169 matches
-
Gheorghe" din Bosanci avea o sesie parohială de 12 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie pentru cooperatori de 6 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 1.649 familii cu 6.616 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Bosanci era păstorită de preotul paroh Nicanor Văleanu (născut în 1887) și de preoții coperatori Mihail Ioachimciuc
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
comunile Părteștii-de-Sus și Căcica, prin a cărui stăruință s'a zidit și sfințit această biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 3 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 207 familii cu 724 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cacica era păstorită de preotul
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
cărui stăruință s'a zidit și sfințit această biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 3 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 207 familii cu 724 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cacica era păstorită de preotul paroh George Bosovici (născut în 1897
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 3 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 207 familii cu 724 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Cacica era păstorită de preotul paroh George Bosovici (născut în 1897). În decursul timpului, biserica a fost renovată. În
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
țări, în cadrul a 301 evenimente cu medalii și 28 de sporturi diferite. Jocurile Olimpice au fost vizitate de 3.875.479 de oameni. Atena a a fost ales ca locul unde au să aibă loc Jocurile Olimpece în cadrul a celei 106 sesie a Comitetului Olimpic Internațional, care a avut loc la Lausanne pe data de 5 septembrie 1997. Pe lângă Atena au mai canditat și Roma, Cape Town, Stockholm și Buenos Aires. Sporturile care au fost prezente la această ediți a Jocurilor Olimpice sunt listate mai
Jocurile Olimpice de vară din 2004 () [Corola-website/Science/297660_a_298989]
-
pe Siret de Jos și de Sus. (Prefectura Rădăuți, plasa Șiretului (Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Jos și de Sus. (Prefectura Rădăuți, plasa Șiretului (Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Prefectura Rădăuți, plasa Șiretului (Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț: Grigore Vrănău, născut l898
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț: Grigore Vrănău, născut l898, provizor 1923, definitiv-1928. Gimnaziu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
școală de 4 clase în Sâhlea. Familii 564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clase în Sâhlea. Familii 564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de stat și un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de stat și un gimnaziu industrial de fete
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
neîntrecut gospodar. Se întrecea cu Clemenciucii, familiile cele mai bogate din sat. În curând a adunat o avere demnă de invidiat. Avea stâna sa de oi (merinos), multe vite, vreo doisprezece mânji, gâște "americane", câțiva câini foarte agresivi și lucra "sesia" care se întindea nu mai puțin de vreo douăsprezece hectare de pământ. Cultiva cereale, plante tehnice, furaje și toamna avea hambarele pline cu de toate. Dar, de ce avea, de aceea-și dorea și mai mult. Vorba aceea: "Lăcomia măsură n-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
De aici, cu greu, unul câte unul, am luat o la goană, sărind gardul livezii, fără să ne simtă câinii din lanț. Uneori preotul scotea turma sa de oi, de rasă merinos, la păscut, pe toloaca din fața școlii sau pe sesia lui. Trimitea 5-6 băieți din clasele mai mari să le păzească până seara. Când se întorceau cu turma, nu le zicea măcar un simplu "mulțumesc". Știu că în clasele mari era un copil Vasile Clemenciuc, dotat la carte și liniștit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
unui nor alb de praf aflat într-o margine a carierei, unde, probabil se conțină forările. Departe, în vale, se văd casele albe ale moților, strămutate pe versanții mai înalți, pentru a face loc sterilului și reziduurilor, depozitate pe Valea Sesii, care au înghițit în timp satul Gemăna. Este liniște, se aude doar vântul ce sufla tot mai tare și țăcănitul aparatelor de fotografiat. Reprezentanții de la ,,Cuprumin” încep să ne bombardeze cu fel de fel de date tehnice, cifre, statistici. Rețin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
apelor torențiale, scurgerea apelor încărcate cu chimicale din spălarea haldelor de steril, au atins cote alarmante. Șansele unor lucrări de ecologizare sunt minime, în lipsa fondurilor necesare. Apele poluate de la exploatarea Roșia Poieni se scurg în iazul de decantare din Valea Sesii. Există riscul, în cazul unor creșteri de nivel, că apele cu cianuri ale iazului să deverseze și să ucidă tot ce este viu în Arieș și mai departe în Mureș, așa cum s-a întâmplat cu câțiva ani în urmă cu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și câte un jgheab adânc și lat în care intră apa morii, atât cât este nevoie. - un șopron pentru vite cu acoperiș din paie, - o cocină cu trei despărțituri, deasemenea din bârne și acoperită cu paie. În continuare sunt dispuse sesiile colonilor din Streza, proprietate, drept de moștenire al «măritei contese» și «onor conți», cu toată suprafața sesiunilor (gospodăriilor), cu servitorii și cu toate bunurile lor mobile și imobile, dispuse în ordine astfel: prima sesiune: Tănase Cânduleț primarul, cu averea și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tot dependentă, față de pământurile alodiale (pământ alodial cf. Micului Dicțonar Explicativ, înseamnă rezervă seniorială, în ev. mediu în Transilvania) care nu au fost supuse trecerii în proprietatea celor ce le munceau. Conform dispozițiilor Patentei imperiale din 21 iunie 1854, moșiile, sesiile zilierilor, pășunile și pădurile asupra cărora iobagii au avut mai înainte de 1848 drept de folosință, au trecut în proprietatea foștilor iobagi. Cu prilejul întocmirii cadastrului au început interminabile procese urbariale între vechii și noii proprietari în fața așa numitelor judecătorii urbariale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
urmă nu știu ce să facă cu libertatea și să ceară stăpânilor să fie primiți în continuare în slujba lor, aici în Transilvania și implicit și în Cârțișoara, bunicii noștri au folosit din plin această nouă situație pentru ei, valorificând la maximum sesia luată în primire de la grof, dimensionându-și cât mai realist resursa de hrană ce i-o oferea cele două jugăre de pământ, maximum, ce-i reveneau prin aplicarea prevederilor patentei imperiale. Iar atunci când își dădea seama că ceea ce va obține
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la Oprea Cârțișoara au fost luate în evidență 56 familii, iar la Streza, 38 familii. Nu luăm în calcul familiilor băjenite în momentul în care acestea au simțit că vin recenzorii să-i numere pe ei și tot odată și sesiile și animalele din ogradă și câblele de bucate pe care le aveau în ferdelă sau pe care urmau să le aducă la toamnă din câmp. Pentru că știau că după numărătoare vor fi puși la biruri și sarcini tot mai mari
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
activitatea de cancelarie a parohiilor era îndeaproape controlată de Consistoriu, prin protopopi, și de autoritățile politico-administrative. Pentru viitor, tot clerul urma să fie salarizat din veniturile fondului; până atunci, pentru îmbunătățirea mijloacelor de existență a parohilor, li se acorda o sesie de 44 iugăre sau 24 de fălci de pământ, care era scutită de contribuție. Totodată, se stabilea că parohenii erau obligați să-i presteze două zile de clacă pe an. Pentru prestațiile parohilor se stabileau anumite taxe, care se plăteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dea stăpânului zeciuiala numai din produsele câmpului, în același timp fiind obligați să transporte snopii de cereale la aria stăpânului. O altă obligație clăcășească, dijma din semănăturile câmpului, din livezi, din grădini și din fân, putea fi răscumpărată în bani. Sesiile slujitorilor bisericii, ale preotului, dascălului și cele ale vornicului și juratului satului erau scutite de dijmă, comunitatea sătească fiind obligată să presteze, în folosul acestora, câte două și, respectiv, câte o zi de clacă pe an178. Stăpânirea austriacă, înlocuind concepția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]