246 matches
-
puncte» - instalasem, tot în dormitorul ei, un mic reșou cu butelie (aceste gaze arse, ca și fumul țigărilor lui F. pătrunzând din belșug pe sub ușa de la capul patului ei - dar nu ne dăduserăm seama de primejdie! -, i-au înăbușit și sfârtecat plămânii acestei ființe minuscule, cu un caracter de rocă drept stavilă pentru familia ei). Numai o ființă ca mama putuse să îndure- fără vreo altercație, răbufnire de protest sau măcar o văicăreală, ca să nu ne sporească necazurile - înghesuiala zilnică, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la măruntaiele acelui vehicul blindat pe care-l văzusem în ajun, în centrul orașului, în timp ce mă adăposteam de rafale. Spintecat de un proiectil antitanc, fumega încă dând la iveală un amestec complex de aparate dezarticulate, metal răsucit și cărnuri omenești sfârtecate. Forța exploziei transformase dezordinea în ceva extraordinar de omogen, aproape ordonat. Firele electrice semănau cu niște vase sangvine, tabloul de bord sfărâmat și împroșcat cu sânge te ducea cu gândul la creierul unei ființe neobișnuite, al unui animal dintr-un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
prada. A trebuit să străbatem țara aceea în mașină și s-o părăsim plecând pe mare. La vreo treizeci de kilometri de capitală, de cealaltă parte a liniei nesigure a frontului, ne-am îndepărtat de drumul răscolit de explozii. Trupurile sfârtecate, grămezile colorate de pături, de haine, scheletele cărucioarelor împresurau locul minat. Localnicul ce ne însoțea a vorbit despre minele „viclene“, ele alegeau pe cine să omoare. „Patru femei au călcat pe ele și n-au pățit nimic. Și apoi a
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
afla undeva în vălul acela de frig, o ghiceau aidoma unui ghem de vene golașe, care palpitau sub vântul câmpiei înghețate. I se întâmpla să-și spună că văzuse tot ce se putea vedea în legătură cu moartea, că nici un corp strivit, sfârtecat, făcut bucăți nu-l mai putea surprinde prin fantezia mutilărilor. Cu toate astea, moartea rămânea uimitoare. Ca în dimineața aceea, în frumoasa lumină a unui soare ce răsărea dinspre Moscova. Un soldat cu ochii arși de o explozie alergă spre
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
zilele acelea de victorie. Inscripția ratată... Nu, mult mai mult de-atât. Războiul se sfârșise, își spunea, iar ideea asta i se părea ciudată. De la o zi la alta, tot fluxul de chipuri, moarte sau vii, de trupuri tefere sau sfârtecate, de țipete, de plânsete, de respirații agonice, totul se regăsi în trecut, azvârlit înapoi, spre acel trecut, de bucuria soarelui de mai la Berlin. Fără a o putea spune, Pavel aștepta un semn, o schimbare a culorii cerului, a miresmei
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
rezonabilă luptele, făceau fotografii, notau performanțele armelor, filmau moartea. Cumpărătorii de tunuri nu se mai mulțumeau doar cu schițele publicitare sau cu tirurile demonstrative pe poligoane de operetă. Pretindeau condiții de război reale, probe obținute sub focul armelor, trupuri adevărate, sfârtecate, în locul manechinelor găurite. Teleobiectivele „văzătorilor“ decupau tancul cu turela smulsă din care ieșeau carcase omenești înnegrite, reușeau să încadreze grupul de soldați despicat de o grenadă de asalt... Din cauza lor rămăseserăm noi în acel oraș. Am reușit să ne apropiem
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
schijă... Da, ar fi trebuit să explic, să spun că tocmai vederea acelei ape încetinise goana soldaților (Oh, încetineala aceea rusească!). Nimic nu-i mai putea uimi, nici sângele, nici nesfârșita diversitate a plăgilor, nici rezistența trupurilor care, așa, dezmembrate, sfârtecate, oarbe cum erau, se agățau de viață. Dar spuma aceea cenușie, viețile acelea făcute praf și pulbere... Soldații băteau pasul pe loc, de parcă s-ar fi aflat la hotarul a ceea ce mintea nu putea concepe. L-am văzut atunci, în fața
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
forță semeață și a cărei smerenie îmi plăcuseră întotdeauna: „Nu mi s-a cerut să vă fac să-l credeți, ci să vi-l spun.“ Nu-l gândeam, îl vedeam. Vedeam soldatul care abia căzuse, cu mâna dusă la obrazul sfârtecat. Nu-l vedeam în clipa morții, ci în prima licărire a unei dimineți care nu mai aparținea vieții lui, dar care era tot viața lui, sensul însuși al vieții lui. Îl vedeam așezat alături de alți soldați, pe băncile unui furgon
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se clătina se desprinse de lângă zid și aproape se aruncă asupra lui Sebastianus. Susținându-l pe omul acela care se agăța de el fără vlagă, prefectul recunoscu în el pe unul din soldații lui Marcentius. Văzu că avea un obraz sfârtecat adânc de o lovitură de sabie și, pe când îl sprijinea, își simți mâinile umplându-se de un lichid cald și lipicios: în mod evident, sânge. — Ce e? Ce s-a întâmplat? îl întrebă, încercând să-l țină sus. — Alanii, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
complet vizibil. O lampă cu infraroșii revărsa căldură asupra lui și ceea ce rămăsese se simțea bine și confortabil, deloc dureros. Nu sângera; iar din rană răsărea o crescătură, ceva cărnos, roz și răsucit, care părea o parte sfâșiată a brațului sfârtecat și care, din vreun motiv anume, nu fusese tăiată. Apoi văzu că avea o formă. Privi și privi; și în mintea lui apăru amintirea unei fișe militare pe care scria: "Amputarea piciorului impusă de..." Adormi. Undeva, departe, o voce de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
nefericitul era la dispoziția bunului plac al acestui fioros animal, care la un moment dat cu gura lui deshisă și amplificată la scară fantomatică, scoase un răgnet năpustindu-se asupra lui! De teamă să nu asiste la propia sa moarte, sfârtecat În bucățele, Tony Pavone Închise ochii. Îi ținuse așa, strânși, cine poate ști? Sute, mii, milenii de ani dar ce mai conta? Oare vreo dată va putea realiza la adevărata valoare imaginația uluitoare de-a călători În timp peste milioanele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
părăsiră restaurantul la ora Închiderii. IX ZILE GRELE Se lucra zi și noapte fără Întrerupere. Echipele de salvare mai reușeau să salveze câte un muribund de prin dărâmături, În schimb molozul cu tot inventarul gospodăriilor afectate de cutremur plus rămășițele sfârtecate ale unor locatari, cu escavatorul erau Încărcate În autobasculante și aruncate la groapa cu gunoi. În acest tempo rapid În câteva zile orașul se putea considera curățat de toate dărâmăturile cauzate de cutremurul de pământ, mai puțin Îngrijorarea unei noi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
sperând că porcăria naibii nu era închisă complet pentru că atunci aș fi fost prinsă aici cu aceste... fiare. Dar, prea târziu, una din ele m-a capsat. Îmi prinsese jumătate de fund în colți. Porțile au cedat puțin - bietul rucsac sfârtecat împiedicase broasca să se închidă cu totul -, m-am strecurat pe acolo, am tras poarta în urma mea, am trântit-o. Printre zăbrele câinii continuau să latre. Am zbierat: Care dintre voi m-a mușcat, labagiilor? Nici unul dintre ei n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
se poate umple golul... 31tc "31" E prima zi de Paște. Ascult la radio cântece de temniță, povara luminoasă a unor suflete chinuite pe nedrept. De fapt, nu sufletele au fost chinuite, ci trupurile lor au fost batjocorite, rănite, umilite, sfârtecate, date nimicului și risipite în hăul gropilor comune. Mă întristează dintr-odată ascultarea acestor poezii scrise în temnițe, puse acum pe muzică. Poezii despre un timp năruit și din suferințe despre care multă vreme nu am știut nimic. Despre vieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
aud strigăte și Împușcături, nu Întârzie să răsune bubuiturile tunurilor și să apară de după cotă trei tancuri nemțești și mai mulți soldați germani și horthyști În spatele lor. Sute de soldați români urcă târându-se pe coate spre cotă. Explozii, trupuri sfârtecate, răcnete de durere sau de ură. Tunul antitanc din vale scoate din luptă trei din cele opt tancuri inamice. Celelalte cinci fac cale Întoarsă. Inamicul e totuși bine fortificat pe cotă. Are cazemate, tranșee, armament mai mult și mai modern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
luni, iar reptilele au înnebunit după ce-au mâncat ciumăfaie, s-au târât până în oraș, invadând strada principală din Lizard Ridge, și au murit acolo, stropșite de mașini sau ucise de oameni. Indiferent de caz, pielea lor era mult prea sfârtecată pentru ca să mai poată cineva face vreun sfanț din ea. Turner Meeks, vânător de mare clasă, capabil să le găurească cu pușca lui calibrul 22 de la treizeci de metri exact în spinare, locul unde fabrica executa cusături de calitate, înțelese că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
joc: — Ce tânăr? — Cred că speriat, impotent și trădător ar fi cea mai bună descriere. Epitaful era usturător. Mal se întrebă pentru a mia oară ce își făcuseră unul altuia Danny Upshaw și Claire De Haven. — Patru bărbați violați și sfârtecați. Aici nu există nici un aspect politic pentru care să faci pe doamna cea nobilă. Nu vrei să cobori din cerurile înaltelor tale idealuri comuniste și să-mi spui ce știi despre caz? Și ce știe Reynolds Loftis? Claire veni direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ce apus ne despreună Nici cerului nu vreau să-i spun! Azi din altar e doar ruina, Icoane-au chipul spre pământ, îmi plânge-amar în suflet vina Și nu mai spun niciun cuvânt! Plâns de furtună îmi plânge cerul doruri sfârtecate De-amare drumuri ce păreau iubiri, Cad picuri grei pe frunze amestecate Cu vânt, cu grindină, cu amintiri. Te caut printre norii de furtună, Prin gânduri ce se pierd pe cerul plâns, Cu stele ce-au uitat să mai apună
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pas, Nimic nici din sărutul ce-l punea pe pleoape, Nimic dintr-un nimic, cu-atâta ai rămas. Se năruie-n durere munții de iluzii, Se-neacă în noroiul scurs în urma lui Te trezești buimac prin multele confuzii, Cu gândul sfârtecat și gustul amărui. îți amintești? îți amintești? Râdeau cireșii-n floare, Crud înverzise iarba pe răzoare Când ai plecat să-ți cauți fericirea Mi-a plâns tăcută-n urma ta, privirea. Sângerând, se scuturau în soare, macii Nori se adunau
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Câte leagăne ochii mamei țes pentru fratele meu - mort în război, fărâmițat în așchii de sânge și noroi! Plângi mamă ... Ca tine mai sunt atâtea mame bune pe pământ, ce‐ au alăptat copiii bucălați, și le‐ au fost tăiați, tescuiți, sfârtecați. Dar alte mame ca să nu mai plângă, din plânsul tău un vifor să se strângă, neiertătoare ură să desferici spre cioclii stăpânind peste Americi! Cu‐ atâția fii și mame împreună să fim o sfântă, aprigă furtună, și să izbim în
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
noapte ospitalieră care ne iartă râsul și ne înghite hoitul. Dintr-odată, frisonul știut. O scuturare de umeri. În sfârșit, noaptea care ne reia, ne redă, în sfârșit, uitarea în care am tot pompat, salahori ai speranței, sângele, sângele, sinele sfârtecat, însângerat. Se scutura, într-adevăr! Rece frison al intrării în noapte. Se afla în dreptul gurii de metrou. Cobora lent, calm, încet încet. Sub pământ, geometrie, răcoare, lumină. Era plăcut, de ce să nu recunoască. Artificiala peșteră de beton, enclave sustrase naturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
răcni Petre cu ochii însîngerați de mânie. Parcă de mult și numai atâta ar fi așteptat, oamenii se năpustiră, în câteva clipe sfărâmară tot ce se găsea în odaie, zvârlind pe ferestrele scoase din pervaze picioare de scaune rupte, rufe sfârtecate, oale de noapte, perne spintecate și cu fulgii împrăștiați, rame de tablouri... ― După mine, fraților! strigă Petre peste un răstimp. Prin celelalte odăi și la parter toată lumea spărgea și urla. Petre alerga ca un nebun, agitând barda. ― Foc!... Foc!... Praf
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
distanță, Dallas putea să vadă cum organele interne fuseseră împinse în lături pentru a face loc suficient pentru dezvoltarea creaturii. Pe masă și pe jos erau răspândite cioburi de veselă. Ici și colo, băltoace de sânge acopereau mâncarea, podeaua, corpul sfârtecat al lui Kane. ― Nu! Nu! Nu!... repeta Lambert, cu privirea dementă fixată pe colegul ei hăcuit, pradă isteriei. ― Ce-a fost? murmură Brett, acuzând șocul acestei tragedii. Dar ce-a fost asta? Îngrețoșat, paralizat, Parker nu făcu nici un gest de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de victime. Cu un efort remarcabil, s-a trecut la refacerea armatei, operă realizată cu participarea directă a Misiunii Militare franceze, conduse de generalul Berthelot, la restabilirea încrederii în victoria finală. „Am luat arma pentru drepturile neamului nostru obijduit și sfârtecat sub stăpâniri străine”, va scrie Mihail Sadoveanu mai târziu, după victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz. „Va interesa pe istoric fapte de ordin social: cum s-a organizat un popor, câtă abnegație și câtă cinste a pus și, mai ales
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lipsit de mâini se așează pe talgerul înțelegerii profunde contrabalansând normalitatea pe care și-o dorește ființa umană incomplectă. Acest bust relevă fragilul ce ne poartă, porțelanul ușor de zdrobit care se dovedește a fi corporalitatea noastră. Pentru cel astfel sfârtecat, deschiderea ferestrei sau închiderea ușii, scrierea sau atingerea de salut a celuilalt sunt operațiuni care el le face într-un mod ideatic cu acele mâini spectrale, cu acele prelungiri aruncate tot ideatic spre a prinde disperat o normalitate ce nu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]