331 matches
-
noii ideologii internaționale: "A nu polemiza cu ură, ci cu seninătatea minții, cu simpatie dacă nu cu dragoste pentru emul. Criteriul fundamental pentru intrarea în "luptă" trebuie să fie cel eminescian al ADEVĂRULUI". Grea încercare! Să-ți păstrezi calmul față de "setoșii de sânge" ai unei dogme "minoritare" exclusiviste, intransigentă cu orice fel de majorități, în primul rând, cu cele naționale, și, pe deasupra, să polemizezi cu ei "cu simpatie" presupune o mare, copleșitoare strădanie. Oricum, în finalul lecturii constatăm că polemicile lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vom avea din ele factori reali, neiluzorii, atuncea se va putea continua cu înlesnire calculul cel mare și secular ce se numește: Istoria Austriei! În reconstrucțiunea Austriei trebuie ca sancțiunea popoarelor ca atari să premeargă sancțiunei suveranului. Toate popoarele sunt setoase de viață proprie, și numai din egala îndreptățire a tuturor se va naște ecuilibrul. Atunci numele "Austria" va fi sinonim cu "pacea". [22 aprilie/4 mai și 29 aprilie/11 mai 1870] NOTIȚĂ ASUPRA PROIECTATEI ÎNTRUNIRI LA MORMÎNTUL LUI ȘTEFAN
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
națiile Europei, nu numai Rusia, doresc îndreptarea soartei popoarelor din Orient, dar nici o gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nțelege. Punând o dată mâna pe presa europeană, care în genere nu mai are de țintă luminarea, ci escitarea urelor între clase și popoare, ușor li-e să spună orice minciună {EminescuOpIX 301} patentă. Publicul cafenelelor, blazat de ipercultura europeană și setos de noutăți de senzație, găsește plăcere în citirea monstruozităților ce se vor fi petrecând în România. Evreii fac din jurnalistica europeană ceea ce au făcut din băuturile spirtoase la noi - otravă. Ei au încercat a otrăvi și literatura germană cu acele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care știe ce ieftină e lauda și batjocura jurnalelor și ce schimbător gustul publicului se naște întrebarea gravă dacă un artist, fie el oricât de pătruns de sfințenia aspirațiunei sale, va ști să se împotrivească tuturor ademenirilor pe care actorii setoși de aplauze le fac spectatorilor lor. După o lungă esperiență ne-am încredințat că mai în toate vremile adevărul, fie-n arte, fie-n științe, n-au adus decât roade amare și că trebuie să ai credința tare că ești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Avea o față palidă, cu o mină plouată. Transpira cu o incredibilă abundență - fruntea, buza de sus, chiar și vârful nasului - de-ai fi zis că are indispensabilă nevoie de o tabletă de sare. — Sunt însurat cu muierea cea mai setoasă de sânge din lumea întreagă, i s-a adresat el doamnei Silsburn, scoțând un nou chicotit glumeț. Dintr-o automată deferență față de rang, aproape că am chicotit și eu - un chicot scurt, stupid, soldățesc și străin, care voia să ateste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
și intră în bucătărie să-și descarce sacoșele, mă dusei la el dintr-o dorință acută de pălăvrăgeală; începuse să-mi fie apăsător fără nimeni, un fel de silă speriată, ce mi se ivește la rare intervale, contrar firii mele setoase de claustrare. Simțeam nevoia unei cheltuiri de vorbe nu numai pentru alungarea singurătății și trecerea timpului (am uitat să spun că în ziua aceea urma să dejunez la ei), ci și pentru plăcerea ciudată - o scrânteală probabil - de a observa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în mormân t, Ștefa n cel Mare și Sfânt, celălalt e între noi: Mihai Eminescu. Să ne trăiască!ʺ Cântecul cel îndrăgit și repeta t adesea de Eminescu era: Mai turna ți-mi în pahare, Voi să beau că sunt setos, Dară nu-mi împleți paharul Decât de la miez în jos. NICOLAE TURTUREANU (n. 25 noiembrie 1941, în Iacobeni, comuna Dângeni, județul Botoșani). Poet, eseist și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, profesor de limbă română, redact or la Ra
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a se plimba Și prin oraș a întreba: Unde s-a născut zicând Un crai mare de curând? Iară Irod împărat, Auzind s-a tulburat Pe crai în grabă a chemat Și în taină, i-a întrebat Ispitindu-i, vreun setos Să afle despre Hristos Și cu grai adăugat Foarte lor li s-arătat, Zicand : - Mergeți de aflați Și vrând, mă înștiințați, Să merg să mă-nchin și eu, Că unuia Dumnezeu. Craii dacă au plecat, Steaua iar s-a arătat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
CANTACUZINO, Constantin, stolnicul (c. 1640, Târgoviște - 7.VI.1716, Istanbul), istoric, umanist. Este fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și al Elinei, fiica domnitorului Radu Șerban. Inteligență critică ascuțită și setoasă de cunoaștere, spirit politic pătrunzător și eficient, conștient de valoarea personală și de ascendența sa nobiliară (din Cantacuzini, legați de istoria Bizanțului, și din Basarabi, voievozi ai Țării Românești), stolnicul a știut să folosească până și pribegiile pe care ura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
al clipelor ce i se perindau de-a lungul spectacolelor vieții. Contemplând clipa, Faust exclamă: „Rămâi, ești prea de tot frumoasă!”. Însă clipa nu putea fi oprită în loc deși Faust pare că ajunsese la punctul suprem al înnobilării firii sale setoase de universalizare. Invocarea Elenei va limpezi semnificațiile Frumosului etern și va dura cât spiritul faustic se va clarifica. Prin urmare clipa „elenică” pregătea saltul faustic către un ideal. Veștmântul și vălul Elenei, rămase în brațele lui Faust sugereaza nimic altceva
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
piață doar produsele românești pentru ridicarea economiei. De aceea, locuitorii primeau toate alimentele cu rația și normele de muncă au fost ridicate în toate domeniile pentru proiectele de reconstrucție a centrului din București. România a ajuns o țară înfometată și setoasă după libertate și dreptate, însă nu a avut prilejul să manifeste aceste lucruri întrucât securitatea era omniprezentă și oamenii erau suspicioși întrucât nu știau în cine puteau avea încredere. Prin faptul că Ceaușescu a răcit relațiile cu Uniunea Sovietică, aceasta
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
bunăvoință de H. Sanielevici într-o recenzie din „Adevărul ilustrat”. Criticul vedea în scrisul tinerei femei calități rare, „în germene” un talent „care dacă se va dezvolta după cum făgăduiește... va fi una din podoabele cele mai frumoase ale literaturii noastre setoase de asemenea talente”. O parte din istorioarele de aici (La băi, Ziua tatei, Răsplata - o anecdotă plină de umor despre filotimia boierului Costache Negri) va acoperi parțial și sumarul cărții Din lumea celor mici. Încă din 1897 ziarul „Universul” îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
Răscoalei și necesitatea ei le-ar fi resimțit pe când lucra la Ion: ”Răscoala este continuarea firească a lui Ion. Am avut viziunea acestui roman încă din timpul pe când transcriam pentru tipar Ion. Dacă Ion e simbolul individual al țăranului român setos până la patimă de pământul lui, Răscoala este simbolul colectiv al aceluiași țăran, simbol al energiilor de care dispune el în contact cu pământul.” Intenția lui Rebreanu era ca aceste romane (Ion și Răscoala) să se integreze într-o viziune majoră
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
naționalismul este, în momentul de față, unul dintre cele mai puternice și mai atrăgătoare sisteme de viață închise sau, cum prefer eu să le numesc, ideologii 18. Ca și alte ideologii, este o formă de joc de limbaj în ascensiune, setoasă de putere și potențial dominatoare, care pretinde a fi universală. Ea presupune că Națiunea este un factor biologic și că este principala formă de viață, ascunzînd în același timp propria ei particularitate prin mișcarea propriilor sale condiții de producție și
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
un avans de civilizație (Concluzii pentru cultura României întregite). Pe de altă parte, moralistul desenează cu o peniță acidă o tipologie unde se detașează în prim-plan „tipul politic”, sinonim cu lăcomia de putere, violența și agresivitatea, întrupare a politicianismului setos de autoritate și adulație, inspirator al celor mai negre fanatisme, stăpânit de instinctualitate și bizuindu-se pe „solidaritatea pumnilor” (Tipul politic, Ciomagul candid). Înrudit cu el este patronul „omnicompetent”, care se vrea lingușit, maestru al tuturor „învârtelilor” și al corupției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
a se plimba Și prin oraș a întreba: Unde s-a născut zicând Un crai mare de curând? Iară Irod împărat, Auzind s-a tulburat Pe crai în grabă a chemat Și în taină, i-a întrebat Ispitindu-i, vreun setos Să afle despre Hristos Și cu grai adăugat Foarte lor li s-arătat, Zicand : - Mergeți de aflați Și vrând, mă înștiințați, Să merg să mă-nchin și eu, Că unuia Dumnezeu. Craii dacă au plecat, Steaua iar s-a arătat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a gesturilor acestora; rezultatul este o poezie în care totul se percepe într-un mod exotic, aventuros, cu un filon de patetism, dar și de umor: „La bar « La Calul Troii»/ se-ntorc din larg eroii/ cu pumnii-n buzunare,/ setoși de răzbunare”. Această viziune este susținută structural de poeme lungi, balade, romanțe, în care D. versifică ușor, rostogolind cuvintele cu impetuozitate și părând a se opri cu greu. Înrudirii cu Ion Minulescu, semnalată de Mioara Apolzan, i se adaugă aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
Amazoanele de la sfârșitul secolului intra în viață că pe un câmp de luptă (în tradiția eroilor masculini la Stendhal și Balzac), cu un curaj nebunesc, ca într-o înfruntare pe viață și pe moarte. Doamnele din înaltă societate a Parisului, setoase de putere, glorie și bani, sunt mânuitoare abile ale jocului de culise. Puținele victorii ale femeilor pariziene asupra ordinii prestabilite se obțin prin intrigi, geniale sau mediocre, care marchează destinul lor, dar și al altora. Studiul urmărește Pariziana ca personaj
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu doar omul fojgăie prin trenuri inoportun, ci și parantezele lui logistice, tati, nu umbla acolo, tati! Robert! da' hîrtia igienică ce are? întîi vine intersiti apoi pornește acceleratul, măi, se vede că n-ați crescut copii, îi sete, îi setos! numa pe altă linie, am venit pe asta și mergem încolo, Timișoara Iași vagonul 4 clasa I, trenul intercity cît nu s-a blocat în suficiența limbaj, unda Călătorie ondină, amar orizontul reflecții se ridică necontenit, cîinele înviorat de vizita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
683. știați că fratele lui V.(asiliu) Birlic este de asemenea sculptor și că mai lucrează Încă la București? Mi-ar face deosebită plăcere, ca, În timpul dvs. liber să dați curs unor rânduri spre Cluj, pe care le-aș aștepta setos să aflu noutăți vechi și noi, de prin acele părți. Cu tot respectul meu prietenesc, vă doresc succes În opera pe care temeinic și continuu o Întreprindeți și deplină sănătate, Țanu Georgel (P.S.) Revin la o ideie ce ține de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sovietici, a fost aceea de infiltrare în rândurile Poliției de Siguranță a propriilor oameni pentru a controla întreaga activitate politică a adversarilor. De fapt, în această Securitate incipientă, comuniștii au încadrat cele mai declasate elemente ale societății românești, indivizi sadici, setoși de sânge și dornici de putere absolută asupra semenilor ce nu împărtășeau ideile marxist-leniniste. Anul 1947 a fost un an cumplit pentru majoritatea județelor Moldovei și, prin răsfrângere, asupra întregii țări ce a fost pusă în fața unui groaznic flagel: foametea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
numai pentru a da niște declarații și, poate, mâine dimineață te trezești cu el la poartă?>>. De fapt, toți știam că ne minte cu nerușinare și că nu va fi așa. Mai aflasem că cine intră-n ghearele acestor hiene setoase de sânge, nu mai poate scăpa cu una, cu două. Imediat au început să cotrobăiască prin casă, chipurile să facă o percheziție cu toate că nu ne arătaseră niciun act în privința asta. Au răvășit toate paturile din casă aruncând plapomele, cearceafurile și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
În stradă. După ce m-am Îndepărtat, am mai Întors odată capul. Era tot acolo, pironit locului, urmărindu-mă cu privirea, parcă necrezând că sunt cel de la Cojocaru. Ultimele lui cuvinte m-au urmărit mult timp. Ele trădau zbuciumul omului Încătușat, setos de adevărata libertate, pe care omul n-o mai poate gusta decât Într-o oază ca aceea din balta Brăilei. Și-mi aduc aminte astfel de minunatele cuvinte ale lui Knut Hamsun, În celebrul său roman Pan (tradus la noi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]