597 matches
-
copaci, după un adăpost. Tocmai am auzit urletele fioroase ale fiarelor sălbatice și te-am zărit neputincios în fața lor cum îți adulmecau frăgezimea cărnii. O ură nebună m-a cuprins, căci era o luptă nedreaptă, și plin de furie am sfârtecat haita de lupi, hrănindu-mă cu sângele lor... Tânărul îl privește înmărmurit. PRINȚESA: (către cavaler) Niciodată n-am știut de istoria asta. CONTESA: Conte, poate că Paloș este curios să afle câte ceva despre tine... CONTELE DRACULA: Am ales această libertate
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
dând din picioare, așa cum văzuse la căpitanul Foc Nestins. - Fă karate, nene, fă karate! râdea în hohote Norocel. Căpcăunii Cap Pătrat se alertară și începură să tragă jeturi de raze în năbădăiosul luptător: - Potolește-te, bă, potolește-te, că te sfârtecăm! Vrei să ne superi? - Nu, puișori, vreau să vă zdrobesc capetele alea pătrate cu ochi bulbucați! le spuse Mărțișor, făcând salturi uriașe prin aer. - Liniștește-te, mă, nenorocitule, că te fac scrum! zise șeful căpcăunilor care era speriat. Îngrijorat, strigă
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
deranjează, din clipa mea de liniște? Pentru... „soru-mea”? Podișul Târnavelor se vede în limpezimea lui, până la Cheile Turzii. „Iată Raiul pământesc!” exclam, cu toată convingerea, desfăcând larg brațele! Un tren, ca o jucărie pentru copii, taie verdele nesfârșit al peisajului, sfârtecându-l. De la fânul proaspăt cosit, strănut. Strănut cu puterea unui alergic... * În camera mea, de la parter, în Timișoara, e aproape întuneric. Nu pentru că ar fi noapte, ci pentru că așa mă odihnesc eu. Îmi șterg nasul, ca un trompetist. Cine e
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
seama. Cartea „Dor de Bucovina” încearcă și reușește să ne aducă în suflet tărâmul mult visat, tărâmul de legendă, dar și de amarnică și lungă suferință. Mai bine de 225 de ani au trecut de când trupul acestui plai a fost sfârtecat de către corbii cotropitori. Marian Malciu, folosindu-se de relatarea unor evenimente la care a participat, scrie această carte cu multă tristețe. Oamenii și locurile cunoscute, întâmplările la care a participat, îl transpun din lumea de astăzi în lumea de ieri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
aci, dobrogenește, Sau chiar și oltenește, Ori mai bănățenește, Asta-i hora dacului român, Ei toți pe-acest loc rămân...! De-o fi ventricolu țării, Sau o fi atriumul uitării? Simt toți la fel în cântec, Cum ei pe dracul sfârtec, Se-ncolacește-n el de ciudă, Se-nbolnăvește și de ciumă, Că n-are cum să ne despartă Și la cine să ne mai împartă, Se zvârcolește și-i iese zeamă, Șeful cheamă la a da seama... Dar, se sperie și el de
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
de tăcereși apoi gata,gândul muri.http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/03/25/zanmai/... VI. ÎNTRE DOUĂ LUMI, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1132 din 05 februarie 2014. Aproape în orice am face, când suntem activi, noi gândim. Sfârtecam mediul extern și oamenii cu mintea noastră. Zici că e o masinarie de tocat și făcut pilaf. Existența noastră ține până la urmă de o bună funcționare a angrenajului cu pricina, e dreptul speciei umane și obligația să. Oricare împărțire schematica
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
care corpul descoperă parametri noi, adică nu mai e determinat. Și așa pleacă pe drumul terestru și neted, în ceea ce se numeste zi. Și merg și merg ... Citește mai mult Aproape în orice am face, când suntem activi, noi gândim. Sfârtecam mediul extern și oamenii cu mintea noastră. Zici că e o masinarie de tocat și făcut pilaf. Existența noastră ține până la urmă de o bună funcționare a angrenajului cu pricina, e dreptul speciei umane și obligația să. Oricare împărțire schematica
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
2012. va fi o explozie albastră a apelor ieșite din matcă va fi o explozie verde a pomilor refuzând să-nverzească va fi o explozie roșie a sângelui curs pe cruci în milenii va fi o explozie galbenă a pământului sfârtecat de soare va fi o explozie neagră a celor uciși de foame, de sete, de ură va fi o explozie... a neiubirii. Citește mai mult va fi o exploziealbastrăa apelor ieșite din matcăva fi o explozieverdea pomilor refuzândsă-nverzeascăva fi o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
foame, de sete, de ură va fi o explozie... a neiubirii. Citește mai mult va fi o exploziealbastrăa apelor ieșite din matcăva fi o explozieverdea pomilor refuzândsă-nverzeascăva fi o explozieroșiea sângelui curs pe cruci în mileniiva fi o exploziegalbenăa pământului sfârtecat de soareva fi o explozieneagrăa celor uciși de foame, de sete, de urăva fi o explozie...a neiubirii.... V. E FRIG, DIN CE IN CE MAI FRIG, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012. Coboară un frig pe șira
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > UN SFÂRTECAT DE CRUDUL INFINIT Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 934 din 22 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Fac cruce din lacrimi înalț priviri lumânare nestinsă depărtare plâng sărutând covor de amintiri pe pustie tristă cărare de dor stea în
UN SFÂRTECAT DE CRUDUL INFINIT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364178_a_365507]
-
lacrimă clipă mama mea mă închin la pustiu vino Doamne coboară Doamne peste sufletul meu suflet târziu în viața mea șuvițe să pot pe mama mea s-o văd măcar în vis măcar odată mă simt încătușat de amintiri un sfârtecat de crudul infinit mă sting în Univers cu ochii pierduți te plâng te văd ca stea mi e dor adio adio mama mea ești țărână pustiul e timpul meu și încă trece adio adio mama mea ating mormântul mut cu
UN SFÂRTECAT DE CRUDUL INFINIT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364178_a_365507]
-
cu ochii pierduți te plâng te văd ca stea mi e dor adio adio mama mea ești țărână pustiul e timpul meu și încă trece adio adio mama mea ating mormântul mut cu palme cu priviri lăcrimând. Referință Bibliografică: Un sfârtecat de crudul infinit / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 934, Anul III, 22 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
UN SFÂRTECAT DE CRUDUL INFINIT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364178_a_365507]
-
doctor, și, din nou, vă mulțumesc pentru readucerea mea la viață. Vreau s-o iau de la început la mine acasă, lângă familia mea. - Cel mai bine. Succes și numai bine! La revedere! Săndica părăsi cabinetul bătrânului doctor Țigănuș cu inima sfârtecată de un cuțit. Deci este posibil ca Viorel să-și fi pus în practică amenințarea sa că nu va scăpa așa ușor de el și a violat-o în magazie. Barem de nu ar rămâne și cu alte urmări în afara
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
să îmi dați drumul, strigă în urma târâtoarei care se îndrepta mulțumită spre casa ei. - Așșșșa! O assstfel de masssă trebuie împărțită cu prietenii. Sssă vedem. Așșș putea chema lupul, ursssul și vulpea. Nu, nu. Nu. Ursssul mănâncă prea mult, lupul sfârtecă mâncarea șșși îmi face sssilă, vulpea e hoață șșși fură mai mult decât poate mânca. Ia sssă vedem! În timp ce șarpele intra în bârlogul său făcându-și planuri despre cum avea să îl servească, porcușorul guița și se zbătea cu putere
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
aprilie și până prin noiembrie, deoarece peștele mic îl dădeam felinelor, între care se încingea o bătaie mare pe guvizi, de fiecare dată, dar oricum, fiecare pisică avea porția sa asigurată. Pentru puii de câteva luni, fără dinți puternici care să sfârtece corpul sau capul guvidului, trebuia să le tai bucățele mici, cât pot înghiți odată, sau să-l fierb. Era întotdeauna o delectare să le privești! Cât de mici sunt, au simțul proprietății. Când prindeau un pește sau o bucățică de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
vânt. Nu mai conta moartea, părinților. Moartea era salvare! Dar există un duh, o linie, o rază de viață în om care nu cedează. Și n-avem alt ideal decât de-a ne hărăzi Dumnezeu fericirea să murim chinuiți și sfârtecați pentru scânteia de adevăr ce știm c-o avem în noi, pentru a cărui apărare vom porni la încleștare cu stăpânitorii puterilor întunericului pe viață și pe moarte. Asta-i deviza fiecărui creștin. Dacă nu-i așa, atunci „mortua est
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
aprilie și până prin noiembrie, deoarece peștele mic îl dădeam felinelor, între care se încingea o bătaie mare pe guvizi, de fiecare dată, dar oricum, fiecare pisică avea porția sa asigurată. Pentru puii de câteva luni, fără dinți puternici care să sfârtece corpul sau capul guvidului, trebuia să le tai bucățele mici, cât pot înghiți odată, sau să-l fierb. Era întotdeauna o delectare să le privești! Cât de mici sunt, au simțul proprietății. Când prindeau un pește sau o bucățică de
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând drama creatorului, a omului neînțeles, sfârtecat de frământări interioare, dornic de a cunoaște absolutul, dar neputincios în fața vieții. Despre aceeași însingurare, despre căutări, despre setea de cunoaștere și imposibilitatea împlinirii, Corina Petrescu discută pe larg, în poemul „Geografia existenței”. „În haine de călătorie/ alergăm mereu/ în
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Tu, purtător de biruință, mărite Gheorghe, martir sfânt, care prin marea ta credință idolii urii i-ai înfrânt, Tu, ce-ai ieșit senin din caznă de câte ori te-a sfârtecat a necredinței grea năprasnă, care nu te-a îngenuncheat, Tu, care chiar și după moarte te-ai arătat biruitor celor ce-au vrut să le ții partea sărindu-le în ajutor, Tu ești speranța mea deplină ca să înfrângi cu brațul
RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL ŞI MARELE MUCENIC GHEORGHE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368594_a_369923]
-
aprilie și până prin noiembrie, deoarece peștele mic îl dădeam felinelor, între care se încingea o bătaie mare pe guvizi, de fiecare dată, dar oricum, fiecare pisică avea porția sa asigurată. Pentru puii de câteva luni, fără dinți puternici care să sfârtece corpul sau capul guvidului, trebuia să le tai bucățele mici, cât pot înghiți odată, sau să-l fierb. Era întotdeauna o delectare să le privești! Cât de mici sunt, au simțul proprietății. Când prindeau un pește sau o bucățică de
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
Tacit mă viscolea o rece apăsare, O spaimă grea făcea prin mine semne, Și trupul istovit îi mirosea a soare, La revenirea lui din zările solemne. Parcă aud cioc micuț bătând în ușă... Văzduhul a-mblânzit cu zborul său rebel ? A sfârtecat el oare norii de cenușă, Sau poate este numai îngerul din el ? 15-02-11 Ce caut eu... Aș vrea să scriu despre lumi nevăzute, despre lumea mută de după obloane, să încarc cu radicală mișcare stele somnoroase în Carul Mare, să ne
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
voi sparge toate mările cu mugetul nebun. Dar cine pune foc în vară și-n iarnă fulguire rară, și cine zările măsoară c-un drum plecat cu mine prin gândul aruncat de-a dura din țara unde hoții i-au sfârtecat din rădăcini structura? Ce neputincios e menestrelul care nu înțelege, semne de-ntrebare... 18-03-11 Aniversară Azi-noapte un țipăt a trecut prin mine. A fost ucis un ultim fulg de nea; intra în scenă fraged ghiocel, la braț cu grațioasa viorea
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
meleag vândut și răsvândut, încă de pe vremea mamelucilor osmanlâi, este în mare pericol a deveni un leș de care trag șacalii vremurilor din urmă !... Ce se va alege oare de acest tărâm sfânt ? Vor reuși sau nu șacalii apocaliptici să sfârtece trupul acestei țări numite România ? Referință Bibliografică: România și noua ordine mondială / Andrei Toader : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Andrei Toader : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ROMÂNIA ȘI NOUA ORDINE MONDIALĂ de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350273_a_351602]
-
de grind dobrogean prin care-i colindătoare soarta după prăzi, bogăția ca și neajunsul dobrogenilor. Frumoasa și vechea Dobroge, Delta mirifică, marea imensă, albastră, Dunărea călătoare eternă, pe sub cer, pe sub stele, prin umbrele pădurilor, prin câmpii și printre coloși muntoși, sfârtecați de lucrările mileniilor și apei, se însoțesc în cântecele Elenei Plătică, în armonioasă legătură cu omul și stările lui sufletești de dragoste, de dor, de veselie, de întristare, de durere, de bine, de rău, de grijă, de noroc, ori blestem
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
el, făcuți pentru a-l vedea... Poezia de o sfințenie genială și de o genialitate sfântă a poetei Valentina Graur Lazarencu, e cu noi, să fim demni de o citi... OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU Autor: Lilia Manole S-a sfârtecat tot ceru-n două, Și din lumina, lumina se va-ntoarce, Poeta a rămas să mai suspine, Si se înalță, cu un somn de pace; Eu strig spre Cer, să nu se-nchidă Această unică poteca în durere, Lumina veșnică
OMAGIU POETEI VALENTINA GRAUR LAZARENCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350352_a_351681]