1,092 matches
-
anul trecut, doctorul ne-a explicat că pentru a face rost de obiecte rare pentru muzeu, oferea din când În când În schimb anumite servicii terapeutice. Și atunci ce era cu cartea despre tatuaje pe care am găsit-o În servieta lui Anton? Nu indica tocmai faptul că cei doi se cunoșteau? Probabil că Anton auzise de Dora chiar de la Karp. Sau. Stai. Nu, invers. Mai degrabă Dora a fost cea care a aflat de Lakritz prin Karp. Desigur, numele i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
lucru, se uită la ceas - nouă și zece - și calculă că avea la dispoziție o jumătate de oră. Timp berechet, se gândi el și-și apăsă degetul mare, umezit, pe ușa seifului. Oțelul nu avea nici doi centimetri grosime. Lăsă servieta neagră pe birou și-și scoase uneltele. Dălțile lui erau Într-o stare minunată - foarte bine lustruite, cu lama ascuțită... Era mândru de condiția uneltelor sale, ca și de viteza cu care lucra. Ar fi putut forța ușa subțire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
foc sângele, i-am spus. Amintitul doctor Bo Morgan apăruse la ora 9 Îmbrăcat ca un star rock, cu blugi Paper Denim & Cloth și cu o cămașă albă atât de apretată, Încât foșnea când el făcea vreo mișcare. Dintr-o servietă Goyard scosese un perfuzor și o sticlă cu un lichid maro, pe a cărui etichetă era scris „Pirateum“. După ce mi-a pus perfuzorul și lichidul a Început să-mi pătrundă În vene picătură cu picătură, mi-a povestit câte-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de secretos? Și dispari mereu? Toate telefoanele acelea secrete, și tot timpul când stai pe Internet și nu spui niciodată ce faci. Dacă nu aveai o aventură cu Sophia, atunci ce puneai la cale? Hunter zâmbi doar și-și deschise servieta. Scosese un plic maro simplu și mi-l Întinse. Pe plic scria „LUNA DE MIERE NR. 2“. —Uraaa! am strigat Încântată. I-am dat plicul Înapoi lui Hunter. —Nu vrei să te uiți unde mergem? zise, Împingându-l Înapoi către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
broboadă murmurînd ceva, după care se întoarce să urce. O familie cu doi gemeni, fiecare cu cîte un copil în brațe, avansează cu greu printre rîndurile de scaune. Iulian Barbu s-a oprit lîngă femeia cu guler alb, lăsîndu-și cureaua servietei să-i lunece de pe umăr pînă o prinde în palmă. Absentă, femeia îl simte, trage cu coada ochiului să se convingă, scapără un surîs nervos în colțul gurii, hotărîndu-se să ridice privirea, să-l întrebe ce vrea, ori să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Cu plăcere, dom' profesor! Cum să uit?! E-o plăcere să vă țin eu cursurile. Profesorul scoate biletul din buzunar, îl prezintă șoferului, apoi merge și-și ocupă locul lîngă bătrîna cu coșul de nuiele, potrivindu-și bine pe genunchi servieta din piele, absent la cei din jur. Jos, venind în fugă dinspre stația de tramvai, ducînd din greu geanta plină cu afișe, Lazăr s-a oprit o clipă lîngă mașina cu care a venit profesorul, aruncîndu-i peste umăr o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
încet actorul. Atît ofer eu. Poate altcineva... Femeia îndoaie bancnota și-o bagă în poșetă, împingînd cu vîrful degetelor ziarul în care este împăturită blana. Actorul ia ziarul cu totul, fără să se uite în interior și-l bagă în servietă, pune servieta la loc pe scaun, apoi se îndreaptă spre bar să-și bea paharul lăsat acolo. Din drumul lui printre mese, Ovidiu este oprit de femeia cu căciulă albă, de sub care o șuviță de păr, ieșită în partea stîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Atît ofer eu. Poate altcineva... Femeia îndoaie bancnota și-o bagă în poșetă, împingînd cu vîrful degetelor ziarul în care este împăturită blana. Actorul ia ziarul cu totul, fără să se uite în interior și-l bagă în servietă, pune servieta la loc pe scaun, apoi se îndreaptă spre bar să-și bea paharul lăsat acolo. Din drumul lui printre mese, Ovidiu este oprit de femeia cu căciulă albă, de sub care o șuviță de păr, ieșită în partea stîngă a frunții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
zdravăn între buze cauciucul tetinei, dar, numai după prima înghițitură, scuipă, opintindu-se să verse, însă alerta studentei și a tatălui, care le distrage atenția, îi face să uite de greață. Dacă nu-i zahăr... murmură țăranca. Actorul își răstoarnă servieta în speranța că va găsi pe acolo ceva dulce, să dea copiilor. În zadar. Lîngă el, Nina stă neputincioasă, aruncînd uneori priviri triste telefonului de pe capătul barului, simțind un fior de emoție, dar mai ales de plăcere cînd mîna grijulie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tatăl copiilor începe să se plimbe pe lîngă ferestre, oprindu-se uneori în fața focului, întreținîndu-l cu cîte un lemn luat din stiva de alături. În bucătărie, profesorul își dezbracă haina de la costum și o aruncă pe scaunul de alături, peste servieta de care nu se desparte niciodată. Nu mai merge așa, Lazăre! N-are nici un haz, mai ales că nu ești chiar novice. Propun să trecem pe fise. Nu, dom' pro'esor, că n-am decît șase lei și cincisprezece bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai merge așa, Lazăre! N-are nici un haz, mai ales că nu ești chiar novice. Propun să trecem pe fise. Nu, dom' pro'esor, că n-am decît șase lei și cincisprezece bani. Te împrumut eu întinde profesorul mîna spre servietă și trage din interior un plic. Lazăr privește plicul, înțelege că-i o sumă frumușică acolo, mai că ar vrea să zică da, numai că, privind servieta aruncată pe scaun, cu haina peste ea, împinge discuția: Nu-i cinstit, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
decît șase lei și cincisprezece bani. Te împrumut eu întinde profesorul mîna spre servietă și trage din interior un plic. Lazăr privește plicul, înțelege că-i o sumă frumușică acolo, mai că ar vrea să zică da, numai că, privind servieta aruncată pe scaun, cu haina peste ea, împinge discuția: Nu-i cinstit, dom' pro'esor, să joc cu bani împrumutați de la dumneavoastră. Mai luăm un deget? Mai. Noroc! Noroc! După ce savurează whisky-ul băut, Lazăr se lasă mult pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Doar n-am să stau așa, mi-e frig! Și ce-mi spui mie? N-am ținut morțiș să joc pocher. Lasă gluma! Nu vezi că tremur? Tremură. Hainele-s ale mele. Dar poți să le cumperi arată Lazăr spre servieta în care știe că este un plic cu bani. Bine, cît? întreabă profesorul, cu plicul în mînă. Chiar n-aș fi avut succes la doamna de lîngă ficus? Sigur! Își iubește soțul la nebunie. Și el o iubește, în felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de oameni n-ar putea fi decât bărbați, așa-i? Ești de acord cu mine? Când Dan ajunse acasă, obiectivul era fixat pe planul mediu și Carol pregătea cina. Ce-avem la masă? întrebă Dan și își trânti pe podea servieta modernă de aluminiu. — Ah, bună, dragul meu, spuse Carol. Se prefăcuse că nu observă intrarea lui și acum se grăbi să-l sărute prelung pe buzele cu colțurile lăsate. Dan observă imediat că se gătise și se dăduse și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
care Bull, în definitiv un ziarist, își va deschide gura lui cea mare. Dar mai știe că va trece cu bine de asta pentru că, la urma urmelor, e un familist. Imaginați-vă cum descuie ușa cu cheia și își pune servieta neagră în spatele cuierului din hol. Și pe Cecile, care aleargă spre el cu piciorușele-i durdulii. Alan o ridică și îi sărută obrăjorii lipicioși. Și imaginați-v-o și pe Naomi, cu aerul ei devotat. Proaspăt ieșită din baie, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
să-i promoveze trimițându-l pe Emil Boc la... Constanța și uitând cum îl cheamă pe Ghiță Falcă de la Arad. Afișele publicitare de campanie ale lui Băsescu, concepute de niște băieți deștepți („Vizita Ministrului de Externe al României la București”, „Servieta primarului și un diplomat”, „leapșa” cu „Cine e de votat”Ă, îi transferă primarului o calitate pe care nu o are: subtilitatea. Băsescu acceptă toate aceste experimente de imagine pentru că, până acum, nu își simte amenințat fotoliul de primar general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
mai inteligent om de pe pămînt” Artist extraordinar și extraterestru Și așa Își semna și cărțile. Artist extraordinar și extraterestru. Lumea părea că se amuză pe cinste. Nu toți, firește ; snobii păstrau distanța. Unii dintre ei, cei În costum și cu serviete, se mulțumeau să se uite la Jerry și să surîdă superiori. Îi vedeai cum vorbesc unii cu alții și rîd. Aveau danturi frumoase. Însă, ori de cîte ori ochii lor se Întîmpla să-i Întîlnească pe ai mei, le Întorceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Firmin, una de zi și una de noapte, fiindcă fiecare are două fețe, una Întunecată și una luminoasă. Așa ai și tu, așa au și ei, așa am și eu. Nimeni nu poate scăpa de asta. Atunci am observat o servietă uriașă pe masa de metal. A deschis-o cu un țac și a răsfoit rapid un maldăr de hîrtii cu aer oficial, după care a scos dintre ele una și mi-a Întins-o. — Fiecare Își este propriul dușman, Firmin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
drepturile. În zilele noastre, nimeni nu-și mai are asigurat dreptul la viață. Scumpe domn, ești mobilizat În slujba patriei. Stăteau toți trei pe trotuar. Pe lîngă ei trecea cîte un comisionar de bancă, cu țilindru pe cap și cu servieta prinsă de mînă cu un lănțișor; dactilografe și funcționari se Întorceau grăbiți spre birourile lor, de la restaurantele unde-și luaseră masa de prînz. În acest colț al Londrei nu se mai zăreau ruine; te-ai fi putut crede În timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
lui Rowe. Ajunseră la Londra o dată cu primele grupuri de muncitori ce se duceau la lucru; pe marile artere industriale, sute de bărbați și femei se revărsau din stațiile de metrou; din adăposturi ieșeau oameni vîrstnici, corect Îmbrăcați, cu umbrele și serviete de piele. Pe Gower Street, măturătorii strîngeau cioburile geamurilor; o clădire fumega În lumina proaspătă a dimineții, ca o lumînare pe care vreun chefliu ar fi uitat s-o stingă. GÎndul că, În timp ce ei stăteau pe insulița aceea și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fără chip pentru mine, își schimba greutatea de pe coapsa stângă pe cea dreaptă, am pus palma peste o gropiță din materialul ușor uzat. După o pauză lungă, s-a uitat în jos la mine cu un ochi știutor. Am fluturat servieta spre ea și-am murmurat ceva în franceza mea de baltă, executând în același timp o pantomimă elaborată a căderii pe scara rulantă abruptă, aproape pierzându-mi echilibrul. Zborul spre Orly a avut loc sub privirea sceptică a doi pasageri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
alb, plimbându-se de colo-colo și îndeletnicindu-se cu treburi nu cu mult mai nobile ca ale mele. Bănuiam că era un absolvent care se specializa la spitalul aeroportului în chirurgia cazurilor rezultate din accidente. Mâinile lui puternice duceau o servietă plină cu fotografii. Clefăind cu maxilarele ciupite de vărsat o bucată de gumă, aveam senzația că împărțea pe ascuns poze obscene prin saloane, foi de radiografii pornografice și analize de urină trecute pe lista neagră. Un medalion de alamă i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
printre spițele cromate ale volanului. Am împins-o în lături și m-am uitat peste balcon. Un autobuz al liniilor aeriene lovise din spate un taxi parcat în fața Terminalului European. Taximetriștii și un bărbat ce încă își ținea în mână servieta de plastic îl scoteau pe șoferul rănit din mașină. Un uriaș ambuteiaj de autobuze și taxiuri bloca drumul principal. Cu girofarurile pornite, o mașină de poliție urcă pe trotuar și înaintă printre pasageri și hamali, doborând cu bara de protecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Vaughan viră în fața lui, scrâșnetul cauciucurilor acoperind claxonul puternic al taxiului. Strigă prin geamul deschis la șofer și continuă cu viteză către canionul îngust al drumului nordic de racord. Odată ce se potoli agitația, Vaughan duse mâna îndărăt și ridică o servietă de pe bancheta din spate. - Cu chestionarele astea i-am testat pe oameni pentru programul meu. Spune-mi dacă lipsește ceva. Capitolul 14 În vreme ce mașina masivă se mișca prin traficul îndreptat spre Londra, am început să citesc chestionarele pregătite de Vaughan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
un șofer acrobatic dement, și că mașinile folosite de ea ar fi devenit mijloace de exploatare a oricărei posibilitate pornografică sau erotică, orice moarte sexuală și mutilare posibile. Mâna lui Vaughan îmi luă dosarul și-l vârî la loc în servietă. Traficul se oprise în loc, benzile de acces pe Western Avenue fiind blocate de primul val de mașini care ieșeau la ora de vârf din oraș. Vaughan se aplecă pe rama geamului, cu degetele duse la nări ca pentru a inhala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]