225,008 matches
-
caz de exmatriculare, elevul Robert pe profesor. Comentariul profesorului: "Robert merita o șansă"! Sau: într-un bloc din Berceni, promiscuitatea sărăciei din casa "babacilor" pensionari e condimentată cu certuri și cu o casetă "liniștitoare", cu muzică de Crăciun, ascultată în septembrie. Comentariul: "Eram o familie unită, care trăia un Crăciun perpetuu"!... Alteori, umorul e pur vizual, strict cinematografic: vezi momentul în care (printr-o "invenție" de invidiat, a lui Vivi Drăgan Vasile, autorul imaginii), aparatul de filmat urcă spre ceruri și
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
fac paradă de libertatea lor. Andrei Cornea ne recomandă să le oferim un os. Impresionant e articolul despre America. De la istoria numelui, trecînd prin istoria lumii noi, pînă la metonimia nordului cu întreg continentul, autorul ajunge la tragedia din 11 septembrie. Nu cumva în urma ei America a devenit pur și simplu Statele Unite, iar siguranța și rotunjimea americană s-au pierdut? într-un articol despre locuțiunea adjectivală "așa-zisul"/"așa-zisa", Andrei Cornea devine un adevărat maiorescian al timpurilor noastre. într-o
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
aveau să fie publicate în paginile mai sus-numitei reviste. Firul expedierii lor urmează cursul biografiei lui Ion Ghica. El se găsea la București în lunile mai și noiembrie ale anului 1879, în "fevruarie"1880 și martie 1881. În iulie 1879, septembrie și noiembrie 1880, "ghenarie", iunie și iulie 1881, scrie de la conacul moșiei Ghergani. Funcția diplomatică, neliniștitoare pentru V. Alecsandri, după cum se vede din sfatul: "să te ferești de politică, politica fiind filoxera literaturii"nu l-a împiedicat să trimită de la
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
Călinescu - Viața lui Mihai Eminescu. Introducere de Eugen Simion. Ediție îngrijită de Ileana Mihăilă. Editura Academiei Române, București, 2002. Academia Română. Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu". 2) Șt. Cazimir - G. Călinescu și cenzura în: România literară, nr. 37, 20-26 septembrie 2000, p. 12-13; nr. 39, 4-10 octombrie 2000, (cu reproduceri de șpalturi), p. 10.
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
le scoate în relief competența - cum a făcut-o chiar premierul Năstase - înseamnă a te plasa de la bun început în zona păcatului moral. Or, Occidentul numai cu inși dubioși nu vrea să aibă de-a face, mai ales după 11 septembrie, când lumea s-a împărțit, cu o neașteptată radicalitate, între noi și ei, între cei care doresc democrație și cei care visează la reîntronarea sălbăticiei prefeudale. Culmea e că în România, ca și în Rusia, securiștii nu vor, nici ei
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
tuberculoză. Soția antropologului, Theodora Kroeber, va fi autoarea unui studiu de antropologie intitulat Ishi în două lumi (apărut la Editura Universității din California în iunie 1961) și a biografiei intitulate Ishi, ultimul din tribul său (ediția Parnassus a apărut în septembrie 1964). Nu știm care dintre versiuni a ajuns la E.M. Cioran. Istoria celui ce a prezentat drept �ultimul indian sălbatic al Lumii Noi" a devenit ilustrarea unei profeții pe care gândirea sceptică de la finele veacului XX avea să și-o
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
era prin urmare necesar ca să înceapă construirea unei lumi noi. Pe cînd acum - există un fel de somnolență într-o lume mai accesibilă, mai ușoară. Viața este mult mai ușoară pentru ei decît a fost pentru noi. R.B.: După 11 septembrie mai ales, intelectualii s-au numărat printre primii care au luat o atitudine. Ce credeți că ar putea schimba un scriitor, un intelectual în lume? A.R.-G.: Poate schimba literatura, este singurul lucru care-i stă în putere, dar
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
o totală indiferență pentru ceea ce le poartă urma! Nu, există la Foucault o neliniște ce nu este dezmințită, ci chiar confirmată, de celebrul și atât de discutatul "nu vreau opere postume" înscris, alături de alte două recomandări, în testamentul redactat în septembrie 1982, înainte de plecarea în Polonia (alături de Yves Montand, Simone Signoret și Bernard Kouchner, pentru a susține sindicatul Solidaritatea). Dezinteres, neliniște, neîncredere...; dar există negreșit la Foucault și o rezistență voluntară în fața arhivei. Această rezistență reprezintă refuzul de a ține un
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
prestigiul unor elfi. Cum aceștia din urmă apar "încă înainte de începuturile Istoriei" și, fiind nemuritori, trăiesc și vor mai trăi multă vreme de acum încolo, e de presupus că longevitatea creatorului lor ficțional va trece dincolo de bariera ei concretă (2 septembrie 1973), mai departe, în povestea eternă și diafană a basmului. Aventurile unui roman Peripețiile capodoperei ficționale a lui Tolkien, The Lord of the Rings, sînt demne de aventurile oricăruia dintre eroii imaginați de autor. Încă de la apariție, romanul are parte
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
la revista Teatrul, condamnarea din 1957 urmată de alta pentru “atitudine dușmănoasă” și “delictul de uneltire contra ordinii sociale”, domiciliul forțat la Craiova unde ocupă un post de secretar literar la Teatrul Național, o scurtă călătorie în Apus, și ... 17 septembrie 1989, evenimentul care trece aproape neobservat, cu excepția câtorva rânduri din România literară și Ramuri. Dacă Ion D. Sârbu, prozatorul, diaristul și epistolerul, a fost luat deseori în discuție, dramaturgul, dimpotrivă, este lăsat oarecum în umbră. În ciuda faptului că Anton Patraș
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
Gabriela Duda Profesorul Alexandru Niculescu, mereu atent la actualitatea culturală românească, semnala, în România literară nr. 38, din 24-30 septembrie 2003, sub titlul Universitare..., apariția, sub egida Catedrei de Filologie Clasică a Universității din București, a volumului Nova Studia Classica I, regretînd totodată faptul că și acesta, alături de alte valoroase tomuri datorate Catedrelor universitare, are parte de o difuzare redusă
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
G. Ibrăileanu” în 1908 cu solicitarea de a-i fi publicată în „Viața românească” povestea Domnul Ionică, scrisă de Rebreanu în ungurește și tradusă de el însuși în românește. Ilustrul domn Ibrăileanu n-o publică. l În Axioma prahoveană din septembrie, dl Ieronim Tătaru ne aduce aminte - am uitat cu toții să privim în calendar! - că s-au împlinit în luna a noua exact 175 de ani de la nașterea lui Tolstoi. l Euphorion de la Sibiu (nr. 5-6) e, în bună parte, dedicat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
de la Elte, revigorarea activității și revenirea la spiritul academic și științific s-a petrecut cu o nouă generație de dascăli, de la Carlo Tagliavini, Tamas Lajos, Laszlo Gáldi, la Domokos Sámuel, Pálffy Endre și Miskolczy Ambrus. Momentul aniversar, de la începutul lui septembrie al acestui an, prilejuit de vizita specială a președintelui Ion Iliescu la catedra noastră, onorat și de intervenția președintelui Ungariei Madl Ferenc, a marcat, cu temei, rolul și nobila misiune a acestei prestigioase instituții de învățământ superior românesc din Ungaria
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
ani în urmă, poetul Șerban Foarță își lua prin surprindere cititorii, ba chiar și pe mulții dintre oamenii care îl cunoșteau destul de bine, deschizînd o expoziție de pictură, intitulată Cromografii, la Muzeul de Artă din Timișoara. Acum, la sfîrșitul lui septembrie, în cadrul Zilelor Poesis de la Satu Mare, el a deschis o nouă expoziție, una care o conservă și o prelungește pe cea anterioară. În legătură cu evenimentul de la Timișoara, în cadrul căruia poetul își lansase, prin aruncare dintr-un coș special amenajat, și ziarul Cocoloșul
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
fost un semn plăcut de tradițională și optimistă „Daciadă”... Însă, acestea nu sunt decât o mică uvertură, fiindcă starul zilei a fost, după părerea mea, domnul ministru Alexandru Athanasiu. Viteaz bărbat! Eu, dacă eram în locul său, în ziua de 15 septembrie i-aș fi invitat pe Ioan Mircea Pașcu și Ioan Rus la o masă de taină pe vârful Moldoveanu (2543 m), însoțiți de o companie de vânători de munte, vreo câteva blindate și, pentru orice eventualitate, o escadrilă de MIG
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
ca a ziarului, fratele său/ care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău.” l Orizontul timișorean pe august e în bună parte dedicat proaspătului sexagenar Cornel Ungureanu. Cronicarul îi spune și el „La mulți ani!” l În Vitraliu pe septembrie, două fragmente din jurnalul lui Sergiu Adam. Emoționant, cel dintîi, din 27 mai 1960, zi în care a fost arestat tatăl poetului, preotul Teodor Adam. Jurnalul descrie tentativa fiului de a da de urma prizonierului politic. O, tempora! l Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
La mirarea prietenului care-l vizita, poetul ecologist a răspuns printr-o mirare și mai mare: pur și simplu nu înțelegea, el, protectorul naturii, în ce fel greșise. Întîmplarea ne-a revenit în minte deunăzi citind Academia Cațavencu din 16-22 septembrie. Aflăm că scriitorul Norman Manea relatează în recenta lui carte de memorii de la Polirom cum a trebuit să intervină, pe cînd locuia în țară, ca să fie aplicată „soluția extremă” unei familii de țigani, vecină de apartament. Cele patru personaje, „tatăl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
la Uniunea Scriitorilor și la CC al PCR. Ca să vezi ce instincte rasiste avea dl Manea pe vremea cînd nu descoperise rasismul altora și nici political correctness a americanilor! l În Jurnalul literar al Fundației „G. Călinescu” de la Onești din septembrie 2003, este omagiat E. Simion la împlinirea unei vîrste rotunde. Frumos gestul colegilor noștri moldoveni! l Un număr cu multe lucruri de citit este acela din 23-29 septembrie al revistei 22. O scrisoare a prof. Mircea Crăciun semnalează cîteva din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
americanilor! l În Jurnalul literar al Fundației „G. Călinescu” de la Onești din septembrie 2003, este omagiat E. Simion la împlinirea unei vîrste rotunde. Frumos gestul colegilor noștri moldoveni! l Un număr cu multe lucruri de citit este acela din 23-29 septembrie al revistei 22. O scrisoare a prof. Mircea Crăciun semnalează cîteva din „relicvele” comunismului prezente încă în Argeș, cum ar fi strada Mitrea Cocor din Pitești ori numele schimbate de vechiul regim ale unor localități precum Florica lui Brătianu (și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
trustului de presă Ringier. Informațiile proveneau, zice-se, din surse din interiorul ziarului. Speculațiile au început fiindcă două zile la rînd comentariul lui Nistorescu a lipsit din Bulina roșie. Zvonurile au alimentat la rîndul lor alte zvonuri, încît marți 30 septembrie, mare parte din echipa Evenimentului era convinsă că ziarul devenise proprietatea trustului Ringier și că Nistorescu a demisionat. Acesta a apărut marți după-amiază la redacție cu precizări: ziarul n-a fost vîndut nimănui, ci se poartă discuții pe această temă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
pare, din CNSAS după unele dezvăluiri din presa anului trecut. l Cu o foarte interesantă, cum să zicem altfel, promptitudine, Adev|rul literar Și artistic face loc declarațiilor unui tînăr și talentat poet pus pe scandal. În nr. din 9 septembrie, Marius Ianuș, căci despre el este vorba, se răfuiește încă o dată cu bătrînii scriitori. Ideea ar fi că, onoare excepților, „performanța literară este legată de o anumită vîrstă”. De tinerețe, adică. Excepțiile ar fi reprezentate de „cîțiva critici”. Poeții, romancierii, dramaturgii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
poeziilor lui Ianuș) junelui furios. Speră că Ianuș îi va excepta de la regula vîrstei critice? Sau se cred tineri în eternitate? Lasă, c-o să vadă ei! l Sub titlul Renașterea Daciei?, istoricul Mircea Babeș publică în Observatorul cultural din 9-15 septembrie un lung comentariu pe o temă care ne-a interesat și pe noi: aceea a pseudoștiinței agresive care transformă problema moștenirii Daciei dintr-o realitate istorică obiectivă într-un mit ideologic impregnat de naționalism. Pe urmele „romanului fantastic”, denunțat ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
Mare continuă a oferi spațiu halucinațiilor tracomane ale lui Ion Gheorghe (curios, poetul e ignorat de dl Săvescu et. comp.) care are în pregătire o nouă carte, un „memoriu științific (sic!)”, intitulat Tărtăria - Preistoria Secretă. l În Dilema din 12-18 septembrie, iată-l și pe dl C. Rogozanu luînd taurul gerontocrației de coarne: profitînd de tema numărului (Teribilismul), fostul nostru colaborator pare sigur că una din cauzele penuriei de teribiliști în România constă în faptul că generația ’60 (o fi fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
a prudenței exsangue, pentru a fi perceput, un mesaj nou trebuie vehiculat de seisme. Numai hecatombele mai conving în epoca postavangardelor, numai turpitudinea hiperbolizată extrage individul din indiferența față de spațiul public, numai ticăloșia criminală mai scoate din amorțeală (vezi 11 septembrie 2001). Michel Houellebecq reușește în romanul lui nu inventarea unui nou limbaj literar și nici giumbușlucuri stilistice cuceritoare, ci prevestirea atacului terorist de la WTC. Romanul său se încheie cu un astfel de măcel - în care călăul este un terorist islamist
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
totuși și un articol al lui Mihai Pelin în această chestiune), ce include convorbirile de la Paris cu Alexandru Danielopol pe perioada 1994-1996, o convorbire cu Romulus Cordescu (unica persoană în viață dintre cele semnatare, în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944, a Convenției de Armistițiu), stenograma discuțiilor din 3 martie 1945 de la Comisia Aliată de Control, unde românii urmăresc impunerea interpretării Danielopol, câteva scrisori etc. Sângeroasa dictatură a cuvintelor Tot o raritate este și cartea lui Andi Mihalache, Istorie și
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]