902 matches
-
în funcție de neurotransmițătorii eliberați. Reacțiile reflexe se produc în mod predominent pe cale vagală prin intermediul filetelor integrate ale sistemului enteric. II.4.1.2. Sistemul nervos enteric denumit și metasimpatic reprezintă componenta intrinsecă a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal extinsă de la esofag până la sfincterul intern anal. Aceasta prezintă un important grad de independență față de componenta extrinsecă vago-simpatică deoarece secționarea vagilor nu suprimă motilitatea tubului digestiv. Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale situate în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
datorită relațiilor de vecinătate dintre centrii respiratori și centrul deglutiției (fig. 107). . Timpul faringian al deglutiției se caracterizează prin: ridicarea vălului palatului, contracția mușchilor suprahioidieni, ridicători ai laringelui și laringelui, închiderea glotei și acoperirea ei cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secundare rezultă din distensia musculaturii netede de la nivelul celor 2/3 inferioare ale esofagului. Progresiunea undelor este controlată de nervii simpaticoparasimpatici. În timp ce fibrele vagale stimulează peristaltica și relaxează cardia, filetele simpatice provenite din lanțul laterovertebral cervicotoracic inhibă motilitatea și contractă sfincterul esofagogastric Fenomenele paralitice produse de secțiunea vagilor sunt urmate la câteva zile de reluarea motilității esofagiene pe seama plexurilor mienterice. Reflexul de deglutiție rămâne însă deficitar în lipsa undei peristaltice primare. La nivelul cardiei, pare a fi vorba de un dublu dispozitiv
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vorba de un dublu dispozitiv sfincterian, separat printr-o zonă de trecere ampulară, care formează un veritabil defileu, ce asigură și menține diferența mare de presiune dintre stomac și esofag. Când presiunea exercitată de bolul alimentar depășește 15 cm apă, sfincterul inferior esofagian se deschide pentru 1,5-2,5 sec, permițând bolului să pătrundă în zona ampulară și de aici prin sfincterul cardia în stomac. Deschiderea succesivă a acestor două sfinctere din zona esofagogastrică sub influența undelor peristaltice esofagiene este pusă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
menține diferența mare de presiune dintre stomac și esofag. Când presiunea exercitată de bolul alimentar depășește 15 cm apă, sfincterul inferior esofagian se deschide pentru 1,5-2,5 sec, permițând bolului să pătrundă în zona ampulară și de aici prin sfincterul cardia în stomac. Deschiderea succesivă a acestor două sfinctere din zona esofagogastrică sub influența undelor peristaltice esofagiene este pusă fie pe seama dublei inervații simpaticoparasimpatice și reflexelor în cascadă, guvernate de centrii deglutiției, fie a peristaltismului esofagian, producător de contracții urmate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Când presiunea exercitată de bolul alimentar depășește 15 cm apă, sfincterul inferior esofagian se deschide pentru 1,5-2,5 sec, permițând bolului să pătrundă în zona ampulară și de aici prin sfincterul cardia în stomac. Deschiderea succesivă a acestor două sfinctere din zona esofagogastrică sub influența undelor peristaltice esofagiene este pusă fie pe seama dublei inervații simpaticoparasimpatice și reflexelor în cascadă, guvernate de centrii deglutiției, fie a peristaltismului esofagian, producător de contracții urmate de relaxare locală prin mecanism nervos intrinsec. Contrar lichidelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bivagotomia supradiafragmatică predispune la atonie gastrică și spasm piloric. Faptul demonstrează că nervii vagi sunt motori pentru stomac și inhibitori la nivelul pilorului. La rândul său, sistemul simpatic exercită efecte inverse, de inhibare a peristaltismului gastric și de tonifiere a sfincterului piloric. Deschiderea intermitentă a pilorului se realizează astfel sub controlul balansat al celor două sisteme, simpaticul menținând orificiul închis atât timp cât parasimpaticul nu impune evacuarea. La mecanismul reflex, dependent de aciditatea chimului gastric, se adaugă înfrângerea rezistenței sfincterului piloric de către contractilitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de tonifiere a sfincterului piloric. Deschiderea intermitentă a pilorului se realizează astfel sub controlul balansat al celor două sisteme, simpaticul menținând orificiul închis atât timp cât parasimpaticul nu impune evacuarea. La mecanismul reflex, dependent de aciditatea chimului gastric, se adaugă înfrângerea rezistenței sfincterului piloric de către contractilitatea maximă a stomacului. Contracțiile peristaltice și evacuarea ritmică persistă după denervare completă gastrică, demonstrând existența unei reglări periferice prin reflexe intramurale scurte generate de sistemul nervos enteric cu rol de veritabil pacemaker gastric (fig. 109). Acestea sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiunea în canalele extrahepatice ajunge la 50-70 mmH2O, bila trece prin canalul cistic în vezicula biliară, astfel că transportul ei de la ficat în colecist se face pe bază exclusiv de forțe fizice presionale. Având în vedere că în repaus digestiv sfincterul Oddi este închis, bila nu poate ajunge în această perioadă în duoden. Pe de altă parte, volumul veziculei biliare fiind limitat la aproximativ 50 ml, iar secreția biliară având o rată de eliminare hepatică de 0,5 ml/min, bila
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
datorită plasticității mușchiului neted al veziculei biliare, prin care viscerele cavitare își pot modifica volumul prin relaxarea între anumite limite, fără modificări semnificative ale presiunii intracavitare. În perioadele digestive, contracția veziculei biliare creează în veziculă o presiune de 250-300 mmH2O, sfincterul Oddi putând rezista până la o presiune de 300 mmH2O. Contracția veziculei se însoțește de relaxarea acestui sfincter, procesul fiind sincronizat printr-un mecanism neurogen (plexurile intrinseci și inervația extrinsecă) sau miogen, colecistul și sfincterul Oddi reprezentând o unitate funcțională. Eliminarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
între anumite limite, fără modificări semnificative ale presiunii intracavitare. În perioadele digestive, contracția veziculei biliare creează în veziculă o presiune de 250-300 mmH2O, sfincterul Oddi putând rezista până la o presiune de 300 mmH2O. Contracția veziculei se însoțește de relaxarea acestui sfincter, procesul fiind sincronizat printr-un mecanism neurogen (plexurile intrinseci și inervația extrinsecă) sau miogen, colecistul și sfincterul Oddi reprezentând o unitate funcțională. Eliminarea bilei în intestin este influențată și de contracția pereților duodenali. Alimentele care stimulează puternic golirea veziculei biliare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
veziculă o presiune de 250-300 mmH2O, sfincterul Oddi putând rezista până la o presiune de 300 mmH2O. Contracția veziculei se însoțește de relaxarea acestui sfincter, procesul fiind sincronizat printr-un mecanism neurogen (plexurile intrinseci și inervația extrinsecă) sau miogen, colecistul și sfincterul Oddi reprezentând o unitate funcțională. Eliminarea bilei în intestin este influențată și de contracția pereților duodenali. Alimentele care stimulează puternic golirea veziculei biliare sunt gălbenușul de ou, smântâna, untdelemnul; substanțele care determină evacuarea veziculei biliare prin contracția colecistului și relaxarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Oddi reprezentând o unitate funcțională. Eliminarea bilei în intestin este influențată și de contracția pereților duodenali. Alimentele care stimulează puternic golirea veziculei biliare sunt gălbenușul de ou, smântâna, untdelemnul; substanțele care determină evacuarea veziculei biliare prin contracția colecistului și relaxarea sfincterului Oddi se numesc colagoge. Rolul sistemului nervos vegetativ este redus în cazul secreției biliare. Nu există dovezi ale existenței unor nervi secretori de bilă. Dacă inervația aferentă a ficatului crește ușor fluxul biliar și dacă excitarea pneumogastricului amplifică puțin secreția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
decât secretina (fig. 112). II.4.7.2. Reglarea evacuării bilei este efectuată pe cale nervoasă și umorală. Controlul nervos, vago-simpatic, este de importanță secundară. Datele clasice admit că vagul are efecte stimulatoare asupra contracției veziculei biliare, relaxând în același timp sfincterul Oddi, în schimb, simpaticul are acțiuni inverse. Obținerea însă de efecte inconstante și variabile la stimularea vagului, ca și faptul că spasmul sfincterului Oddi este suprimat de atropină și vagotomie sugerează că, în realitate, vagul și simpaticul conțin atât fibre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secundară. Datele clasice admit că vagul are efecte stimulatoare asupra contracției veziculei biliare, relaxând în același timp sfincterul Oddi, în schimb, simpaticul are acțiuni inverse. Obținerea însă de efecte inconstante și variabile la stimularea vagului, ca și faptul că spasmul sfincterului Oddi este suprimat de atropină și vagotomie sugerează că, în realitate, vagul și simpaticul conțin atât fibre motorii, cât și fibre inhibitoare, cu receptori diferiți. Răspunsul vezicular de un tip sau altul depinde de preponderența fibrelor excitatoare sau inhibitoare stimulate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atropină și vagotomie sugerează că, în realitate, vagul și simpaticul conțin atât fibre motorii, cât și fibre inhibitoare, cu receptori diferiți. Răspunsul vezicular de un tip sau altul depinde de preponderența fibrelor excitatoare sau inhibitoare stimulate. La închiderea și deschiderea sfincterului Oddi participă și un mecanism de origine miogenă, determinat de contracția pereților duodenali. Astfel, prezența alimentelor în duoden stimulează creșterea peristaltismului acestuia, unda peristaltică în deplasare atingând și sfincterul Oddi; oricum, unda de contracție este precedată de relaxare subiacentă și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de preponderența fibrelor excitatoare sau inhibitoare stimulate. La închiderea și deschiderea sfincterului Oddi participă și un mecanism de origine miogenă, determinat de contracția pereților duodenali. Astfel, prezența alimentelor în duoden stimulează creșterea peristaltismului acestuia, unda peristaltică în deplasare atingând și sfincterul Oddi; oricum, unda de contracție este precedată de relaxare subiacentă și determină implicit în drumul ei relaxarea momentană a acestui sfincter, încât, dacă există o presiune suficientă a bilei în coledoc, o cantitate mică poate pătrunde în acest mod în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de contracția pereților duodenali. Astfel, prezența alimentelor în duoden stimulează creșterea peristaltismului acestuia, unda peristaltică în deplasare atingând și sfincterul Oddi; oricum, unda de contracție este precedată de relaxare subiacentă și determină implicit în drumul ei relaxarea momentană a acestui sfincter, încât, dacă există o presiune suficientă a bilei în coledoc, o cantitate mică poate pătrunde în acest mod în duoden. La coordonarea nervoasă a evacuării se mai adaugă și participarea importantă a plexurilor nervoase intrinseci din peretele colecistului, ca și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pancreatice, dar doza de CCK necesară pentru a produce contracția veziculei biliare este 7-8 ori mai mare decât cea necesară excitării secreției pancreatice (tabelul 7). Se admite, de asemenea, posibilitatea ca CCK să determine, sincron cu contracția veziculei biliare, relaxarea sfincterului Oddi. Colecistokinina, stimulată la rândul ei de produșii de digestie lipidică din duoden, acționează direct asupra receptorilor specifici ai fibrelor musculare netede ale veziculei biliare. Acțiuni contractile mai prezintă gastrina și secretina, ultima potențând acțiunile CCK și crescând nu numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
marcante cu rol în secreția hidro-bicarbonatată. Canalul Wirsung străbate transversal pancreasul de la coadă la cap și se varsă în porțiunea a doua a duodenului, cel mai frecvent printr-un orificiu comun cu canalul coledoc la nivelul ampulei Vater, prevăzută cu sfincterul Oddi (fig. 113). Sucul pancreatic. Produs de secreție al pancreasului exocrin, sucul pancreatic se eliberează în cantitate de 1000-1500 ml în 24 de ore. El se prezintă ca un lichid clar, vâscos, cu o densitate variind între 1008-1012 și cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexul intestino-intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Distensia ileonului scade motilitatea gastrică; răspunsul este numit reflexul ileo-gastric. Creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină o intensificare a motilității ileonului terminal; se numește reflexul gastro-ileal. Evacuarea ileonului. Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
motilitatea gastrică; răspunsul este numit reflexul ileo-gastric. Creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină o intensificare a motilității ileonului terminal; se numește reflexul gastro-ileal. Evacuarea ileonului. Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului produce contracția acestui sfincter, prevenind golirea suplimentară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stomacului determină o intensificare a motilității ileonului terminal; se numește reflexul gastro-ileal. Evacuarea ileonului. Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului produce contracția acestui sfincter, prevenind golirea suplimentară a ileonului. În condiții normale, sfincterul ileo-cecal permite chimului ileal să pătrundă în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului produce contracția acestui sfincter, prevenind golirea suplimentară a ileonului. În condiții normale, sfincterul ileo-cecal permite chimului ileal să pătrundă în colon, astfel încât să poată avea loc procesele de absorbție a apei și a sării la acest
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc relaxarea sfincterului și mici cantități din chim trec în cec. De asemenea, distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. În schimb, distensia cecului produce contracția acestui sfincter, prevenind golirea suplimentară a ileonului. În condiții normale, sfincterul ileo-cecal permite chimului ileal să pătrundă în colon, astfel încât să poată avea loc procesele de absorbție a apei și a sării la acest nivel. Motilitatea interdigestivă. Complexul motor migrator (CMM) evidențiază
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]