578 matches
-
din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Dobor rând pe rând imaginile călduțe afișate generos de guri mincinoase, de zâmbete false, de pe chipuri fără ochi... Și Doamne cât aș vrea să le sfârtec privirile nevăzute. Cât aș vrea să le sfarm până la ultimul scâncet, libertatea de a mușca adânc, inimile curate... de a le îmbălsăma, de a le atinge cu coasa adevărului falsitatea, atât de murdar așternută drept ninsori... Și Doamne câte insinuări ale șerpilor valorilor, transformate în bici umed, peste
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
din pietre, multe grămadă, cu-un cal negru în față, adăpostește o fiară ce-n vremuri apuse a adunat grămadă sudoare muncită și acum încercă să dirijeze, pe mai marii prădalnici din timpuri prezente și trecute. Dar și piatra se sfarmă, mâncată de vremuri, carnea putrezește și de vie, iar pietroaiele negre la suflet, nu vor avea mântuire. O rază de soare obosită, poposește pe-un plai de verdeață și-o maicuță se închină la o cruce, de piatră roasă de
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
dimineață!” șoptește aerul îmbălsămat de zorele. Tu ce mai faci? A răsărit din nou un curcubeu ce-mi încălzește talpă aburind de vise. Ochii mei se învață să doarmă iar stropii albi că o lacrima târzie mă limpezesc și se sfarmă de pleaope. [1] GOOD MORNING Good morning! - a cry lingering at midnight “Good morning”! whispers the morning-glory scented air. How are you? A rainbow hâș risen again warming my dream-exhaling feet My eyes learn how to sleep and white drops
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
nici un gând, Despre toate privirile inceste. Orașul pare destul de bizar, Mișcarea din el e monotonă, Pașii anemici pe trotuar, Sunt o muzică destul de afonă. Porți tăcute, altfel nesățioase, Înghit mereu ființe umane, Aceste cuburi numite case, Ce stau gata să sfarme. Referință Bibliografică: Oraș minier / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul II, 01 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ORAŞ MINIER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365239_a_366568]
-
a construi și organiza împreună cu știință și talent întreaga noastră planetă Pământ pentru a face din aceasta cel mai frumos Sat Planetar admirat și iubit de toți prietenii de pretutindeni. „Ce-ai să te faci, Doamne, dacă mor? Dacă mă sfarm? (îți sunt ulcior) Dacă mă stric (și băutură-ți sunt) Sunt meșteșugul tău și-al tău veșmânt, cu mine rostul tău dispare.” se întreba retoric exact în urmă cu 100 de ani, într-una din elegiile duineze, poetul austric Rainer
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
am fost, Dar știu că toate au un rost Între pământ și infinit. SONET Rostogolesc tăceri în gândurile mele, În liniștea boemă se scutură petale; Din raze de lumină ce-mi stăruie pe cale, Speranțele-mi aleargă nebune printre stele. Se sfarmă cu iuțime frustrările agale Ce-ncorsetau iubirea, plătind tribut pe cele Mai tainice-aspirații, pe aripile grele. Azi mă înalț, și uit, și mai străbat o vale. În toamna toamnei mele e încă primăvară, Îmi înfloresc toți spinii în marea mea
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
înapoi./ Așa domol te poartă firea,/ Căci duce unda-ți gânditoare:/ Durerea unui neam ce-așteaptă/ De mult o dreaptă sărbătoare.// Demult, în vremi mai mari la suflet/ Erai și tu haiduc, moșnege,/ Când domni vicleni jurau pe spadă/ Să sfarme sfânta noastră lege;/ Tu, frate plânsetelor noastre/ Și răzvrătirii noastre frate,/ Urlai țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
-mi fi ultimă poartă între a fi trup și a fi simplu spirit rătăcind printre iubiri pământene. mă înec în absurde cuvinte, de câte ori fibra dintâi a ecoului, atacă pătura indiferenței cu muzica unei sfere atât de mici, încât tu o sfarmi la fiecare sunet rostit, cu bagheta de cârpă a neiubirii... m-am rătăcit. știu. lasă-mă să-ți port brațele deasupra timpului. vei simți acele de gheață din inima pământului în care sunt... sunt undeva, între flacăra verde a risipitorilor
LASĂ-MĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361736_a_363065]
-
o da altora”, afirma în secolul al XVII-lea ateistul Voltaire Nu capacitatea de a lua banii de la uni și ai da altora este arta de a guverna popoarele, împărțind mereu lumea în bogați și săraci, în stăpâni și sclavi, sfărmând astfel conștiințele oamenilor, apoi exploatând popoarele sărace prin dreptul celui mai tare, cu “Contract social” și convenții civile pe “Principiile dreptului politic” scrise în urmă cu sute de ani. Nu “Contractul social” va salva omenirea, ci “Contractul natural”, aplicat cu
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
slabă, întreruptă-ades De grija libertății oarbe, fără chip, Căci nu cunoaște-odihna din care a purces Ci își afundă noima în mișcător nisip. Dar Tu, acum, Te naști și giulgiurile morții De pe cuvinte cad, sub raza din înalturi Ce fără veste sfarmă încuietoarea sorții Și-mpărtășește harul lăuntricelor salturi. În noi răsari și Te pogori cu heruvimii, Iar inima ne-o speli cu lacrima iubirii, Și ca un prunc se lasă în brațele Treimii Voirea-nveșmântată în fulgerul uimirii! Referință Bibliografică: Florin Caragiu
FLORIN CARAGIU ,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351398_a_352727]
-
Că dorul l-apasa, Ca sufletu-i plânge, Ca lacrima-i curge, Că timpul se scurge, Și viața îl frânge. Și dacă tot nu vrei să pleci, Mă bântui, Tu, Gandule, Nebun trimis de El, Hai, vino, Ia inima și sfarm-o! Ia amintirile mele, Frânturi de curcubeie plângând, Si, Cu glas de plumb topit Pe buze fripte de săruturi moarte, Prefa-ma în zbor, în canturi, în fum, Tu, veșnic sol al durerii! Referință Bibliografica: Tu, Gandule / Eleonora Stoicescu : Confluente
TU, GANDULE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350876_a_352205]
-
soare șalul de regrete, Refuz să duc poveri sau oboseală! Puterea dăruirii să mă-mbete În seri ce ning cu nuferi de beteală Și-n zbor, spre libertate absolută, Las numai bucuria să respire! În trena liniștii ce mă salută Sfarm orele în clipe de iubire. PARFUM ȘOPTIT Adie-n dulcea primăvară sfioasă, virgină iubire, parfumuri șoptite-nfioară și fluturi de dalbă nuntire. Pe-aleea născută-n candoare m-adună cu brațul chemării și-n gust de cireșe amare topește-mi tristețea
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
judecător, adică o justiție care operând cu legi imperfecte se poate mândri la rându-i cu imperfecțiunea sa, aruncând astfel lumea într-o totală dezordine prin nihilismul torționar și prin relativismul cel mai cras. Negând ordinea increată, prestabilită de Atotcreatorul, sfarmă ancorarea transcedentală a omului din ordinea supremă a Frumosului, a Binelui, a Adevărului și a Dreptății, ordine cuprinsă în mănunchiul sublim al Dragostei. Toate speranțele lor exhatologice se materializează așadar, în neființă. Goliți de Dumnezeu ei devin materie fără spirit
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
mai mult, mai adânci, au, deposedează? Nu dori să știi ceva în nimic. * Ce arde? Suntem oglindirea acelei oglindiri. Și este un alt an, iată, o nouă rotire a timpului. Arde și timpul înspre neantul său. Iată: numai cerul se sfarmă. * (Fulgerul verde) Raza capătă formă sub cerul tăcut. Palpită ochiul soarelui. Aerul se cutremură. Așteaptă lângă mare chipurile ce converg, fântânile invizibile ale vieții și morții. Pe marginea astrului, sub lumina ce fierbe, orizontul așteaptă raza de aur verde. Referință
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
a ucide-i o virtute, Că a avea o armă e un drept Conflictele fiind mereu acute Apăs trăgaciul și-o fi zis, și-ndrept! Disprețul suveran când ai o armă Cel mai tare face-ntruna legea Principiile lui se sfarmă Deși nu-l cunoștea pe Sandu Blegea Putea s-ajungă un savant de seamă Sau vârf în cine știe care parte Pe fiecare cineva îl cheamă Și după merit, daruri îi împarte... Geamuri sparte, țipete și sânge Copiii împușcați în gheara morții
ASASIN ÎN SERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351139_a_352468]
-
comprendre) Să știi că nimeni vreodată Nu a ieșit în promenada Prin inima - mi Cu cizmele-i greoaie Așa cum tu, TU ai făcut-o Și nici acum eu nu pot să pricep Cum de muream atunci încet - încet În loc să-ți sfarm în mii bucăți Picioarele-ți și să-ți Alung imaginea din inimă. Referință Bibliografica: NU PRICEP (Pas comprendre) / Emy Lys : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1006, Anul III, 02 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Emy Lys : Toate
NU PRICEP (PAS COMPRENDRE) de EMY LYS în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345634_a_346963]
-
Ție îți pun în seamă toate dovezile mele de slăbiciune de parcă mi-ai insufla când anume să tac, să vorbesc și când să iubesc și eu cu toate puterile mă împotrivesc mă fac mototol-rostogol cu viscerele strânse... Zidul tău se sfarmă pe zi ce trece tot mai mult se vede din mine de-afară, până la bust, până la mijloc, până la șolduri, genunchi și glezne mă despoi de marmură. Doar nisipul rămâne și acela în mușuroaie mărunte care așteaptă un vânt dinspre nord
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
vis mi-l amintesc căci ziua toate-s fapt divers când scot ziarul și-l citesc ce dor mi-a fost ca unei mări de primul val uitat pe țărm corăbii duse-n depărtări de scoici sub talpă când le sfărm' doru-n piept adânc te seacă ca în arșiță-o fântână setea nu poate să-ți treacă cine-ți va întinde-o mână? pasăre în colivie tânjind a moarte către cer dorul o mai ține vie cum tot la fel și
CE DOR MI- A FOST... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356387_a_357716]
-
Viață este un dar frumos, pur, uneori de neînțeles. S-al sfărâmi este dureros, să trăiești frumos însă e sublim, înălțător. Iar oamenii se avânta cu viteză în a sfarmă acest dar sau al înaltă printr-o viața inobilatoare, cucerita de frumosul absolut. În cadrul acestui articol doresc să dezvolt un pasaj din cartea Geneză, cu ajutorul altor versete biblice. Acestea sînt familiile fiilor lui Noe, după spița neamului lor, după neamurile
CLADIND PENTRU ETERNITATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355062_a_356391]
-
Au inimă în rădăcină. Acel ce cade din tulpină, / Sau de se rupe de la ea, / Se smulge și din rădăcină / Și se preface în nuia. Nuia, cu care răul-vântul, / Lovește pomu-n vârful blând, / Un vreasc ce biciue cuvântul, / Să-i sfarme mugurii din gând. “ Pentru mine, poezia medicului-poet Ion Chiriac, este poezia unui vizionar, fiindcă punctual de plecare este realitatea. Poezia domniei sale, prezintă imagini cu greutate , fiindcă din câte am citit, puțini poeți au fost atât de intransigenți și maturi în
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
felul următor: - “Undeva, între cer și pământ, între vii și morți e o ceată de îngeri și o adiere de gelozie, a zis generalul... Undeva, între oameni și zei, între săraci și bogați, între cele două mari puteri s-a sfărmat un zid și fiecare a primit cât o cărămidă-n cap, a mai zis generalul. Oameni buni, vă implor, nu fiți huligani, derbedei și golani! Încetați să mai bateți cu scările de lemn într-o poartă de metal! Întoarceți-vă
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
fetei, vedeam o luptă teribilă între speranța și disperare, se temea de faptul că totul este pierdut și că va merge la pușcărie. Dădea senzația unui om ce a clădit ceva frumos și apoi într-un moment de beție a sfărmat totul, iar apoi treaz fiind stă în fața cioburilor a ceea ce a sfărmat punandu-si întrebarea: Oare mai pot reface relația mea de familie? Să fiu din nou fericit și liber împreună cu soția mea, cu copilul nostru? ” Nu cunosc restul istoriei
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
faptul că totul este pierdut și că va merge la pușcărie. Dădea senzația unui om ce a clădit ceva frumos și apoi într-un moment de beție a sfărmat totul, iar apoi treaz fiind stă în fața cioburilor a ceea ce a sfărmat punandu-si întrebarea: Oare mai pot reface relația mea de familie? Să fiu din nou fericit și liber împreună cu soția mea, cu copilul nostru? ” Nu cunosc restul istoriei acestui om din ziua aceea nu l-am mai văzut pe șantier
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
totdeauna, Din veche vreme și până la noi, De cei căzuți, ce au primit cununa; E plină de martiri și de eroi. În lupta lor, cu inima deschisă, Convingerile lor - supremă armă; Iar floarea libertății e ucisă, Dar rânduieli tiranice se sfarmă. Ei au plătit cu viața lor în floare În lumea asta plină de pigmei; Nu bănuiau cât de ușor se moare, Nici câns sfârșește viața pentru ei. Ei au murit cu dor de libertate, Entuziaști, cu inimi larg deschise, Dar
DECEMBRIE FIERBINTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355166_a_356495]
-
durere pare acuma supta Pe fruntea ta senina se sprijină pămîntul Auzi cum se-ndîrjesc și stelele și vîntul Vrînd parcă să ne-nchidă în raiul lor ceresc Hai, sfîșie-mi cămașă și caută-mi o armă Iubirea mea se-ntoarce-n-potrivă-mi și mă sfarmă De-aceea, minunato, candoarea ți-o cerșesc. 2 Se pregătesc copacii să Înflorească iară Se pregătesc copacii să Înflorească iară Din florile de gheață or să se nască miei În visul tău cu fluturi cu tine să mă iei Acum
SONETE ANGUASATE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355660_a_356989]