239 matches
-
gloria, înțelepciunea, autoritarismul, sfințenia („Ce spune stăpânul trebuie să fie sfânt”). Nesupunerea, când apare, nu ia forme agresive, faptice, ci rămâne în planul afectului, ca nemulțumire, resentiment sau în planul discursului, ca rumoare, scandal, bârfă, „vorbe de clacă”, lamentare, injurii, sfadă, ceartă. Rânduiala cosmică este condusă de legile firii. Este o armonie neconstrânsă de legea modernă sau de instituții (Barbu, 2000, pp. 50-65). Ea poate lua forma înțelepciunii celui puternic („voia domnului”, adică fie a stăpânului, fie a lui Dumnezeu) sau
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Aurel Candrea, ambele citate în Cuvîntul introductiv. Cuvintele urmate de asterisc se regăsesc în glosar. Ediția de față rămîne îndatorată dnei Rodica Pandele, primul lector al textului și consilier al îngrijitorilor ediției. EDITURA Ac Ac dacă găsești e semn de sfadă. Ac dacă găsești e a sărăcie. Cînd găsești ac cu urechi, îți face nevasta o fată; fără urechi, băiat. Ace aflate înfipte în pămînt sau gard nu este bine a le lua, căci se crede că ele ar fi pline
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul în picioare, cel care șade jos va ologi, el sau din copiii săi. Sara nu se rășchirează ața pe rășchitoare*, ca nu cumva apoi să se isce sfadă-n casă. Să nu înnoade cineva o ață de mai multe ori, apoi s-o arunce fără s-o deznoade, căci pe lumea cealaltă o dez noadă cu ochii. Ață visînd arată drumuri. Ața albă-i drumul tău, ața nea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
l ia vreo pasere rămîi chel. Chibrit Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Cînd ți se aprinde cutia de chibrituri în mînă îi a noroc. Cînd verși cutia cu chibrituri pe jos, e semn de-o sfadă aprinsă. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd verși chibrituri din greșeală, iei parale. Să nu ții paiele de chibrit cu gămălia în fundul cutiei, că-ți pierzi vederile. Chitie Chitia* dracului se găsește în vîrful format din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintr-acolo îți vor sosi oaspeți. Se crede că, dacă cîntă cocoșii sara, în noaptea aceea vor umbla tîlharii prin sat. Ziua, cînd umblă cucoșii cu coada lăsată în jos e semn de ploaie. Cînd se bat cocoșii, fac a sfadă. De aceea să tai pe unul din ei. Cocoșul e pasere sfîntă. (Gh.F.C.) Cocoș se pune pe vîrful casei, că apără de duhuri rele. (Gh.F.C.) în lumea umbrelor nu există nici cocoși, nici găini. (Gh.F.C.) La poarta raiului cîntă un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune sfîrîie, să nu scuipi în el, căci în timpul acela se ceartă Dumnezeu cu diavolul; dacă scuipi, face pe voia diavolului, iar de nu, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci în cazul prim copilul va fi ars de soare, iar în al doilea, va fi furtunatec. Cînd îmbraci haina pe dos, are să ți se întîmple ceva. Cînd îmbraci hainele pe dos, are să te bată cineva ori ai să ai sfadă cu cineva. Calcă sumanul în picioare și nu ți se va întîmpla nimic. Să nu îmbraci haina pe dos, că se strică vremea. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Ziua nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a pierdut pentru păcatele sale sau ale părinților. Piper Cînd scapi piper pe masă, ai să umbli bătut. Cînd scapi piper pe masă, atîția pumni vei lua, cîte fire ai scăpat. Piperul din solniță dacă se varsă e semn de sfadă. Se crede că spre a face să fie ceartă într-o familie trebuie a presura piper pe jos. Pirostrie Dacă după ce faci mămăliga nu iei pirostriile de pe foc ai să șezi în foc pe ceea lume. Pisică Cînd cineva suflă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîmpla o nenorocire. Dacă se scaldă copilul după apusul soarelui, capătă plînsori și nu poate dormi. Cînd soarele este aproape de sfințit, trebuie să stai pînă sfințește și apoi să începi lucrul. Cînd vor fi trei sori pe cer, e a sfadă între împărați. Omul care are noroc l-a văzut soarele. (Gh.F.C.) Soarele e un tînăr frumos cu fața strălucitoare, care luminează pămîntul. Umblă zi de zi pe bolta cerului călare. Pînă la prînz călărește un bivol, de la prînz la amiază
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dinainte și, în loc să strigi pe cineva, îl botezi fel și chip pînă nimerești e semn că mulți te îndrăgesc. Vrabie La Crăciun se mănîncă vrăbii, căci se crede că-ți dau putere. Cînd vrăbiile ciripesc mult în fața casei, fac a sfadă. Cînd cîntă vrăbiile toamna, are să ploaie. Cînd se scaldă vrăbiile și găinile în colb, are să ploaie. Vrajă Femeia care ia mana de la vaci nu putrezește. Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din casă de pe masă, ia toate lingurile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna pe cap și să se ferească, atît la dus, cît și la întors, de sfadă ori ocară. întrebată de cineva ce duce, să nu spuie adevărul, căci atunci mijlocul acela n-ar mai ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele fac aceste vrăji: poartă cu ele o crenguță de la pomul de pe care s-a prins
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fapt mai sunt și pauze) un șir de wakkakawakkaka-wakkaka, urcând și coborând pe scara melodică, în care se desprind timbre și apoi, folosindu-te de ele încetul cu încetul degajezi profiluri individuale. O fi un sfat sau poate doar o sfadă, orăcăiala o fi constativă sau performativă, o fi spunând ceva sau poate-o fi făcând ceva, e conversație, e ceremonial... Prea complicat și mai ales, lipsit de rost, nefiind zoolingvist nu voi avea acces nicicând la limba lor (de o
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
transmitere a ideilor dinspre un capăt spre celălalt al continentului. Ele sunt mai numeroase, puținul relevat aici în urma studiului nostru documentar arată, sperăm, iradierea unei culturi europene care, la rândul ei, se cere a fi interpretată dincolo de orice amintiri de sfadă și dezbinare. Colecțiile, particulare sau publice, se dezvoltă într-un ritm rapid, fondurile de carte ale intelectualității clericale și profesorale sporesc continuu, la Cluj, Oradea, Cristuru Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Blaj, Târgu-Mureș, Brașov, Sibiu. Noi biblioteci publice protestante nu au mai
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu stăruință la afirmarea propriului rang și a regulilor instituției pe care o reprezenta), cu ofensive și replieri, cu formule care abia ascund suspiciunea, cu manevre care ambalează tot atâtea inabilități vecine (retoric) cu neputința, își găsește loc o interminabilă sfadă cu privire la protocol, o veritabilă „gramatică” a diplomației, subiect inepuizabil și care a ocupat cea mai mare parte a tratativelor (altfel, misiunea lui M. a fost o nereușită). Izbânda unuia dintre cele două puncte de vedere însemna superioritate (de pildă, acceptarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
cada din Libia au la picioare arșica (astragala), cu care Împăra tul Octavian August, la „jocul regal al arșicelor“, a câștigat Într-o seară 50 000 de talanți. Iar În Iliada (XXIII), Patrocle mărturi sea că a ucis, dintr-o sfadă la jocul cu arșici, pe fiul lui Amfidamos. CU VÂRSTA, APLECĂRILE MELE AȘA-ZIS SPORTIVE AU evoluat și ele, Îndreptându-mă, cu banii lui taică-meu, galanton la tot ce-i superfluu, spre școala de Velocipedie de pe maidanul din bulevard
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
că-l simt aproape... Când celelalte cloști au venit în ogradă cu puii lor, mama m-a ajutat s-o separ pe cloșca mea, făcându-i un ocol mai larg într-un colț. Astfel, am evitat să le văd la sfadă. Prin octombrie erau puici și cocoși în toată regula. Abia îi mai puteam deosebi de ceilalți. Noroc că-i chemam pe nume și-mi răspundeau dându-le de mâncare din palmă. În fiecare sâmbătă, mama sacrifica câte un cocoș și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Dejeu profesor Gavril Petri notar Sâg (Sălaj) Marcian Caluțiu prefect Cluj. Uilac de Beiuș. S. 21 August 1926. Brașov Sighișoara, Tg. Mureș, Cluj, Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cînd acestei Zănoagă i s-au furat de către una dintre fetele ei lucrurile pe care și le pregătise pentru înmormîntare, femeia s-a spînzurat. Povestea, auzită, pare se, cîndva, e vagă în mintea mea. Îmi amintesc acum că în timpul unei sfezi cu mama (eram copil pe-atunci), Gința, vecina noastră de la nord, femeie cu „gură rea”, a blestemat-o „să se spînzure ca Drambuleasa”. Așadar, Drambuleasa, nume adînc înscris în mintea mea, era o Zănoagă! *Asociez ideea de Dumnezeu cu această
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se înțelegea ca făina să fie de aceeași calitate, în aceeași strachină, la același nivel. În „vremea foametei”, dar și mai apoi, asemenea atenționări erau la rigoare. Nimănui nu-i plăcea să fie „chiorît”, înșelat, păcălit. Cazurile contrare, urmate de sfadă, nu erau rare. S-a întîmplat ca mama să împrumute pe cineva cu făină măruntă, iar acela să-i restituie o făină mare, ca de crupe, să dea strachina bătucită și s-o primească înfoiată, s-o dea cu vîrf
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întâmple câte ceva. În rest se pictează. Acum e gălăgie. Doisprezece bărbați străini se sfădesc cum să monteze o prelată. Trei femei se sfădesc în camere cum să schimbe cearceafurile. Frunzele se sfădesc cu vântul, dar asta e cea mai plăcută sfadă. Iar noi ne sfădim în gând cu toți cei care ne-au stricat liniștea. Ca-n jocul de-a vacanța suntem rupți de restul lumii și nici nu vrem să știm ce se întâmplă pe acolo. Tot 22 iulie 2002
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ei, toți erau la masă și mâncau. Bunica m-a luat lângă ea și mi-a dat o bucățică de mămăligă și cârnaț-chișcă. La masă erau: bunicu, bunica și 3 ficiori: Toadere, Vasile și T-tru și s-au luat la sfadă bunica cu bunicu zicându-i: "Ho, bursucule, mezu nopții, ursule, otravă, veninule, dihurule, pâclă". Și bunicu a zis: "hai, hai, babă hăi, hai hai". Și pe atunci femeile înainte de a se îmbrobodi purtau un feli de ciucitor pe cap cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sfințească părintele numărul de ouă pregătite de fiecare și prezente erau aproape dacă nu în tot alitate egale, erau în echilibru, ceea ce însemna că toți ne făcuserăm datoria, și bucuria biruințe noastre era sensibil egală, fără motiv de gâlceavă sau sfadă. Tata, la rândul lui, mai izolat, într-un fel, avea preocupările lui, tăia, porționa și prezenta mamei mielul, din care se pregătea borșul, drobul și friptura. Slujba de paști, știam din totdeauna, începea sâmbătă noaptea, eram prezenți din timp, nici
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
se văzu iar... o clipă suspendată... - O, Rodope! Rodope, murmură el trist. Ce am numit eu Rodope [? ]... o umbră. Regele ieși și trânti ușa după sine... Oglinda singura. se-ncreți ca suprafața unui lac... glasuri se certau în fundul ei ca sfada valurilor... Chicot și plâns... țiuit, urlet... suspin și un glas mare începu să râdă pin tot caosul de glasuri mici... - O, inamicul meu cel mare... spunea un glas ce îmbla pin sală... Piramide și temple, orașe și grădini suspendate puneți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
apoi la Oradea, bilunar, între 10 noiembrie 1922 și 10 ianuarie 1924, având subtitlul „Revistă de umor și satiră. Suferințe și dureri, cronici vesele, cuvinte de duh, calambururi”. Se mai menționează că director e opinia publică, iar redactor responsabil, Moș Sfadă (G.M. Samarineanu), care în seria a doua a publicației preia direcția. Din 1922 subtitlul se modifică în „Pentru toți și pentru toate. Revistă bilunară satirico-umoristică.” Având pe frontispiciu ca moto adagiul „ Râsul descrețește frunțile celor necăjiți și biciuiește năravurile rele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]