3,380 matches
-
niște vodcă românească. Moldovan a sfătuit-o să nu mai ofere nimănui așa ceva, iar eu am răspuns că nu beau niciodată vodcă. Până la urmă a scos o sticlă de Stolicinaia și a turnat în două pahare. Apoi a tras un sertar, a luat două file din el și-a început să citească un text despre nota do. Spiritual, plin de vervă și de umor, așa cum scria autoarea în zilele ei bune. Eu, care eram acolo deși nu ar fi trebuit să
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
din Jimbolia Câtă individualitate câtă supremație posedă această clădire dispusă între amestecate puncte cardinale încăperile ei au culoarea cărților nepătate de priviri onctuoase noaptea o repopulează morții insom- niacii din fotografiile cu rame lăcuite de emisarii insectelor grase morții scotocesc sertarele dulapurile își caută testamentele contractele hârtiile atestând o veche obârșie rurală habar nu au ei că nimic n-a rămas decât litere frânte ștanțate în praf câtă individualitate câtă supremație posedă această clădire mereu agitată de vâlvâtaia frunzelor de ficus
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
ei scump. Sub tutela lui Lovinescu, în climatul de civilitate și toleranță de la Sburătorul - evoluau importante doamne ale scrisului: Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl, Ticu Arhip, Georgeta Mircea Cancicov, Martha Bibescu. Pe care le și susținea programatic. Iată însă, în sertar, o frază curat segregaționistă a mentorului: "Literatura nu e în genere o vocație feminină, ci bărbătească. La noi nu se cunosc decît puține cazuri de vocație feminină - dincolo de relații sentimentale. De obicei e un simplu popas între două aventuri, o
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
știu nici eu. Doar dacă voi reuși să mor discret și anonim, după ce numele meu (și unele scrieri ale mele) vor fi Ťreabilitateť, cineva care va avea răbdarea să parcurgă toate etapele ascunse în articolele (1940-1946), jurnalele, manuscrisele mele de sertar - poate acela să reușească a-mi desena trista și penibila mea siluetă spirituală." În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal se regăsește, foarte aproape de final, această frază ce condensează o întreagă existență, schițând totodată liniile unei posibile posterități. La data la
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
1989, ultimii ani de viață ai lui Ion D. Sîrbu. Dialogul și comuniunea cu cititorul pe care acesta ar putea-o intermedia sunt, deocamdată, virtuale. Prin conținutul lor "dușmănos" față de regim, caietele sunt nepublicabile și ținute în secret, opere de sertar pe care numai o altă epocă, a libertății, le va aduce la suprafața editorială. Acest aspect este esențial și el direcționează întregul flux confesiv al autorului. El scrie nu pentru prezent, pentru publicul dat, ci pentru viitor, către un destinatar
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
va aduce la suprafața editorială. Acest aspect este esențial și el direcționează întregul flux confesiv al autorului. El scrie nu pentru prezent, pentru publicul dat, ci pentru viitor, către un destinatar necunoscut și trăind într-un timp istoric mai norocos: "Sertarul cu manuscrise nepublicate sau, deocamdată, nepublicabile este un furuncul dureros și penibil. Gândindu-mă la bietul meu Bildungsroman craiovean Lupul și Catedrala, care, ca o cărămidă fierbinte e pasat din mână în mână (în sus, tot mai în sus), tocmai
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
sau mai târziu, topografii limbii și literelor române vor trebui să o treacă pe hărțile lor. Fiindcă există!ť ŤPe mine, îi răspund, Soarta m-a uitat. Poate că acest teribil �Fatum' sau �Moira' s-a mutat în cărțile din sertarul meu. Nu am copii, trebuie să consider sertarul ca fiind familia viitorului meu. Și a soartei noastre. Nu?ť". La foarte puțină vreme de la scrierea acestor rânduri, Revoluția din decembrie 1989 avea să schimbe din temelii societatea românească, deschizându-i
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
vor trebui să o treacă pe hărțile lor. Fiindcă există!ť ŤPe mine, îi răspund, Soarta m-a uitat. Poate că acest teribil �Fatum' sau �Moira' s-a mutat în cărțile din sertarul meu. Nu am copii, trebuie să consider sertarul ca fiind familia viitorului meu. Și a soartei noastre. Nu?ť". La foarte puțină vreme de la scrierea acestor rânduri, Revoluția din decembrie 1989 avea să schimbe din temelii societatea românească, deschizându-i porțile către lume și oferind scriitorilor, ca și
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
Limpi, Sommer, Tutilă I, Tutilă II...) din spațiul ficțiunii în cel al confesiunii: toate aceste fragmente de viață și de literatură se completează și se contopesc, la temperatura înaltă a spiritului. În prezentul trist al redactării, scrisorilor și operelor de sertar le rămâne șansa de a fi citite, peste umărul autorului și al prietenilor săi apropiați, de către bunul Dumnezeu. În viitorul sperat altfel, cu totul altfel, opera sa ficțională și confesivă va putea însă apărea în integralitatea și integritatea ei morală
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
Nimic aproape din ceea ce a reușit tînărul poet să creeze în anii '50 ca adevărată poezie, fie ea tradițională, modernă ori postmodernă, nu a putut fi tipărit. Cîntece, parodii, balade, poeme întregi cu variantele lor au devenit toate "literatură de sertar". Scrise cu conștiința dramatică a imposibilității publicării lor, căci cu certitudine ele nu puteau trece de barierele ideologiei oficiale de atunci, versurile acestea au rămas neștiute criticii și publicului larg. Ca și încercările uceniciei sale literare, nepublicabile nu numai din
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
moderne. De abia după Elegii (1966), ceea ce scria Nichita Stănescu a început să coincidă cu timpul tipăririi și cu afirmarea îndeajuns de liberă a propriei viziuni "neortodoxe" din versurile ținute pînă atunci, cum își amintea și Nicolae Breban, nu în sertar, ci în... buzunar. Din ceea ce s-a găsit pînă acum după dispariția autorului, s-ar putea identifica parțial cîteva trasee lirice ale acelei vremi "pre-editoriale". Căutările sunt diverse, ele se îndreaptă în mai multe direcții, unele de-a dreptul opuse
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
ș.a. Lauda tuturor acestora este făcută atît de stănescian și de stîngaci, ca într-o compunere de inspirație ,,matematică" intitulată Poem despre cifra 7, de te apucă ,,rîsu-plînsu". în acești ani aberanți, distanța dintre textele tipărite și poezia sa de sertar devine o adevărată prăpastie: în aceeași lună a lui septembrie 1960, de pildă, cînd îi apare în "Contemporanul" o cîntare a revoluției "exotice", Te salut, Cuba, din care nu este uitat Fidel Castro, el transcrie în caietul lui secret un
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
destinate editării (Sensul iubirii, 1960 și O viziune a sentimentelor, 1964, volume atît de bine primite totuși) numai într-un registru - cel solar, adolescentin, sărbătoresc, al transparenței luminoase - și rezervîndu-și zbaterea existenței pentru poemele transcrise în caietele sale inedite, destinate sertarului, Nichita Stănescu își va construi, după debutul în reviste din martie 1957, un univers liric ,,paralel" ale cărui reale dimensiuni vor ieși la iveală abia după zece ani de la întemeierea lui. Urmele întîilor revelații din aceste căutări de profunzime sunt
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
tăi ale căror săgeți înghețate știu să ucidă. VIS TRECĂTOR Zi după zi, anotimp după anotimp treci pragul în propriul tău eu aruncat în singuratatea lăuntricului vis, trecător cum e și copilăria, dar tot atât de dureros și tot atât de viu păstrat în sertarele deschise ale memoriei. RUGĂ Adormită-n cuvânt ruga mea va porni printre arbori fără rădăcini înmugurind cu coliere-de-rouă, alături de lacrimi, în ruga primului cuvânt plecat dincolo de tine ZIDIRE ÎN CER Tu ești ca o biserică zidită de Dumnezeu în care
ZIDIRE ÎN CER ŞI ALTE 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380680_a_382009]
-
va vedea lumina tiparului abia în 1986, ca nuvelă, „Spinarea de piatră a Făgărașului”, în volumul „Zece prozatori”, debut editorial. Gheorghe Andrei Neagu își exersează condeiul scriind și publicând literatură de specialitate silvică, dar, mai ales, poezie și proză de sertar; este un fervent animator cultural în zona editorial-literară, iar izbânda sa de mare prestigiu este revista „Oglinda literară”, unde va publica, în foileton, romanul „Un securist de tranziție”, inspirat de evenimentele din 1989, la Odobești. Tot în foileton va publica
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
1997. La propria editură, Zedax, publică în 2003, volumul colectiv „Al Evei trup de fum” și volumul liliputan „Crucea lui Andrei”, urmat în același format de „Jurnalul american”, în 2004, și de volumul „Aesopicae”, în 2006, tip de literatură de sertar, ca și de volumul „Purtătorul de cruce”, în 2009, pentru care primește Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău. În 2010, Gheorghe Andrei Neagu publică balada cultă „Nunta neagră”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Romanul „Arme și
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
nor de pe cer, un fascicul de lumină sau un umil obiect casnic precum ciuperca de reparat ciorapii pot ajunge în prim-plan, căpătând o putere de sugestie mai mare decât a unei descrieri exhaustive. Amintirile nu sunt așezate ordonat în sertarele memoriei, ci se contaminează reciproc, își dispută întâietatea, devin pretexte de reflecție sau porți către alte amintiri. Cu toată diversitatea episoadelor și personajelor evocate, unele elemente revin aproape obsesiv în memorie: spațiul închis, securizat, căutat în mod constant, inclusiv în
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
sex feminin, o fată? (nu mai declin), la care, ca să umbli, nu-i neapărată nevoie să citești manualul ingenuului specialist de care aminteam rândul trecut cu simpatie. Cum s-a întâmplat și dată trecută cu pagina răzlețită, pitită într-un sertar cu lucruri vechi dezperecheate. La început crezusem că era o traducere străină, dintr-un clasic, întrucât suna perfect. Pe urmă, încet, încet, cu stupefacție, îmi dădusem seama că îmi aparține. Iat-o, cu începutul fatal lipsă: ,...un posibil loc de
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
Libuse Valentova Libuse Valentová: Stimate domnule Ierunca, o primă întrebare din partea mea ar fi următoarea: credeți că mai este necesară distincția dintre literatura oficială și cea de exil și de sertar? M-ar interesa dacă se poate compara situația literaturii române cu ceea ce se întâmplă în literatura cehă. La noi, imediat după noiembrie 1989, am încetat să mai vorbim despre cele trei curente ale literaturii - literatura oficială, cea de samizdat și
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
spiritualitatea românească, cu tot ceea ce are ea mai uman și mai luminos, în forma pură și atemporală. Este o aventură trăită și expusă după aceea într-o carte-jurnal. Acestea sunt cele două mărturii. În ceea ce privește literatura "pură", e o literatură de sertar, pentru că cele mai bune cărți de literatură pură sunt cele ale poetului Mircea Cărtărescu. Acesta nu se mulțumește numai cu poezia, ci publică și o carte, Visul, care apăruse în ultimii ani ai totalitarismului, dar ciopârțită. Acum e integrală, completată
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
ani ai totalitarismului, dar ciopârțită. Acum e integrală, completată, și a apărut în românește sub titlul Nostalgia. A fost tradusă și în franțuzește și publicată în Franța, unde a fost foarte bine primită de critică. Tot în domeniul literaturii de sertar se integrează unul dintre romanele interesante ale poetei Ana Blandiana, Sertarul cu aplauze. Bineînțeles, la literatura de mărturii care este astăzi atât de importantă, trebuie să adăugăm și traducerile cărților lui Paul Goma: acest scriitor nu mai e necunoscut în
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
apărut în românește sub titlul Nostalgia. A fost tradusă și în franțuzește și publicată în Franța, unde a fost foarte bine primită de critică. Tot în domeniul literaturii de sertar se integrează unul dintre romanele interesante ale poetei Ana Blandiana, Sertarul cu aplauze. Bineînțeles, la literatura de mărturii care este astăzi atât de importantă, trebuie să adăugăm și traducerile cărților lui Paul Goma: acest scriitor nu mai e necunoscut în România; Editura Humanitas și după aceea aproape toate editurile au scos
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
volumelor ...” 16. Același limbaj de protipendadă critică îl comunică autoarea într-un sclipitor portret revenit lui Victor Iancu. Iată doar un exemplu: „Oximoronică și voit șocantă, ipostaza parodică a unui Blând Dracula poate fi circumscrisă literaturii consumiste, de al doilea sertar. 17. Deși nu se află la prima tentativă de coabitare cu formula dramatică, Patul convertește un subiect contemporaneizat. Dacă Avram Iancu era subintitulat clasicizant „trilogie drama tică”, piesa mai sus amintită dinamitează maniheic taxonomiile înrădăcinate ale teoriei literaturii, fiind subintitulate
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
miniaturale la marile lucrări scenice, vocal instrumentale, simfonice sau opere. A lucrat continuu, nu s-a menajat în ce privește munca asupra partiturii. Inclusiv în anii din urmă, grație eforturilor celor apropiați, au putut fi audiate prime audiții dintre partiturile rămase în sertar. Este adevărat, cu Jupiter nu poti sta în fiecare zi la masă. Nu se bucură de acest privilegiu nici măcar cei aleși. Harul divin al creației nu pogoară în fiece clipă. De-a lungul anilor a lăsat câteva lucrări ce pot
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]