat. ... 9. Se arată că, în mod special în cadrul procesului penal, claritatea și previzibilitatea normei pe care se presupune că acuzații au încălcat-o este de esența asigurării dreptului la un proces echitabil și a respectării principiului
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. ... 17. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție privind separația puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art.
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că art. 21 din Legea nr. 500/2002 și art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, „astfel cum au fost modificate prin Decizia nr. 13 din anul 2016“, încalcă principiul separației puterilor în stat, precum și prevederile art. 61 alin. (1) și ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, care exclud dintre competențele Înaltei Curți de Casație și Justiție competența privind modificarea legilor. Prin interpretarea unică și obligatorie dată
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială“. ... 13. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 16 alin. (3) privind ocuparea funcțiilor și demnităților publice, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului și art. 126 alin. (1) și (3) referitor la înfăptuirea justiției și atribuțiile
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]