223 matches
-
Credincios în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război, domnului locotenent Grigore Vasile Nicolae. Articolul 3 Se conferă Medalia națională Serviciul Credincios clasa a II-a, pentru militari, cu însemn de război: - domnului sergent-major Enescu Constantin Marius; - domnului sergent-major Solomon Constantin Mircea-Daniel. Articolul 4 Se conferă Medalia națională Serviciul Credincios clasa a III-a, pentru militari, cu însemn de război, domnului fruntaș Zafiu Stelian Alex-Octavian. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192925_a_194254]
-
fost modificată de pct. 42 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003. B. Agenții de poliție: a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major - agent de poliție; ... b) maistru militar clasa a III-a și plutonier - agent principal de poliție; ... c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major - agent-șef adjunct de poliție; ... d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant - agent-șef
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204711_a_206040]
-
nr. 220 din 12 martie 2004. Gradele cadrelor militare în ordinea lor ierarhică în Ministerul Apărării Naționale sunt: A. Maiștri militari și subofițeri: a) maistru militar clasa a V-a, respectiv sergent*); ... b) maistru militar clasa a IV-a, respectiv sergent-major; ... c) maistru militar clasa a III-a, respectiv plutonier; ... d) maistru militar clasa a II-a, respectiv plutonier-major; ... e) maistru militar clasa I, respectiv plutonier adjutant; ... f) maistru militar principal, respectiv plutonier adjutant principal; ... B. Ofițeri: a) ofițeri cu grade
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157229_a_158558]
-
fost modificată de pct. 42 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003. B. Agenții de poliție: a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major - agent de poliție; ... b) maistru militar clasa a III-a și plutonier - agent principal de poliție; ... c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major - agent-șef adjunct de poliție; ... d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant - agent-șef
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165954_a_167283]
-
declarat că acesta era criminal de război. Nedorit de foștii colegi și vânat de Aliați, Himmler a „rătăcit” câteva zile în împrejurimile orașului [[Flensburg]], (aproape de Danemarca), capitala regiunii guvernate de Dönitz. Încercând să scape de arestare, s-a deghizat în sergent-major al poliției militare, cu numele „Heinrich Hitzinger”, și-a ras mustața și spera să se reîntoarcă în regiunea natală, [[Bavaria]]. Avea asupra sa un set complet de documente contrafăcute, însă a stârnit suspiciune în orașul [[Bremen]], la un punct de
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
Magazinul Universal Victoria. Filmul este împărțit în două părți: "Hoțul de cîini" și " Profesorul de mimică" și prezintă rezolvarea a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secții de miliție: căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpșună (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) și câinele lup Costel. În prima parte, "Hoțul de cîini", maiorul Dobrescu (Iurie Darie) repartizează Brigăzii Fapte Diverse spre rezolvare reclamația doamnei Rizescu de pe strada Parfumului nr. 114 bis privitoare la furtului cățelului ei de companie, Pufi
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
M 0,950 *) Coeficienții de ierarhizare cuprind : soldă de funcție și soldă de grad la nivel maxim. Anexă 4/2 COEFICIENȚII DE IERARHIZARE pentru unele funcții specifice ordinii publice - Poliția 10. Ajutor șef de post, agent de ordine, subofițer pază (sergent-major) M 1,610 *) Coeficienții de ierarhizare cuprind: soldă de funcție și soldă de grad la nivel maxim. Anexă 5/1 UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT I. Coeficienți de ierarhizare pentru funcțiile didactice din învățământ A. Coeficienți de ierarhizare pentru funcțiile didactice din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110162_a_111491]
-
din România. Filmul este împărțit în două părți: "Femeia fără semnalmente" și "Văduve cu termen redus" și prezintă rezolvarea a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secții de miliție: căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpșuna (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) și câinele lup Costel. Filmul începe cu eliberarea din închisoare a celor trei prieteni: Gogu Steriade (Dem Rădulescu), Trandafir (Puiu Călinescu) și Patraulea (Jean Constantin). Deveniți liberi, ei afirmă că vor să se schimbe și să lucreze
Brigada Diverse în alertă! () [Corola-website/Science/303886_a_305215]
-
liniile aliate, din rândurile racovicenilor au dezertat plutonierii: Ioan Doican, Nicolae Diac și Gheorghe Drăgoi (numit „majoru”), precum și ostașii: Ioan Comănean, Gheorghe Breteșan, Ioan Catană, Dionisie Crișan, Gheorghe Crișan, Toader Balea, Alexandru Dan, Ioan Fogoroș, David Fogoroș, Pamfir Haiduc, „străjameșterul” (sergent-major) Gheorghe Ivan, sergentul Vasile Ignat, Gheorghe Haica, Irimie Brudar, Gheorghe Murărescu, Gavrilă Măierean, Vasile Mereș, Gheorghe Olaru, David Răcean, Gheorghe Rășinar, Gheorghe Racolta, Gheorghe Rusu, Toader Săbăduș, Gheorghe Stoica și Miron Vasiu. Din cauza dezertărilor frecvente pe frontul italian, s-a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
peste graniță. Filmul este împărțit în două fragmente: "Prafuri pentru mama-mare" și "Icoana făcătoare de minuni" și prezintă rezolvarea a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secții de miliție: căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpșună (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) și câinele lup Costel. Filmul începe cu eliberarea din închisoare a celor trei prieteni: Gogu Steriade (Dem Rădulescu), Trandafir (Puiu Călinescu) și Patraulea (Jean Constantin). Deveniți liberi, cei trei se căsătoresc toți odată: Patraulea se însoară cu
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
Congo Kinshasa, pe scurt) din 1965 până în 1997. Joseph-Désiré Mobutu s-a născut în Lisala, în Congoul Belgian (azi Congo Kinshasa) în 1930. El a intrat în "Force Publique" (armata congoleză belgiană) în 1949, fiind treptat promovat până la postul de sergent-major. În 1956 a plecat din armată și a lucrat la ziarul "L'Avenir" ("Viitorul"), unde l-a întâlnit pe Patrice Lumumba, alăturându-se Mișcării Naționale Congoleze (MNC). După independența pe 30 iunie 1960, Mobutu s-a alăturat guvernului de coaliție
Mobutu Sese Seko () [Corola-website/Science/297680_a_299009]
-
și înșirați în fața gardului cimitirului”". Li s-a ordonat să-și dezbrace uniformele și să se alinieze la zidul din spatele cimitirului, acolo fiind împușcați. Șapte au fost uciși pe loc, ceilalți fiind răniți. După moarte, s-a pus în mâinile sergentului-major evreu o mitralieră, „mărturie” că a tras în soldații români. În atmosfera de groază care s-a instalat, o parte din cei prezenți au încercat să fugă printre morminte, iar câteva femei cu copii și câțiva bătrâni au încercat să
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
la 26 februarie și sergent furier la 16 aprilie. La sfârșitul primului contract, s-a întors la Constantinopol, cu gradul de sergent. Reangajat la 29 octombrie 1849, în Regimentul 1 străin, Vitalis și-a reluat rapid galoanele, a fost promovat sergent-major la 1 septembrie 1851 și a avansat în rândul ofițerilor, cu titlul străin, la 11 iunie 1845. A făcut campania în Algeria, apoi în Crimeea. Citat la Bătălia de la Inkerman, a fost rănit de un glonț la coapsă, la Sevastopol
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
capituleze. Decizia sa a fost aprobată în numele generalului Winkelman de reprezentantul său, locotenent-colonelul Wilson. Generalul Winkelman a aprobat decizia lui Scharroo în după-amiaza aceleiași zile, după ce i-a fost comunicată de Wilson. Colonelul Scharroo, însoțit de aghiotantul său și un sergent-major, s-a dus să prezinte capitularea orașului. A fost întâmpinat de generalul Schmidt pe pod, iar Scharroo și-a exprimat indignarea față de încălcarea cuvântului unui ofițer superior al "Wehrmachtului". Generalul Schmidt—pentru care raidul "Luftwaffe" fusese o supriză neplăcută—nu
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
și 74, ei concurând la probele de slalom, coborâre și combinată alpină. Delegația României nu a obținut nici un punct. Pe lângă schiori, a mai participat și o echipă de militari formată din căpitanul Ștefan Ionescu (primul comandant al C.S. Dinamo Brașov), sergentul-major Constantin Vlădea, soldatul Cornel Nicolae Crăciun și soldatul Ion Koschi la proba demonstrativă de patrulă militară (strămoșul biatlonului) pe distanța de 28,05 km, clasându-se pe locul 7 din 8 țări participante. La această ediție a Jocurilor Olimpice, România nu
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948 () [Corola-website/Science/318659_a_319988]
-
1985, tinerii soți Dan (Horațiu Mălăele) și Angela Cantemir (Emilia Popescu) cumpără un apartament cu patru camere într-un bloc din București și se mută acolo. La scurtă vreme după mutarea lor, în timp ce aveau musafiri invitați, la ușa apartamentului sosește sergentul-major de miliție Bordea (Alexandru Bindea) împreună cu coafeza Florentina Leu (Marela Anghel). Cei doi analizează apartamentul, iar Florentina se declară mulțumită, fără ca ceilalți să știe din ce motiv. A doua zi, soții primesc o citație și se prezintă la Direcția Spațiului
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
organizarea era foarte proastă - nu poți spune că cei care mureau de foame nu munceau fiindcă nu voiau să muncească. Gerurile erau groaznice, tifosul exantematic. Nu poți spune că a mers cineva cu pușca și a Împușcat. Era, totuși, un sergent-major, mi se pare, unu’ Costică - dacă apărea Costică trebuia să dispari: dădea totul jos, te lovea, Îi plăcea să țipe că el e regele jidanilor. Trebuia să te ascunzi totdeauna. Spuneați că aveați voie să ieșiți afară doar două ore
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Regulamentul la Legea Recrutării S./Sec./ Secț. - secție S. Intendenței/Serv. Intend./Serv. Intendenței - Serviciul Intendenței Sect. 201 Bat. 1 Pază Fort. - Sectorul 201 Batalionul 1 Pază Fortificații Secția L.S. - Secția Legături Speciale Sep./ Sept. - septembrie Serg. Maj. Adm./ Serg. Maj. Ad-ție. - sergent-major Administrație Serv. - serviciu Serv. Br. Pers. - Serviciul Birou Personal Sig. Stat. - Siguranța Statului Slt./Sublt. - sublocotenent Slt. Rez. - sublocotenent în rezervă Sold. - soldat/soldați Spital Z.I. - Spital Zonă Internă Spec. - specialist/specialiști ss - semnat S.S. al Colonizării și Inv
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ai noștri, dar erau controlați de majori... Dumneavoastră ați avut incidente directe cu gardienii? Cum să nu!? Am avut destule incidente, că noi ăștia mai tineri ne mai căutam de draci... Ce se Întâmplă? Odată, la poartă a intrat un sergent-major care nu era un băiat rău..., cum dracu’..., cum Dumnezeu Îl chema? Era un moldovean repezit așa, glonț, subțirel și mititel. Și avea și așa un dialect moldovenesc (Îl imită pe sergent - n.n.). Și eu cu un prieten din „lotul Matei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe acel comandant? Nu. L-am căutat pe urmă, după ce-am venit acasă, și aș fi vrut să beau o cafea cu el, da’ nici Rusu n-o știut... Da’ țin minte c-avea un semn, o cicatrice... Era sergent-major sau plutioner, nu știu ce grad avea. L-am bănuit pe unu’, da’ cred că i-o fi fost frică... Și io l-am Întrebat, dar n-o vrut să recunoască c-o fost el... Poate că nici el nu și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am fost la Miercurea Ciuc n-am primit pachete, n-am primit nimic, n-am știut nimic de familie... Când ați plecat din Miercurea Ciuc? Într-o zi, pe la sfârșitul lui april’ sau Începutul lui mai. S-o deschis ușa și un sergent-major, care era cu noi atunci În ziua aceea, o vinit cu o listă și o citit vreo opt sau nouă nume, da’ În cameră eram vreo treizeci... Și o zis să ne facem bagajele. Asta-nsemna că plecăm sau că ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Închisorii... Dar nu chiar În față, da’ acolo era un parc, și-acolo pe o bancă s-o așezat săracii și mă pândeau când ies, ca să vină să mă-ntâmpine. Cam pe la ora 11 am ieșit din Închisoare și un sergent-major m-o condus și m-o-ntrebat: „Ai fost la Oradea vreodată?”. „Am fost, da’ tare demult, numa’ la gară, prin trecere.” „No, bine, atunci te conduc până la colțul Închisorii, să-ți arăt pe unde s-o iei până la gară.” Și-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zile de izolare. Și În șapte zile mânca de două ori... În cinci zile mânca o dată. Restul bea apă sărată, că de-aia ne da. Dumneavoastră ați fost la izolare? Da, am fost și eu. Vine Într-o dimineață un sergent-major și zice: „Care Îi Pop Ioan?”. „Eu.” „Pătura și la izolare!” „Domn major, nu vă supărați, da’ eu n-am fost Întrebat de când sunt aici, nici ce condamnare am, nici numele nu mi l-o Întrebat, nici tata, nici mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i-o băgat pe amândoi la organizație și le-o mai dat mai multă pedeapsă. Și noi am scăpat, da’ ei nu, că o trebuit să-și termine și pedeapsa de la drept comun. Și să vă spun... Zice Georgescu cătră sergentul-major, cătră sanitar: „Domn major, dați-mi, vă rog, o țigară”. „Măi, Georgescu”, zice, „eu ți-aș da cu plăcere, dar nu am.” „Nu aveți? Dacă nu aveți, nu aveți.” Da’ el deja i-o fost luate țigările din buzunar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Împărțit pâinea aia, nu mi-o ajuns să mănânc de trei ori... Mâncam o sută și ceva de grame la o mâncare și atâta. Odată, eram cu unu’, Ion Toader, de prin Făgăraș și ne era foame. Și vine un sergent-major la mine, Chilința, Îi știu și numele... Și m-o cunoscut, că mă cunoștea... Și zice către mine: „De ce nu mănânci porumb? Toți mănâncă acolo ca porcii și voi nu mâncați”. „Domn major, am Încercat să mănânc din ăla ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]