3,661 matches
-
Filipeni 2, 10). Îngerii, fiind creați de Dumnezeu, au o stare permanentă, nu se transformă și nici menirea lor nu depășește pe cea a credincioșilor. Sfinții, și mai ales Maica Domnului, sunt mai presus de îngeri. Îngerii doar transmit, având sfințenia, pe când credincioșii înfăptuiesc binele pentru a ajunge la desăvârșire. De aceea, Dumnezeu trimite la Botez „înger păzitor“ pentru ca noul membru să fie în paza unui înger (Matei 18, 10). Iată o dovadă a purtării de grijă a lui Dumnezeu pentru
Agenda2003-45-03-45-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281682_a_283011]
-
Sava, părintele spiritual al sârbilor De sărbătoarea Schimbării la Față, aici se adună în fiecare an mii și mii de credincioși Controverse „Mănăstirea Baziaș, cu biserica ei ce poartă hramul Înălțării Domnului, a fost considerată din totdeauna cea mai mare sfințenie a sârbilor ortodocși din Clisura Dunării. Acest fapt se datorează tradiției acestor locuri care leagă numele mănăstirii și al înființării ei de numele primului arhiepiscop al sârbilor Sf. Sava Nemanjić, despre care se spune că s-ar fi oprit aici
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
Zlatița, „...călugării trăind din ajutorul primit de la parohia Zlatița și din donații strânse de mănăstirea Baziaș de la credincioșii acestor locuri care erau atrași aici de icoana făcătoare de minuni...“ adusă de la Hilandar și care este considerată drept cea mai mare sfințenie a sârbilor din Clisura Dunării. Această icoană este o copie a celebrei icoane de la Hilandar și care o reprezintă pe Fecioara Maria cu trei mâini. Icoana se află imediat la intrare, în partea de nord a zidului bisericii mănăstirești. Situația
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
avut bucuria și privilegiul să cercetez arhiva prof. univ. dr. Ivan Evseev, unul dintre eminenții oameni de știință timișoreni. În Decembrie 1989 a fost Acolo. În balconul Operei din Timișoara. Personalitate distinsă, spirit civic viu, profesorul Evseev a păstrat cu sfințenie arhiva documentelor pe care timișorenii le-au împărtășit întregului oraș. Mesajele sunt dovada incontestabilă a faptului că Revoluția din 1989 începută la Timișoara nu a fost nici opera serviciilor secrete ale unor state, nici expresia voinței unor disidenți, nici rezultatul
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
Gală Strauss ca la Viena l Concert extraordinar de Anul Nou la Opera Națională Pentru publicul timișorean de operă, tradiția de a viziona opereta „Liliacul“ de Johann Strauss în noaptea de Revelion e de nezdruncinat. Ca să poată fi respectate cu sfințenie, tradițiile au nevoie, înainte de orice, de întemeietori. Este exact rolul pe care maestrul Corneliu Murgu l-a ales pentru începutul de an 2005: duminică, 2 ianuarie, de la ora 18, orchestra Operei Naționale din Timișoara va susține Concertul Extraordinar Johann Strauss
Agenda2005-01-05-cultura timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283221_a_284550]
-
ochii lui Dumnezeu, în prețuirea faptelor omenești nu există lucruri mari și lucruri lipsite de valoare. El își alege sfinți și prieteni din orice condiție socială, oricât de neînsemnată ar fi după judecata lumii. În viața creștinilor domină părerea că sfințenia e legată de fapte extraordinare, de săvârșirea minunilor, de daruri supranaturale, de vedenii și fapte de evlavie cu care ies din comun. Adevărul e altul: ca să te mântuiești, trebuie să-L mărturisești pe Hristos în tot locul și în toată
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
cu anul 1745 este numit oficial primul dascăl, care învăța copiii în limbile bulgară și croată, iar din 1777 începe predarea și în limba maghiară. Costumele De la așezarea lor în Banat și până în prezent, bulgarii pavlicheni și-au păstrat cu sfințenie patru lucruri: limba, credința, obiceiurile și îndeosebi portul popular specific. Pe acesta nu numai că l-au păstrat, dar l-au și îmbogățit cu motive florale, zoomorfe, geometrice care, la ora actuală, fac din costumul bulgăresc din Banat un unicat
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
menirea să sfințească pururea viața lumii cu lumina care curățește, care înțelepțește și care mângâie, lumină ce s-a pogorât la Rusalii din Cer pe Pământ. De două mii de ani, avântul neînfricat al mărturisitorilor, jertfelnicia mereu împrospătată a propovăduitorilor și sfințenia neîmpuținată a sfințitorilor se hrănesc din vistieria bogată în bunătate și har a Sfântului Duh. Toți se roagă cu râvnă în fața slăvitelor Altare, ca Duhul „să nu se stingă“ în ființa omenirii, ademenită de atâtea ori la deznădejde și necucernicie
Agenda2004-22-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282484_a_283813]
-
limita de timp, alții încurcă rețetele de preparare a cocteilurilor. Urmează working-flair, fără îndoială cea mai spectaculoasă probă a concursului. Aici nu există limită de timp, ci doar indicația ca fiecare să prepare cât mai spectaculos o băutură respectând cu sfințenie rețeta. La acest capitol, cei care stau în primele mese sunt stropiți din când în când de câte o sticlă care se încăpățânează să zboare „câș“, spre amuzamentul general. Per ansamblu, timișorenii se descurcă bine, poate și datorită faptului că
Agenda2004-24-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282518_a_283847]
-
Oaxaca. Mulți turiști care au fost aici nu se gândesc prima dată la plajele din Oaxaca, deși sunt superbe și întinse, ci la vestigiile arheologice care înconjoară orașul. În Oaxaca mai tot timpul este câte ceva de sărbătorit, oamenii păstrând cu sfințenie cele mai vechi obiceiuri. Ana-Maria Grad La Schitul Feredeu Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! “ organizează în 4 septembrie o excursie la Schitul Feredeu și la Cetatea Șiriei. Grupul va pleca din Arad cu trenul
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
domeniul cântatului coral, amploarea și calitatea manifestărilor muzicale au generat numeroase reflecții și aprecieri laudative“ „E cu totul altă nație pe acolo (Banat, n.n.), decât oriunde la noi, un neam care-și cuprinde situația și misiunea cu evlavie și cu sfințenie și care, departe de cunoscuta fârfâială românească, izvodește numai lucru trainic și adevărat. Societățile de cântare țărănești au prestat, după mine, lucru neașteptat. Societatea noastră de cântare din Brașov îi, față de ele, un fleac“. C. Porumbescu „Prioritatea bănățenilor în domeniul
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
să ne lăsăm purtați lin în adâncul învățăturilor Bisericii. Dar ce este Biserica? Și de ce este atât de necesară intrarea în ea? Mai întâi, Biserica este Casa împărătească a lui Dumnezeu, este sălașul sfânt al dumnezeirii. Biserica este loc sfânt! Sfințenia Bisericii vine de la Altarul ei, căruia îi dă preț și strălucire Sfânta Masă sau Prestolul. Sfânta Masă a Altarului este icoana mormântului lui Hristos, este simbolul mesei de la Cina cea de Taină, este simbolul Crucii și al răstignirii Domnului. Pe
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
iubirii sale de oameni. Mai mult, este piatra jertfei neîntrerupte, pe care se înnoiește Jertfa de pe Golgota. Este masă adevărată, unde Dumnezeu însuși se oferă în ospățul euharistic. Sfânta Masă a Altarului este tronul pământesc al Domnului, de unde se revarsă sfințenia care lucrează în lume. De aceea, în Sfântul Altar nu poate intra oricine, iar cine intră, să intre cu smerenie, cuviință și frică. Preot Horia ȚÂru Meteo Perioada 20-26 noiembrie În prima parte a intervalului, vremea va fi în general
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
deșertăciunea își are patima ei prin care se îndoiește de adevăr la fel ca și adevărul absolut de ea. 1944. Prin patimă deșertăciunea a devenit mama Iluziei Vieții pe care a botezat-o:Realitate. 1945. Patima creației se află în sfințenie. 1946. O sfințenie fără patimă este aidoma unui creator fără creație. 1947. Câtă patimă își pune omul în rugăciunea sa către Dumnezeu? 1948. Religiile sunt dicționare de patimi și pătimiri. 1949. Prin mântuirea de păcatul originar am lăsat Cristul să
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
patima ei prin care se îndoiește de adevăr la fel ca și adevărul absolut de ea. 1944. Prin patimă deșertăciunea a devenit mama Iluziei Vieții pe care a botezat-o:Realitate. 1945. Patima creației se află în sfințenie. 1946. O sfințenie fără patimă este aidoma unui creator fără creație. 1947. Câtă patimă își pune omul în rugăciunea sa către Dumnezeu? 1948. Religiile sunt dicționare de patimi și pătimiri. 1949. Prin mântuirea de păcatul originar am lăsat Cristul să pătimească în locul nostru
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
noastre. 1950. Nu ar putea exista o viață fără păcatul ei originar fiindcă ar însemna să-și alunge toate patimile. 1951. Chiar și patima care a creat cele mai monumentale opere poate deveni un păcat la fel ca și patima sfințeniei. 1952. Religiile au preluat patimile omului și le-au atribuit divinităților înstrăinând astfel omul de propriul său sine, născând o societate alienată. 1953. Adevărata religie a omului ar trebui să recunoască patimile care-l înalță la sfințenie sau care-l
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
ca și patima sfințeniei. 1952. Religiile au preluat patimile omului și le-au atribuit divinităților înstrăinând astfel omul de propriul său sine, născând o societate alienată. 1953. Adevărata religie a omului ar trebui să recunoască patimile care-l înalță la sfințenie sau care-l coboară în infernul simțămintelor sale. 1954. Câtă patimă se află în clipa trecerii noastre în eternitate? 1955. Înainte de toate suntem patima sângelui nostru. 1956. Numai patima ochilor tăi poate să-mi arate Lumina Divină ce a creat
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
sau care-l coboară în infernul simțămintelor sale. 1954. Câtă patimă se află în clipa trecerii noastre în eternitate? 1955. Înainte de toate suntem patima sângelui nostru. 1956. Numai patima ochilor tăi poate să-mi arate Lumina Divină ce a creat sfințenia acestei lumi, iubind. 1957. În patimă se regăsește miracolul iubirii. 1958. Cred în Dumnezeu cu patimă fiindcă este Adevărul Absolut care a pătimit pentru noi dorind să fie liber de propriul sine, născând Iluzia Vieții, unde fiecare înțeles are patima
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
mai nobil decât să pătimești din prea multă iubire dar și mai dureros. 1972. Prin patima iubirii Dumnezeu devine viu în noi. 1973. Înțelege patimile creației, echilibrului și iubirii și nu vei fi doborât niciodată de alte patimi. 1974. Dacă sfințenia se regăsește în patima iubirii, divinitatea se află în patima creației. 1975. Câtă patimă poate fi în mântuirea de sine a omului? 1976. Patimile sunt porțile omenirii care despart absurdul de absolut. 1977. Patima va fi mereu balanța care-ți
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
semnul unei aventuri congruente cu devenirea însăși: "sigur că blestemului degeaba/ îi amputam brațele/ sigur că păsării ăsteia/ nu i se poate înfunda pe gură/ cîntecul mult aplaudat// azi mă gîndesc la drumurile alăturate/ ale limpedelui/ azi mă gîndesc la sfințenia/ rănilor ce curg sub un alt cer// există însă bucuria croșetării capcanelor/ există însă o anume veselie/ a lanțului și ac/ pentru metodele subtile ale așteptării" (și altfel decît o sărbătoare a fugii). Geometrul dezabuzat se purifica intru umilitate: "numai
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
foarte demn, mi-a cerut un dolar. Am crezut că nu aud bine. Negrul repeta cererea, și mai decis. M-am mai uitat o dată în jur. Mie mi se adresa, - cică să-i dau eu un dolar! Știți cu cîtă sfințenie se gîndea un român, în 1976, la un dolar... De fapt, în ziua aceea nici nu aveam asupra mea vreunul. Ca bursier, aveam doar niște bonuri de bancă, nominale. Cum să-i fi explicat negrului un asemenea lucru? Ar fi
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
decât atunci când a preluat-o, pusă pe toate listele negre posibile, prezentată în culori exclusiv mohorâte în presa internațională. O țară în care minciuna și disprețul față de cei mai slabi sau mai săraci decât tine au devenit reguli ascultate cu sfințenie de toți ticăloșii cățărați în funcții. O țară nevrotică, în care dezinteresul, murdăria, abuzurile, violențele (inclusiv ale polițiștilor) au atins cote coșmarești. Mulțumim din suflet, Conducător iubit!
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
brachmacarin, umblă în sandale și se supune regimului integral vegetarian. În schimb capătă un kutiar, adică o cameră solitara cu prispa de ciment, un pat de lemn și o lampă. Și, astfel, începe traiul sau de eremit, descris atent, cu sfințenie și recunoștință. Uimitor că, aici, libertatea este totală, fără prezenta obligatorie la serviciile religioase, liberă fiind și conduită personală. Își descrie tovărășii de călugărie mai mult pentru a fixa, pe hîrtie, obiceiuri și cutume, mai toți practicînd activ yoga, meditînd
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
în fața vieții pentru a o interpreta că un tot." Schopenhauer a fost, crede Nietzsche, vânat de trei primejdii: cea a însingurării, cea a pierderii încrederii în adevăr și a treia, cea a resemnării: un adevărat om trebuie să năzuiască spre sfințenie sau genialitate, a rămâne doar la situația de "talentat" e o rușine. "Cele trei primejdii care îl amenințau pe Schopenhauer ne amenință pe toți. fiecare poartă în sine o unicitate productivă, ca sâmbure al ființei sale; și dacă devine conștient
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
medicina. E o retragere - dacă nu izgonire - a lui Dumnezeu din susținerea sănătății omului", este un pasaj din sursa anterior menționată. ARSENIE BOCA. "Boala nu există prin ea însăși, există numai bolnavi. Dacă oamenii ar urmări din neam în neam sfințenia vieții, negativele acestea ar putea să dispară ca accidente ale vieții. Dar cel mai greu lucru cu putință e să îndupleci omul sp urmărească statornic realizarea sfințeniei. E de neînțeles faptul că omul vede câte nepaste îndură dacă nu are
ARSENIE BOCA. Cuvinte neașteptate despre BOLNAVI by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24985_a_26310]