1,009 matches
-
fiica frumoasă a dlui Pordea, vicepreședintele Senatului. Logodna a avut loc la 2 Decemvrie în familia Pordea. Cu câteva zile înainte avusese loc la București, la d. ministru Richard Franasovici, prezentarea în lume a tinerei domnișoare Pordea, cu ocazia unei serate. Dra Pordea purta cu acest prilej un diamant pătrat de mare preț, cadoul logodnicului. Idila se zice că s-a legat la Karlsbad, în vara trecută. Se svonea însă între timp că nababul industriei metalurgice române s-ar căsători cu
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
interziseseră astfel de evenimente, după atentatul din octombrie 1934, de la Marsilia, în care fuseseră asasinați regele Alexandru I, cumnatul lui Carol II, și ministrul de externe al Franței, Louis Barthou. Era vorba de: Balul Crucii Roșii, la Cercul Militar, o serată dansantă cu intrarea de 100 de lei/familie (trei persoane), 40 de lei/persoană și 20 de lei pentru studenți; „Balul tradițional al Politehnicei”, tot la Cercul Militar - „Ținuta de serată sau costumul național, de rigoare”; „Ceai dansant împreunat cu
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
vorba de: Balul Crucii Roșii, la Cercul Militar, o serată dansantă cu intrarea de 100 de lei/familie (trei persoane), 40 de lei/persoană și 20 de lei pentru studenți; „Balul tradițional al Politehnicei”, tot la Cercul Militar - „Ținuta de serată sau costumul național, de rigoare”; „Ceai dansant împreunat cu patinaj”, la restaurantul „Ciocârlia”, lângă Gara Fabric, organizat de Reuniunea Femeilor Române din Fabric; Bal mascat și costumat la Cercul Militar; Balul Reuniunii Femeilor Române din Timișoara; Balul polițiștilor din Timișoara
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
S-a dansat, firește. Mireasa n’a dansat decât un singur vals cu socrul, d. Al. Vaida - Voevod. Deci «dansul miresei», ca și celelalte obiceiuri românești au fost suprimate. Impresia în acest fel era mai degrabă cea a unei elegante serate particulare”. Domnii erau îmbrăcați în frac, iar doamnele, în rochii de seară. Articolul se încheia cu o lungă listă a invitaților de seamă: generalul Gheorghe Domășneanu, fost primar al orașului, Coriolan Băran, fostul prefect de Timiș - Torontal, Coriolan Baltă, fost
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
vor vorbi istoricul Constantin Gomboș și col. (r ) Damian Ioan. Despre Ziua femeii vor susține prelegeri preotul Ioan Sima Drăgoi și prof. dr. Florin Contrea. În continuarea programului se va lansa cartea „Apostile - Haz de necaz“ de Ioan Crăciun Petriman. Serata se va încheia cu un program de muzică și poezie. ( S. P.)
Agenda2006-07-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284756_a_286085]
-
În ceea ce privește presa regională, au fost premiate cotidianul „Kleine Zeitung“ din Graz și săptămânalul „Presso“ din Finlanda. Pentru originalitate, juriul a mai acordat un trofeu cotidianului local „Ostersunds Posten“ din Suedia. Aceste premii au fost înmânate în cadru festiv, la o serată organizată în sala de Bal de la Primăria din Viena. Deși nu a fost premiată, printre finaliști s-a aflat și o publicație românească, și anume cotidianul „Cuvântul Liber“ din Galați. La această importantă manifestare internațională au fost invitați patru participanți
Agenda2006-20-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284946_a_286275]
-
sau glazurate, și cinci variante în ambalaj de 240 de grame: cu cacao, vanilie, alune, cappuccino sau ciocolată. Această relansare vine să evidențieze faptul că Joe este cea mai crocantă napolitană prin intermediul noului ambalaj și a rețetei îmbunătățite. ( A. Z.) Serată literară Cenaclul cultural-artistic Liviu Rebreanu consacră reuniunea de joi, 25 mai, de la ora 16, în sala Cercului Militar Timișoara (Piața Libertății nr. 6), „Eroismului ostașilor români în Războiul de Independență din 1877, oglindit în operele poeților noștri“, temă prezentată de
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
în Războiul de Independență din 1877, oglindit în operele poeților noștri“, temă prezentată de col. (r) Necu- lai Damian. Va fi apoi lansată cartea „Portret în gri minor“ de Florin Contrea, prezentată de Mircea Velica, I. Brad și Petre Stoica. Serata se va încheia cu un program artistic susținut de Florica Moț, Livia Ilcău, Eugenia Curelari, Geta Oprea și grupul vocal condus de preotul Ioan Sima Drăgoi. ( S. P.) Prezentare În data de 26 mai, începând cu ora 18, în amfiteatrul
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
terapie. De altfel, la Paris s-au mai înființat și „Caffe-psycho”, „Caffe-philo”, unde se dezbat exclusiv subiecte pe teme psihologice sau filozofice. Noua modă a fost adoptată și de o cunoscută discotecă pariziană, în care o dată pe lună se organizează serata „ZonErotikon” la care participă scriitori, actori, muzicieni, care dezbat într-o manieră elevată subiecte legate de valențele erotismului. ( M. D. M.)
Agenda2006-04-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284682_a_286011]
-
toate pasajele referitoare la „copilul-minune” (născut în anul inaugurării Palatului Ateneul Român!) crescut în mediul regal de la Castelul Peleș din Sinaia și educat în mediul regal al „reginei-mamă” (Carmen Sylva), recitalurtile și concertele la Palatele din Sinaia, București și Cotroceni, seratele muzicale din țară și de peste hotare în cercurile regale și aristocratice europene, întâlnirile pianistei și profesoarei Aurelia Cionca cu reginele Greciei și Iugoslaviei, cu membrii familieiWied din Germania etc., au fost să fie excluse complet de Editură, fie „cosmetizate” spre
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
face exercițiile regulate. Noi trei eram muzicantele și stricam liniștea matinală a celorlalți locatari, care însă numurumurau în contra niciodată. Într-o seară, am fost chemată la Agusta Götzecare auzise vorbindu-se de mine și dorea să mă cunoască. Era o serată muzicală la care se produceau câteva din elevele sale celebre deja de pe atunci. Am cântat și eu și am avut mare succes. Erau de față și câteva somități muzicale ca: La Mara (Lipsius) vestita muzicografă și prietenă a lui Liszt
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
tot ce era mai ales intelectual își dau întâlnire. Invitația îmi sosi într-o dimineață, printr-o scrisoare din partea principesei de Donnersmark, prin care sunt întrebată dacă aș fi dispusă și sub ce onorar aș vroi să cânt la o serată muzicală în palatul său. Audiția mea să nu dureze mai mult de 20 de minute, fiind programul foarte bogat. Răspunsul meu a fost desigur foarte repede dat și condițiile de onorar, cum îmi închipuiam eu (pe atunci 100 de mărci
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
mai mult de 20 de minute, fiind programul foarte bogat. Răspunsul meu a fost desigur foarte repede dat și condițiile de onorar, cum îmi închipuiam eu (pe atunci 100 de mărci era o sumă destul de însemnată), iar potrivite cerințelor mele. Serata muzicală fu într-adevăr demnă de relevat. Mai întâi primirea oaspeților, care se perindau pe scara de marmură a palatului, unde aproape pe ficare treaptă era postat câte un paj în bogate costume cu armurile casei Donnersmark, primeau și conduceau
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
un copios bufet servit în talere de argint greu. A doua zi primii de la principe un plic cu onorariul, însă dublat, adică 200 de mărci în loc de 100, semn că cântatul meu a mulțumit înaltele fețe. Nu mult după această memorabilă serată a avut loc primul meu concert la Berlin, în sala Bechstein, sala favorită a maestrului Reisenauer. În fața unei săli destul de populate și în fața întregii prese berlineze am cântat în cea mai bună dispoziție și fiind primită în mod excepțional de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
mai modestă. Nu se ia decât o dulceață cu cafea, și nici asta în liniște. Ocazia în sine e întotdeauna mai importantă decât masa. Dejunul din La Peleș, dejunurile din O scrisoare pierdută, ceaiul monden din Five o’clock sau serata muzicală din O lacună sunt forme, deloc savuroase, ale presiunii timpului. Nu se bucură, oamenii trăitori într-o epocă, de altfel, elegantă, nici de tihnă, nici de companie. Mesele sunt obligații, nu bucurii. De aceea, fiindcă masa e pretenție, și
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
un copac bătrân uitat în fața casei, deși nu ne mai leagă de cer, nici umbră nu mai face; tace, acoperit cu dopuri de cer, cu soare și cu lună închis într-o carapace. Dar el există acolo și pe-n serate, îl aud scârțiind din brațele spânzurate de trup, slabe și neputincioase. Ca o cetate stă mărturie a unor vremi ce n-or să mai vie. * * * Au trecut ani mulți de când bucuriile s-au desprins de undeva de sus, de undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de pudră, „cu parfumul ușor precipitat”, cum scrie autoarea. Totul se petrece aproape exclusiv în sfera mondenității. Conștiințele acestor femei, care se plictisesc, „lâncezesc în alcov uri”, cutreieră magazinele, căutând mereu alte podoabe scumpe, se pregătesc de baluri sau de serate, sunt lacuri stagnante cu noroaie grele pe fund. O bătaie de aripi, o aplecare de ram, o picătură de ploaie încrețesc ușor fața acestor personaje ce sunt asemeni unor oglinzi hipersensibile. Realitatea se răsfrânge în ele deformată. Nimic din ceea ce
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
fi combinate după gust. Fotografii profită fără reținere de avantajul necinstit pe care li-l conferă colierul de aparate ce le atârnă obscen pe piept, chiar și nefolosite, și care-i ajută să-și mențină echilibrul în fața barului gratuit de la serate și cocktai luri. Știind că genomul feminin e șovăielnic în fața unui asemenea apendice, mercenarii vicleni se folosesc de Nikonul fabricat de mânuțe de copii în Asia ca de o mătărângă, o prelungire a propriei lor persoane. Pot fi însă combătuți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de ceea ce este fundamnetal pentru formare, pentru auz, gînd, simț, pentru cultură, pentru spirit. Pentru că el a avut, dincolo de toate, spiritul liber, înălțat dincolo de materie, acolo numai muzica este. Ani de zile am ascultat emisunile de la radio. Era acolo zilnic. "Serata muzicală TV" a fost spațiul în care intelectualii puteau să se exprime, să vorbească o limbă română nobilă, curată, zglobie, să dialogheze într-o țară în care acest exercițiu era interzis. Cîți s-au gîndit ce preț a plătit Iosif
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
radio, în săli de concerte ascultînd marii muzicieni, mari orchestre sau preocupîndu-se de talentele tinere, de cei care aveau nevoie de glasul autorității la început de drum, la birou, scriindu-și opera, împreună cu familia lui minunată, la televiziune - pregătindu-și Serata sau polemizînd la nesfîrșit cu ideile comerciale, ușoare, cu falsul concept de audiență, cu ipocrizii și jocuri purtate în culise - la conferințe și colocvii, la Universitate oferind, poate, unele dintre cele mai rare momente în care mari personalități străluceau, sfidînd
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
e "firesc" s-o regăsim la un activist comunist, dar e bizar s-o vedem cum îl tentează și pe un conservator anticomunist), trec peste paginile dedicate lui Ovid S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Ninei Cassian și lui... Iosif Sava (despre Seratele lui, Dan C. Mihăilescu scrie un adevărat pamflet), pentru a vedea cum mișcările tectonice ale vieții literare din anii '80 l-au ajutat pe tânărul critic de atunci să se poziționeze corect. Corect nu în funcție de reperele noastre, într-un sistem
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
devine lazaret pentru bolnavii de holeră. Casa Cortez La Doi Peri Ștefan Cortez cel care purta ̀ n inimă sânge spaniol este părintele celor trei fete dăruite muzicii: Viorica, Mioara și Ștefania. Pe atunci, ̀în această casă aveau loc serate muzical literare la care participau, printre alții: frații Bobescu, Antonin Ciolan, Achim Stoia, George Pascu, George Vintilă, Ion Baciu, Ion Pavalache, Ion Voicu, Nicolae Labiș, Nina Casian, George Lesnea, Ion Istrati, Radu Boureanu și alții. Crâșma „La Doi Peri”, sat
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
satelor se realiza prin intermediul unor serbări populare. Cu ocazia acestor serbări erau strânse fonduri pentru cumpărarea de cărți necesare pentru bibliotecile școlare dar și pentru ajutorarea elevilor săraci. Erau organizate adesea astfel de acțiuni dar și spectacole de teatru și serate muzicale, făcându-se apel la muzică militară, oferită gratuit. Datorită unor donații, se urmărea și organizarea unui internat pentru elevii săraci în casa donata Primariei de Somanescu . Capitolul VI Oamenii de școală gorjeni (Personalități ale învățământului gorjean) Pentru societatea românească
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în care contează mai mult norii și stelele, iarba și florile, ploaia și frunzele decât evenimentele și contextul social. De altfel referințele sociale sunt foarte palide: bărbații maturi din roman fac plasamente la bănci, citesc ziarul "Universul", se întrunesc în serate vag aristocratice, de clasă mijlocie ce își asumă riscurile instabilităților financiare. Dintr-un asemenea motiv (ce pare a fi falimentul unei bănci la care avea plasamente), tatăl lui Matei decide să-și mute familia și serviciul din Capitală într-un
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
palatul domnesc de pe Podul Mogoșoaiei fusese pus în funcțiune un sistem de alimentare cu apă, inaugurat cu pompă de Gheorghe Bibescu. l Irina, nepoata Mariei Brîncoveanu, n-a avut copii cu Grigore Suțu, în saloanele lor avînd loc aproape zilnic serate artistice, literare și muzicale. l Despre domnișoara Dily se spune că, deși venise în București pentru o iarnă numai, îndrăgostindu-se de un tînăr boier a rămas în țară pînă la moarte, dînd naștere unuia din bătrînii noștri generali. Artă
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]