333 matches
-
doar prin intermediul taberelor școlare în care ne însoțeam elevii, am mers să ne închinăm și noi în lăcașul de cult al Mănăstirii. În pridvorul Bisericii am avut surpriza să-l descoperim chiar pe Părintele Mitropolit. Cu specificul vorbei sale domoale, sfătoase, eliberată de sintagme sofisticate, schimba cuvinte cu vizitatorii/credincioșii care pășeau pragul așezământului de închinare, pentru unii („liber-cugetătorii”) - doar obiectiv turistic. De aceea, Părintele, în veșmintele sale ne-liturgice, cu cârja sa arhierească în mână, îi aborda cu formule verbale
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
Redactia > Autori > EMIL WAGNER Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului Sunt Emil. Colegii de facultate apoi de serviciu mă cunosc drept Fifi, de la φ2 (fi la pătrat, o relație matematică) Un sfătos și simpatic bătrânel care pe 12 August împlinește 82 Am trecut prin multe în viață. În ultimele decenii m-am și plimbat prin lumea întreagă unde copii mei și-au stabilit cuibul. Cunoștințele acumulate în cei peste 35 ani de
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/340273_a_341602]
-
ajuns să zbor peste ocean la celălalt capăt al pământului și ce am de pătimit de când m-am întors acasă. Așadar lumina zilei am văzut-o în comuna Pătrăuți, la 10 Km de Suceava, sat cu oameni harnici, buni și sfătoși, gata mereu să te ajute. Bunicii și străbunicii mei s-au născut, au copilărit și au trăit pe aceste meleaguri. N-au avut o viață ușoară. Copii mulți, lipsuri și griji, boli și apoi războiul cu nemții care au trecut
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
rupă? Unul-doi și apoi gata“, ne explică învățătorul-primar. Și mai are el o vorbă: „dă-i omului condiții de om și-l blochezi chiar și pe cel mai înverșunat“. Ne pregătim de plecare, dar parcă nu ne putem despărți de sfătosul gospodar. E liniște, aer curat, iar pe stradă trec fetițe blonde, cu colaci pe umăr, altele cu poșeta în care își duc prosopul, că doar au piscină. Primarul privește mulțumit peste oameni și locuri. E ca un gospodar care după
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
depășea multe. Am rămas impresionat nu numai de bunăstarea de care se bucură această familie și de atașamentul ei față de societatea canadiană, ci mai ales de primirea făcută, de bunăvoința, acuratețea și, uneori, bucuria cu care Familia Câmpeanu, în special sfătosul bătrân, ne-au relatat o serie de fapte, presărate adesea cu trăiri sentimentale, făcând ca despărțirea să devină anevoioasă. Surpriza mare a fost că erau români din Voivodina, dar cu rude la Lipova, Arad și Oradea . Atunci am întrebat ce
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
ruga la Dumnezeu să fie un an bun, îmbelșugat și sănătate pentru el și animalele lângă care trudea din zori în seară. Nu avea mare știință de carte dar nu-l întreceai în cumpătare și înțelepciune. Era cinstit, sincer, mereu sfătos, amabil și deseori pus pe șotii și glume. Doamne, cât l-a schimbat și i-a mutilat sufletul și menirea colectivizarea luându-i animalele și pământul de care era legat cu toată ființa lui iar acum își bat joc de
ŢĂRANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340865_a_342194]
-
măi tembelule!” își strigă el apoi în gând sie însuși, imaginând un ton cât mai autoritar, care nădăjduia că-i va speria gândurile negre, lăsându-l să se liniștească. „Bancurile - continuă Marian să-și explice, schimbând tonul imaginar, cu unul sfătos - sunt niște glume, inventate de oameni cu talent în chestii d-astea și care pe noi trebuie să ne facă să râdem... Înțelegi?” Întrebarea de la final și-o adresă, firește, tot lui. „Ăia din bancuri - se auto-consilie el mai departe
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
Dumitru Pricop a intrat în poezie cu umbra și răcoarea pădurilor, amețit de înălțimi, cu talpa grea de pământ și vocea curată a sângelui prin care aleargă cu slobozenie Măria Sa, Muntele, și plânsetul stelelor de departe, nesfârșitul cerului senin, înțelepciunea sfătoasă a brazilor, bolboroseala sfântă a apelor repezi, zborul păsărilor, țipetele adânci venite de dincolo de marginea lumii, atâtea doruri nestinse în curgerea anilor!. Sensibilitatea poetului vrâncean (în ultimele două-trei volume) este a unui modern pur-sânge, cu vocația < > dincolo de lucruri, fluent, sentimental-amar
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
ȘO ARAKHELA (O MUSAFIRI) DIKH KE LAQI DAJJ KIDĂ ȘI I ĆHAJJ O MANUŚ SFINȚISARLA O THANES TA NA O THAN O MANUŚES NA-J PHURI ŚUKAR NI GOZER KÏZAJ ŚUN -TA ȘO SIKELA ȚUȚ T'O DAT NA BISTER O SFĂTOS 'ΘAR T'I DAJJ JIN AND-O GUNOJ SĂ ALTÏJ SI-NO LESĂ AVZIJS EKH ARRO PA AJNARA EKH GURO O ŚORO TELE MUKLO SABIAΘAR NA-J ĆHINDO ȘO SJAS JALO - ŚUCINO ȘO SJAS GUDO - XAZINO O ŚORO KERDAS SĂ ODA
ANDAR-O PAPONQE PHERASA / DIN VORBELE BUNICILOR de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341634_a_342963]
-
din adunările în care frecventează unul din colaboratorii revistei s-a aprins o dispută pe tema despărțirii în căsătorie și a recăsătoririi celor împricinați. Din aroganță sau din prudență, și nefiind prinși în sfera acestui interes, o parte dintre „frații sfătoși'' au refuzat să contribuie la elaborarea unei doctrine pentru tema în cauză, considerând că cea existentă, care incriminează divorțul și nu promovează recăsătoria, este și bună și bine cunoscută. Există semne că atitudinea lor i-a supărat deadreptul pe iubitorii
OM AL VREMII LUI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344244_a_345573]
-
pe MAZILESCU: “Adversar al textelor obtuze, al scrisului incontinent, poetul se silește cîștigînd întru lapidaritate și conștiința de sine a poeziei.” Frumos zis ! Virgil MAZILESCU merită această frază ! Mircea CIOBANU m ă vizita uneori, era un povestitor fermecător, blînd și sfătos cîteodată, amuzîndu-se uneori din te miri ce, semn că în sinea lui lucrurile căpătau alte valențe decît cele împămîntenit-cotidiene. Trebuie să citez aici cîteva versuri, deși eu îl prefer pe Mircea CIOBANU cel din “Istorii”: “Și se face-n aer
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
amuzată Miramoț. Doar fusese treizeci și doi de ani profă! Cât despre ultima lui remarcă... nu zise nimic, dar un fior de emoție îi aduse aminte surpriza pregătită pentru toți în seara ce urma... prima ei carte de versuri... Americanul, sfătos, își așeză mâinile pe umerii celor doi războinici camarazi și decise: -Părerile sunt împărțite, există studii sau numai presupuneri, ce contează asta?! Credem ori nu, important e să ne ascultăm pașnici unii pe alții, să nu facem din țânțar armăsar
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
cu aripile spre covor. Să bată căldura-udă de dimineață pe volumul uitat deschis cu o noapte înainte. PERSPECTIVA Obișnuia să creeze miracole în fiecare privire pe care o aruncă spre mecanism. În fiecare zi, înciudat se prefacea spre oglindă și sfătos spre publicul spectator. Își spunea că o dată pe an să asculte bătaia adevărului în culisele teatrului de păpuși contemporan. DESCHIDERE De câte ori se ascundea în spatele perdelelor din labirint, focul din vatra devenea palid iar mâncarea îndestulătoare. De câte ori uită să disloce bolovanul
PROLEGOMENE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344082_a_345411]
-
ce a slobozit din greșeală un proiectil pe tunul tancului aflat în spatele lui dintr-o coloană de tancuri), nu avea cum să mă determine să fac vreun transfer.. parental. Am făcut aceasta pentru prima dată pentru un maistru militar, mare, sfătos și cu influență chiar la comandant. Se ocupa de întrecerile sportive ca și altul pricăjit, de aflfel. Ori cu toate că era din aceiași secție de nave militare la care fusesem transferat nu-l cunoșteam foarte bine, până a venit la mine
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
Dar eram tot pedepsit Până școala s-a sfârșit; Uite-așa ne-am despărțit. Am plecat în lumea largă; Corcodușă, bag de seamă, Are pe-altul, tot ca mine, Întrebări și ăsta-i pune..., Dar a-mbătrânit, se spune, Și-i sfătos, mi-o duce bine; Că de-altfel... bun rămâne - A fost tată pentru mine. Si de el mi-aduc aminte, C-a fost om... bietul părinte. Si s-a dus, convins, se pare, Că știa secretul mare: Toți să creadă
CELOR DRAGI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343706_a_345035]
-
SPRE CER, ORI COLIVIE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Scară spre cer, ori colivie ... Azi, Dumnezeu m-a luat la judecată. Nu ca un jude, ci doar ca un sfătos Intim amic, cu glas afectuos, M-a întrebat de dragostea furată. - De unde știi? L-am întrebat. Uimire Mi se citea pe chip, păream pierit. - Eh! Eu te văd, tu, suflet chinuit, Uitat-ai că-s, la toate, devenire? Am bâiguit
SCARĂ SPRE CER, ORI COLIVIE … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377660_a_378989]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > MOȘ ANDREI Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Treceam în jos ca de-obicei Când,la poartă moș Andrei, Om cuminte și sfătos: -Vino, șezi oleacă jos! Stă se scarpină în barbă, Cu bastonul tunde iarbă, Zvâcnește-ncet dintr-un picior, Eu stau pe bancă răbdător. Dă un cald miros de ceapă Și se-ndură să înceapă: -Nu știu dacă are rost, Dar
MOŞ ANDREI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378878_a_380207]
-
Bătrânul meu e Făt - Frumos pierdut, Înfășurat în mantie de pluguri, Iar crucea de la cimitir e scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită, Iarna priveam la focul unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea în șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E toamnă, iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
acasă! Străbunii noștri cu mândrie Purtau istoria în vene Și-o da odraslelor în vrie Prin eroisme pământene... Străbunii noștri arși de soare Cu grija muncii pentru pâine, Creiau la urmași sanctuare De cinste, adevăr spre mâine... Străbunii noștri ieri sfătoși Ce ne-au lăsat cinste și fapte, Azi sunt uitați și dați la coș De hoți, lachei ascunși în noapte... Strămoșii noștri ieri statornici Azi văd cum lumea se frământă Și pentr-o pâine sunt datornici Adesea cu spinarea frântă
STRĂBUNII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381082_a_382411]
-
Oameni urâți la trup, Însă aveau un suflet bun, Și erau altruiști. Am întâlnit în viața mea, Oameni frumoși la trup, Însă erau invidioși, Nu erau deloc buni. Am întâlnit în viața mea, Copii deja bătrâni, Erau atât de înțelepți, Sfătoși, miloși și buni. Am întâlnit în viața mea, Oameni bătrâni dar răi, Erau extrem de urâcioși, Zgârciți, ursuzi și răi. Citește mai mult Am întâlnit...Am întâlnit în viața mea,Oameni grăbiți pe stradă,Nu par să fie fericiți,Insă par
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
Oameni urâți la trup,Insă aveau un suflet bun,Și erau altruiști.Am întâlnit în viața mea,Oameni frumoși la trup,Insă erau invidioși,Nu erau deloc buni.Am întâlnit în viața mea,Copii deja bătrâni, Erau atât de înțelepți,Sfătoși, miloși și buni.Am întâlnit în viața mea,Oameni bătrâni dar răi,Erau extrem de urâcioși,Zgârciți, ursuzi și răi.... XXXIII. SINGURĂ..., de Neluța Stăicuț , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Singura... Singura, doar eu cu mine, Aștept
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor Ce n-are
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374459_a_375788]
-
TINERI : IPATIE, PAVEL, DIONISIE ȘI CLAUDIU Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1616 din 04 iunie 2015 Toate Articolele Autorului La începuturi slujitor...la idoli, Luchilian Lângă Nicomidia sub Cezar Aurelian ; Ajuns bătrân cu părul alb, înțelept, dar și sfătos S-a schimbat în gând și-n suflet prin Botezul în CHRISTOS ! Apoi făcut-a Misiune printre foștii săi păgâni Aducând pe mulți în turma, credincioșilor creștini ! Păgânul Dregător Silvan cu multă ură-a decretat : "Să fie dus în temniță
IPATIE, PAVEL, DIONISIE ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374832_a_376161]
-
chiuvetă și un dulap de bucătărie de pe timpuri apuse, întregeau decorul. După ce a mâncat cu mare poftă și zgomot și a băut cafeaua, fără să-i pese că ea abia a înghițit câte ceva în silă, i-a vorbit cu satisfacție, sfătos și poruncitor: - Pe seară avem musafiri. Vin trei prieteni buni pe la mine. Cu ce este aici și cu ce mai primesc, faci mâncare pentru toți. Să vezi ce noapte de petrecere întindem! Să te faci frumoasă, târfulițo. Spălată, rimelată, rujată
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
autoarea - ocupă un loc foarte însemnat în viața noastră. E important să rămânem noi înșine în orice împrejurare și să nu ne schimbăm sufletul în funcție de averile dobândite. De altfel, măsura de nectar stă la baza Legii de aur a creștinismului. Sfătoasă, afându-se în vizită la o familie de vază, ea afirmă cu nostalgie: „Acum mă îmboldește iarăși gândul la Romania noastră, atât de contorsionată în multe privințe și încerc să pipăi cu mintea, câți din aceia care au asemenea putere economică
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]