8,837 matches
-
nasc” citate din muzica lui Beethoven, din muzică barocă amestecată cu idiomuri jazzistice (free jazz), din Concertul pentru pian și orchestră în si-bemol minor de Ceaikovski și din valsul Dunărea albastră de Johann Strauss, segmente muzicale organizate în stil serial, sau marșul funebru din Sonata nr. 2, op. 35, partea a doua, de Chopin, totul se încheie cu sonoritatea citatului înregistrat din Simfonia nr. 45, în fa-diez minor, „Abschieds-Symphonie” a lui Haydn, semn la care muzicienii încep să părăsească scena
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în care locuiește al doilea, se articulează în termenii dualității libertate-constrângere și prezintă concepțiile ambilor compozitori într-o lumină mult mai încărcată de semnificații relevante. Concepția combinatorică a lui Berio poate fi înțeleasă în termenii unui „protest” împotriva exceselor esteticii seriale dominante și, în același timp, drept „cap de pod” al relaxării și chiar laxității unui postmodernism mult mai puțin crispat în responsabilitățile lui decât verva „totalizatoare” pan-serialistă a lui Pierre Boulez, pe când alegerile făcute și deciziile luate de Schnittke reprezintă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
contextul creației lui Arnold Schönberg. Diferențele față de modelul beethovenian se rezumă la „fracturarea” imaginii stilistice în mai multe „blocuri” succesive constitutive, fiecare adoptând ca denumire stilistică titulatura sistemului de organizare tonală sau a tehnicii de scriitură dominantă (postromantic, atonal, dodecafonic, serial). Evaluarea etapelor nu se rezumă la cuantificarea variațiilor de limbaj și a mutațiilor în plan estetic în limitele unui singur stil identificabil ca atare, ci devine o succesiune compartimentată a mai multor tehnici de scriitură diferite. Modelul stilistic schönbergian desființează
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Constantin Țoiu Reiau dinadins un prepeleac vechi apărut la 3 august 1989 în România literară, sub titlul Ciubuc Clopotarul, ca să reîmprospătez oarecum serialul intrat de atât timp în rutină, stând de șaisprezece ani și ceva (cu excepția a trei săptămâni din ianuarie 1990, cenzurat de niște confrați revoluționari)... așadar, sub semnul lui Ion Creangă. Titlul îl schimbai cu gândul de a șterge de colb
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
a susținut comunismul autohton, dar s-a dezis categoric de ele. Asta s-a întîmplat în anii '80, cînd majoritatea celor care îl atacă azi, în țară, aveau relații armonioase cu regimul Ceaușescu. Vladimir Tismăneanu a început în acei ani serialul său difuzat de "Europa liberă" despre culisele comunismului din România, una dintre cele mai bine documentate și mai obiective contribuții în domeniu. Același Tismăneanu vorbea atunci, de la microfonul "Europei libere", despre disidenții comunismelor europene, din postura politologului informat, capabil să
Jos Tismăneanu! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10110_a_11435]
-
and "lowbrow" styles; 5. shows disdain for the often unquestioned value of structural unity; 6. refuses to accept the distinction between elitist and populist values; 7. avoids totalizing forms (e.g., does not allow an entire piece to be tonal or serial or cast în a prescribed formal mold); 8. includes quotations of or references to music of many traditions and cultures; 9. embraces contradictions; 10. distrusts binary oppositions; 11. includes fragmentations and discontinuities; 12. encompasses pluralism and eclectism; 13. presents multiple
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
avangardă” și, într-un al doilea moment, recurgem la eșecul metanarațiunilor în calitate de grilă de lectură proprie fenomenului muzical postmodern<footnote Postmodernismul muzical reformulează imaginea eficienței sugestive, insă făcând-o într-o opoziție radicală atât cu impenetrabilitatea elitist-ermetizată a muzicii pan-seriale, cât și cu expresivismul rutinat al tradiției muzicii tributare, oferind o nouă concepție a accesibilității prin formularea unui al treilea tip de adresabilitate cu miză aproape exclusivă pe referențialitate. Semnificația acestor criterii - adresabilitatea și referențialitatea (în accepțiunea lor postmodernă), ar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
declarativa sau determinanta (activă), deoarece calitatea "slabă" sau "slăbită" a lucrărilor muzicale implicit postmoderne (de la Sinfonia lui Berio sau Hymnen de Stockhausen la lucrările lui John Rea, Philip Glass, John Adams sau Wolfgang Rihm în comparație cu lucrările reprezentative ale filonului pan-serial) semnifică, printre alți coeficienți și indicii, și suspendarea definitivă a propensiunii avangardist-experimentaliste că determinanta a progresiei liniare și, în același timp, ca determinanta în asigurarea unui viitor că și context, justificare și legitimare valorice. În cazul postmodernității termenul slăbire ar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Schnittke (orientarea polistilistică) și, poate, Iannis Xenakis (muzică stocastica), John Cage și minimaliștii aparțin de orientarea experimentalista, astfel încât cu toții își formulează propriile estetici ca imagine negativă a criteriilor complexității, ultradeterminismului și incomprehensibilității că efecte implicite unei scriituri de tip pan-serial. Atitudinea lui John Cage se concentrează pe expulzarea radicală a controlului procesual, concepția lui culminând în egală măsură în aleatorismul necontrolat (intuitivism sau chance music, principiu bazat și pe "importul" de spiritualitate extra-europeană - spre exemplu, tradiția și practica divinatorie I
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
importul" de spiritualitate extra-europeană - spre exemplu, tradiția și practica divinatorie I Ching că strategie componistica)<footnote Formularea propriei concepții estetice-componistice o găsim în: John Cage, "Silence. Conférences et écrits", Edition Héros-Limite, Genève, 2003. footnote>, iar ca reacție la "totalitarismul" pan-serial este reprezentativă celebra și nu mai puțin scandaloasa lucrare "muta" - 4'33'' (1952). Spre exemplu, Iannis Xenakis pornește direct de la constatarea efectelor de masă sonoră produse de scriitura serialistă și indeductibilitatea componenței structurale din ansamblul supraaglomerat al sonorității unei lucrări
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
29 (1955-1965) ale revistei mai sus pomenite. Capitolele I-VI au apărut inițial în volumul intitulat Musiques Formelles (Editions Richrd-Masse, Paris, 1963). footnote> un text în care explicitează genealogia principiului stocastic ca fiind fondat pe calculul probabilistic spre deosebire de hiperdeterminismul principiului serial. Opțiunea este pentru un efect similar, însă unul produs cu mijloacele altui algoritm structural pe care Xenakis îl definește drept stocastic. "Music aș Gradual Process" (1968) reprezintă reacția textuala a lui Steve Reich, ca detașare prin definitie minimalistă de abuzurile
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
este pentru un efect similar, însă unul produs cu mijloacele altui algoritm structural pe care Xenakis îl definește drept stocastic. "Music aș Gradual Process" (1968) reprezintă reacția textuala a lui Steve Reich, ca detașare prin definitie minimalistă de abuzurile pan-seriale, însă de această data față de parametrul complexității, muzica minimalistă reprezentând o regresie până la nivelul unui neo-primitivism structural, revenirea la o concepție cvasi-tonală și, ca reacție la intuitivismul lui Cage, menținerea unui control drastic asupra procesualității, etichetabil drept New Determinism (Terry
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
la o concepție cvasi-tonală și, ca reacție la intuitivismul lui Cage, menținerea unui control drastic asupra procesualității, etichetabil drept New Determinism (Terry Riley, În C - 1964 sau Steve Reich - Piano Phase - 1967). Este suficientă oare repudierea asumată a hegemonului pan-serial pentru a-i consideră pe acesti compozitori drept aparținând postmodernismului? Sau, invers, aceasta "dezlegare" virulenta de pan-serialism determina posibilitatea formulării și realizării unui set de principii identificabile drept postmoderne? Sau, mult mai probabil, este vorba, poate, despre dialectica internă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
avangarde, chiar dacă toți cei menționați afișează elemente implicate ulterior în concepții artistice definibile drept postmoderne. Spre exemplu, John Cage proclama prin òpus-urile sale disoluția și ulterior moartea autorului, Iannis Xenakis își edifica întreaga concepție pe reinterpretarea critică a abuzurilor pan-seriale, iar minimaliștii americani își formulează programul în termenii unei atitudini aproape ironice-condescendente față de exagerările unei concepții seriale deja anacronice de pe vechiul continent. Oricât de contestatare ar fi aceste reacții la adresa pan-serialismului, considerăm că aceasta disociere nu este suficientă pentru
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
John Cage proclama prin òpus-urile sale disoluția și ulterior moartea autorului, Iannis Xenakis își edifica întreaga concepție pe reinterpretarea critică a abuzurilor pan-seriale, iar minimaliștii americani își formulează programul în termenii unei atitudini aproape ironice-condescendente față de exagerările unei concepții seriale deja anacronice de pe vechiul continent. Oricât de contestatare ar fi aceste reacții la adresa pan-serialismului, considerăm că aceasta disociere nu este suficientă pentru a-i defini pe compozitorii mai sus enumerați drept postmoderni. Este vorba doar despre ecuația unei evoluții
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
care își spune avangardist este un cretin [...] avangardă este nulă”<footnote Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 11. Această replică vine în calitate de răspuns la celebra afirmație făcută de Pierre Boulez în 1952 în articolul “Schoenberg este mort”: “Compozitorul este inutil în afara cercetărilor seriale”, în: idem., pag. 21. footnote>. În comparație cu termenul fragmentarism, în calitatea lui de depreciativ avangardist, mult mai pertinenta se prezintă a fi imaginea mulți- sau pluri-fațetată<footnote Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 127. Este vorba despre titlul Părții a treia din textul
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
să trăiesc bine! Vreau numai să trăiesc... La Parlament: Proiect de lege împotriva vremii (ceață, ploaie, tornade, ruperi de nori, trăznete...) C|R}I NOI ANUN}ATE LA TELEVIZIUNE 1. Adriana Bahmuțeanu și Silviu Prigoană: GHID DE ARMONIE CONJUGAL| ((după serialul de mare succes "No comment", transmis la televiziunea B1 Tv); prefață, note și comentarii: Monica și Irinel Columbeanu. 2. Coriolan Haralampy: TRIFUR-CA-REA PNL, cuvinte înainte: la Cap.1: Theodor Sto-lo-jan, Mona Muscă și Valeriu Stoica; la Cap.2: Crin Antonescu
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
Hulk) - producție SUA, 2002. Regia: Ang Lee, cu: Eric Bana, Jennifer Connelly, Sam Elliott, Josh Lucas, Nick Nolte. Inițial, personajul Hulk a apărut în 1962 într-o serie de numere ale revistei de benzi desenate „Marvel Comics“, apoi într-un serial de televiziune difuzat de CBS, în care rolul uriașului era deținut de un culturist. De-a lungul timpului, Hulk a suferit numeroase modificări, însă a existat întotdeauna legătura între creatură și Bruce Banner. Omul de știință Bruce Banner (Eric Bana
Agenda2003-36-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281430_a_282759]
-
spiritului antreprenorial al populației și consolidarea sectorului Î.M.M. deja formate“. ( E. C.) Modificări la TV Postul România 2 ne-a comunicat după închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV“ că vineri, 12 septembrie, de la ora 23 va transmite primul episod al serialului american „Hawkeye“ (cu Lee Horsley și Linda Carter). După închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV“, postul Antena 1 ne-a informat că miercuri, 10 septembrie, de la ora 23,15, în locul filmului „Etajul al patrulea“ va fi difuzată drama romantică „Domnul
Agenda2003-36-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281428_a_282757]
-
pădure. Persoanele îndreptățite vor achita o taxă de 84 000 de lei și vor prezenta actul de identitate. ( N. I.) Modificări la TV După închiderea ediției la suplimentul „Agenda TV“, postul PRIMA TV ne-a informat că de luni, 23 iunie, serialul „În familie“ intră în vacanță și, din cauza asta, a operat o serie de modificări în programul său. Iată-le pe cele mai importante: luni-vineri - 17,00 Tracker (serial SF Canada, cu Adrian Paul), luni, 23 iunie - 20. 45 Fără scăpare
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
TV“, postul PRIMA TV ne-a informat că de luni, 23 iunie, serialul „În familie“ intră în vacanță și, din cauza asta, a operat o serie de modificări în programul său. Iată-le pe cele mai importante: luni-vineri - 17,00 Tracker (serial SF Canada, cu Adrian Paul), luni, 23 iunie - 20. 45 Fără scăpare (dramă SUA), marți, 24 iunie - 20,45 Gală de box, miercuri, 25 iunie - 20,45 Cronica cârcotașilor; joi, 26 iunie - 21,45 Al șaselea simț. Postul Antena 1
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
ediției la suplimentul „Agenda TV“, postul TVR 2 ne-a informat că a operat mai multe schimbări în programul său: luni-vineri - 7,00 Sfertul rutier, 7,15 Digimon (s.), Tigrișorul Ethelbert (s.),... , 9,30 Rod, Lucy și prietenii lor extratereștrii (serial Australia); luni - 8,05 Cimpanzeii orfani (documentar Australia); marți-vineri - 8,05 Miracole (s.); joi - 15,00 Tenis, Turneul de la Wimbledon, semifinalele feminine; vineri - 15,00 Tenis, Turneul de la Wimbledon, semifinalele masculine. Reiki, altfel Au început înscrierile pentru cursul de Reiki
Agenda2003-26-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281173_a_282502]
-
numărul de copii crește și la lege scrie că trebuie un educator la 5 copii, Charlie și Phil cooptează un fost coleg, Marvin, un fel de copil mai mare, care comunică perfect cu cei mici, fiind la curent cu toate serialele și jocurile video gustate de ei. Dar concurența veghează, în speță dna Harridan, directoarea unui institut pentru preșcolari, cu ștaif și morgă, unde se învață limbi străine, bunele maniere și muzica clasică. Ea îi reclamă pe cei doi, un inspector
Agenda2003-28-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281235_a_282564]
-
lui Walt cu un impresar, Morty O’Reilly (Seymour Cassel), care îi propune un rol într-un film porno. Lucrurile se îmbunătățesc pentru cei doi frați când o întâlnesc pe celebra Cher, care îi oferă lui Walt rolul secundar din serialul TV în care ea juca împotriva voinței ei. Walt are mare succes și cei doi frați devin celebri peste noapte. Aventura de-abia acum începe, deoarece Bob se îndrăgostește de o mai veche cunoștință, o femeie cu care coresponda pe
Agenda2004-7-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282077_a_283406]
-
criminalistic al Poliției Capitalei, este ceea ce în S.U.A. se cheamă profiler. Cu alte cuvinte, vânător de criminali. Aparent, cartea se adresează specialiștilor. De fapt, devine de utilitate generală, servind intereselor obștești. Dr. Tudorel-Severin B. Butoi: Criminali în serie. Psihologia crimei. Serial killer, profiler, psihopatul sexual pe terenul criminalității. Editura Phobus Publishing House, București, 2004. Preț: 175 000 lei. Mecanicile ascunse Scopul prezentei cărți este în primul rând de natură pedagogică. Dicționarul propune o metodă și oferă exemple de analize care permit
Agenda2004-8-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282106_a_283435]