483 matches
-
Vor ști, doar, c-au murit iubind/ Și că prin mine nu mai mor”. Îmbrăcate în straiele unor inedite și frumoase metafore, deslușim adesea și confesiunile poetei discrete și pline de candoare: „La fereastra unui suflet,/ Se aude, în surdină,/ Serenada unui zâmbet,/ Sub un cer cu lună plină.// Din cotloanele tăcerii,/ Se ivesc ca dintr-un nor,/ Gândurile primăverii/ Însoțite de un fior!// Pe o geană se trezește/ Bucuria în ochi iubit,/ Duhul minții rătăcește/ Printr-un colț de infinit
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
-i sădi fire de fericire/ Fie în piatră sau pământ arid/ Vei intui - cuprinsă de uimire/ Că dragostea nu-i sentiment sordid// Nu contempla fantome în oglindă/ Privește-n zbor de pasăre măiastră/ Lasă iubitul tău să te surprindă/ Cu serenadele de la fereastră” (Nu-i prea târziu). De aici rezultă că pentru poet, dragostea e un sentiment sacru și nu-și permite să glumească pe seama ei. Țara e „pământescul rai” populat de iubire, tandrețe, dorințe, fericire, cu totul altceva decât imprecațiile
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
îngropate de ninsori Sub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crud Răsar suavii ghiocei, Isi scutură vesmântul ud Și lacrima din clopoței. Pe serpentinele de gand Aezi din vechile balade, Isi cheamă dorul fredonând Cu glas duios, în serenade. Se prind în horă viorele, Narcise galbene, cochete, Înmiresmate albastrele Și în rochițe violete, Zambilele surâd senin, Privind spre greieri tolăniți, Pe roz petale de malin, Clipind din gene fericiți. Salcâmi săruta stele-n noapte, Cad în extaz, mă minunez
E PRIMĂVARĂ, NU VISEZ! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367442_a_368771]
-
cu albanezii ăștia, mercenari! Se opri iar aruncându-și privirea spre o statuetă chinezească ce reprezenta o fată cu o harpă. Cu ochii la ea i se adresă: uitându-mă la statueta aceasta m-am transpus dintr-o dată în liniștea serenadelor lui Alessandro Scarlatti. Rozul catifelat al carnației îl purtau pe principe la amintirile tinereții lui fragede. Anii au trecut greu peste trupul său dar cu o voință tenace de înavuțire. Făcuse mult rău până să ocupe tronurile Țărilor Românești, atât
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
-n glastră, Vrăbii vânzolesc grădina adormită, Muguri se desfac pe rând. Cu zecile de brațe înalță cupe pomul împăcat cu frunza lui nomadă. Horesc cu trupurile goale flori plăpânde, în orgii, cu primăvara ce-i corupe turnându-le în cupe serenadă, și-n ramuri zorile grămadă, și-i umedă de bucurii. Ascunsă patima, e oarbă și erupe caldă, în căușul palmei tale. Iar eu rostesc enumerări de la-nceput, pe drumul strâmb și dogorit de viață, pe-același drum unde-am făcut
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
ține, Lumea e pustie , Nori-is triști, Lumina plange-n zori de zi. Fără ține, Meri-isi scutură Agale, frunză, Plopii gem, Sub adieri de vânt . Fără ține, Roza-isi pierde Din culoare , Fluturii mor la amiază, Printre flori . Tristă, cântă, Violina-o serenada, Noaptea vine Prea devreme, pe pământ . Fără ține Nu mai e visare, Bolovanul rece-il am La căpătai . Nu-imi mai canta-n noapte, Dulci-privighetoare, Totu-i trist și rece, Pe acest pământ . Referință Bibliografica: Fără ține / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare
FARA TINE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350460_a_351789]
-
2014 Toate Articolele Autorului LA O HALBĂ CU BERE Mă găgăuță, chiar o crezi capabilă pe Eva să asculte balivernele și tâmpeniile tale, că tu-i oferi în dar stelele de pe cer? Ce, ești gelos pe mine că-i cânt serenade? Nu, dar nu mă lași să dorm... Ca să vezi!... nici nu-ți cânt ție, dar după mintea ta aia creață, ce-aș putea să-i dau când aseară m-am culcat fără să mănânc măcar o coaje de pâine? Ofreă-i
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
Mergem acasă!... Mă ierți Nicușor, nu am vrut să-ți fac scandal în casă. Eu să te iert?!... Să te ierte ea și cu soră-sa Eva. Ce-o bagi pe Eva-n ciorba noastră, trogloditule! Păi cui îi cântă serenade, mie sau ei? E târziu și nu discut cu bețivii. EPILOG După câteva luni bune, Guță a reușit să-i câștige inima Evei, iar la doi ani îi găsim pe cei doi amici la berărie discutând cu aprindere. Guță, Guță
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PE ZĂPADĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Pe zăpadă Serenada pașilor pe stradă Vătuită proaspăt cu zăpadă. Liniștite se succed pe cale Înfundate sunete egale. Majordomi de mare casă, pomii în livrea- Îi ascunde jumătate o perdea de nea. Se întinde orizontul calmului de șes, Străzi trasate fin cu rigla, cu
PE ZĂPADĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361911_a_363240]
-
căldura, totul stă pe o clipă de descompunere. Se desface pământul și-i vedem miezul până și el uscat de atâta soare. Ne ducem pașii pe țărâna cumplit de însetată de rouă și ne sfârâie tălpile. Nu se mai aude Serenada Privighetorii, îmi pare rău, mai uităm de multe. E liniștea unei prăbușiri în golul de insuportabilitate termică și toate se dezintegrează sub această vreme tipic catastrofală. Când printre întrezăriri urmăresc soarele extrem de strălucitor și fără stânjeneală, senzația că acolo fierbe
MI-AŞ FI DORIT SĂ FIE UN VIS de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364816_a_366145]
-
când îmi împrăștii apa pe frunte, din când în când îmi șterg ochii. Mâna mea era fără vlagă și vederea neclară. Miraj, amintiri, dureri, nostalgii, neputințe, doruri, griji, teamă... mi-aș fi dorit să fie un vis. Nimeni nu cânta Serenada Privighetorii. Referință Bibliografică: Mi-aș fi dorit să fie un vis / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1328, Anul IV, 20 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MI-AŞ FI DORIT SĂ FIE UN VIS de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364816_a_366145]
-
e ca a noastră” (Henri Mălineanu), „Noapte bună, vioară” (Nicolae Kirculescu), „N-am să te uit” (Aurel Giroveanu), „Nu” (Radu Șerban), „Nu știi câtă iubire” (Ion Cristinoiu), „O vioară veche” (Elly Roman), „Prea târziu” (Radu Șerban), „Să cântăm” (George Grigoriu), „Serenada tinereții” (George Grigoriu), „Spune-mi și te cred” (Radu Șerban), „Tango drag” (Gerd Villnow), „Vis frumos” (Aurel Giroveanu), „Visul meu, viața mea” (Florentin Delmar) etc. Totodată, maestrul Constantin Drăghici a interpretat și melodii din repertoriul internațional cum ar fi: „Am
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
Lache”, milogul înzestrat cu har de vindecător din „Sfântul”, dezertorul mâncat de șobolani în beciul pușcăriei „Ion Ion”. Cina amară a deținuților din „Cina”, înregistrarea la morgă a decedaților din „Dimineața”, chinul recluziunii din „Streche”, judecățile asupra condiției umane din „Serenadă”, „Morții”, Generații”, „Ceasul de apoi”, acesta este universul tragic al „Florilor de mucegai”. Convoiul hoților din „Cina”, predestinați morții, ne oferă o imagine terifiantă: În frig și noroi Trec hoții-n convoi câte doi Cu lanțuri târâș la picioare, Muncindu
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
-n mocirlă de sudoare. „ O șchiopătare de vulturi căzuți din stele/ Prin oțățitul întuneric tare/ O răstignire fără cruci și fără schele/ O golgotă ștearsă, fără altare.”- iată imaginea lor în mișcare. O altă imagine, parodică, a mizeriei găsim în ”Serenada”: Fierăstraie și rindele Rod în ciurciuvele Pe la trei Vin păduchii mititei Pe la cinci Ploșnițele cu opinci. Șobolanul te miroase Pe la șase Gâlcile dacă ți-au copt Doctorul vine la opt. Dar nu râdeți, pare a spune poetul, trăgând apoi concluzia
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
morții să-și întrerupă fiindul pentru că experiența, din timpul vieții l-a legat de lumea de dincolo: Eu singur, cu umbra, iar am venit, / O, statui triste și dărâmate, / Pansele negre, catifelate, / Vise, ah, vise, aici, au murit (Ecou de serenadă). Viul înfăptuit și dăruit omului Bacovia l-a făcut să conștientizeze că poate lupta cu negura care-i tulbura adânc firava ființă prin creația minții, că puterea deusiană îl menise să dezvăluie lumii tainicele trăiri ale mitului întunericului. El nu
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
a gemut neîncetat până când clipa părăsirii a venit. El a plâns ca un introvertit neînțeles, pentru că glasul lui a fost înecat încă de la naștere în suferință: În haine negre, întunecate, / Eu plâng în parcul de mult părăsit ... / Și-a mea serenadă s-a rătăcit, / În note grele, și blestemate ... (Ecou de serenadă), maturitatea fiind cea care l-a făcut să conștientizeze că singurul leac al ocolirii suferinței era poezia și talentul cu care se născuse de a mărturisi în versuri. Instrumentele
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
ca un introvertit neînțeles, pentru că glasul lui a fost înecat încă de la naștere în suferință: În haine negre, întunecate, / Eu plâng în parcul de mult părăsit ... / Și-a mea serenadă s-a rătăcit, / În note grele, și blestemate ... (Ecou de serenadă), maturitatea fiind cea care l-a făcut să conștientizeze că singurul leac al ocolirii suferinței era poezia și talentul cu care se născuse de a mărturisi în versuri. Instrumentele muzicale, pe care poetul le amintește des în poeziile sale, sunt
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
vremea când compuneam versuri puerile pentru diverse cântece cărora nu le înțelegeam la radio propriile versuri. Dar am realizat că pot să fiu scriitoare abia câțiva ani în urmă, când am început să lucrez concret la românul “Fața lui Dracula”. “Serenada Întreruptă” m-a făcut însă să mă simt scriitoare. Mara Circiu: Cine este scriitorul tău preferat? Ce citești în prezent? Dorina Neagu Stanciu: N-aș putea spune că am un singur scriitor preferat. Îmi plac mult scriitorii clasici, dar sunt
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
românele mele s-au bucurat de opinii favorabile atât din partea cititorilor americani, cât și a celor români. Recenziile de pe Amazon și de pe câteva bloguri denotă asta. Datorită probabil subiectului și locului celebru unde e plasată acțiunea românului (Sân Francisco, California), “Serenada Întreruptă” s-a bucurat de mai mult succes aici. Mara Circiu: La ce carte lucrezi în prezent și când va avea loc lansarea? Dorina Neagu Stanciu: Lucrez acum la un alt român de ficțiune. Am abordat o temă aparte în
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
de natură financiară - de cele mai multe ori, a publica o carte nu e o afacere, ci o realizare personală, de suflet. Mara Circiu: Mult succes și inspirație maximă, draga Dorina! Tututor celor care doresc să citească românele scriitoarei Dorina Neagu Stanciu: Serenada întreruptă, Fata lui Dracula, cât și variantele în limba engleză: The Girl of Dracula & Broken Serenade, le puteți comandă pe www.amazon.com.
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
realizare personală, de suflet. Mara Circiu: Mult succes și inspirație maximă, draga Dorina! Tututor celor care doresc să citească românele scriitoarei Dorina Neagu Stanciu: Serenada întreruptă, Fata lui Dracula, cât și variantele în limba engleză: The Girl of Dracula & Broken Serenade, le puteți comandă pe www.amazon.com.
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
de obicei istorici de artă, înaintea fiecărei melodii spuneau câteva vorbe despre autor, momentul și locul lansării, interpreți celebri de-a lungul timpului. Siditecile erau specializate - rock, twist, blues, tango ... Cea în care mă găseam răsuna de acordurile valsului din Serenada lui Ceaikovski. Intrasem numai să ascult, trebuia să pierd cumva timpul. - Dan, dansezi ? Mă întorc încet către vocea ușor cântată din spatele meu. Posesoarea ei, aproape la fel de înaltă ca mine, îmbrăcată într-o rochie lungă, neagră, mulată pe corp, părea să
DAN, DANSEZI? de DAN NOREA în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350593_a_351922]
-
Privesc Cerul și pământul și un colț de stea stingher Prinde sufletul meu simte doar ecouri în eter Fug comete în vibrații clipele le strâng la piept Și lumina-n constelații se aprinde și aștept... Să mă-ncânți cu-o serenada, să îmi mângâi lin iubirea Noaptea,-n gând să-mi faci o salba, în tăcere-i amăgirea Caut și în Carul Mic cercul lunii în iluzii îl despic; Eu te rog să-mi fii aproape tu te depărtezi un pic
ECOURI ÎN ETER de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350652_a_351981]
-
ci pentru a nu mai putea fi deranjat din popasul meditației de către profani. S-a dorit dublu și a reușit să întocmească în ambele lumi existența regretului, o dimensiune în care: Eu singur, cu umbra, iar am venit („Ecou de serenadă”, 1965:96). În fapt, Bacovia călătorise într-atât de mult în lumea umbrelor încât îi venea greu să se despartă de propria-i umbră, pe care o regretă când nu o zărește și vorbește, într-o realitate numai de el
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
lumina întunericul și de a prinde în suspine: statui triste și dărâmate, eliberând creația de chinuri și de regrete. Conștientizează pierderea lumii în lumesc și, de aceea,: În haine negre, întunecate, / Eu plâng în parcul de mult părăsit... („Ecou de serenadă”, 1965:96). Pentru poet cerul este revelația, vede și simte mișcarea pământului negru, observă întreaga bogăție a Universului: Pe cer de safir, comori de avari... și simte bucuria infinitului din care, tăcut se inspiră și tace măcinat de regrete pentru că
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]