656 matches
-
tot atâtea câți oameni sunt. Însă oricare ar fi aceste forme ale ei, două elemente domină și aici, ca pretutindenea în însingurare: o sforțare de cât mai adevărată desprindere, liberare, de lumea din jur și din noi, și iarăși o sforțare de a spori în liniștea cea împărătească, în împăcarea cu noi și cu Dumnezeu, în echilibrul viu izbutit prin această desprindere. Și totuși, problema însingurării cuprinde extensiuni de o mare actualitate. Este un fapt banal că toată iubirea oamenilor este
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Îmi iau inima de aripi să o pot feri de tăișul cosașului, Cu buzele vineții, și fără sânge în obraz - îmi apucă mâna, Ahhh, este rece! O răceală fierbinte ce îmi zburlește părul, Și șiroaiele mă năpădesc ca o ultimă sforțare a gândului. Dar își scapă țigara din gură, și veșmântul i se-aprinde, Vâlvătăi pline de viață, acoperă-mă cu tot doliu, Purifică a mea cernire bolnavă, și curăță garoafele uscate, Ce peste ochi mi-au înflorit ... și-apoi s-
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]
-
om poate trăi destoinic. Apostolul Pavel ne spune următoarele cuvinte: Nu că noi prin noi înșine sîntem în stare să gîndim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, (2Cor 3:5) Demnitatea omului nu este produsul sforțărilor proprii, nu este produsul studiilor superioare, ci ea vine de la Dumnezeu. Dumnezeu este un Dumnezeu al destoiniciei și atunci cînd El intră în vieție noastre, ne ajută să trăim destoinic. Am văzut că cuvîntul demnitate mai descrie și o funcție
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Poeme > Constiinta > AMURG AUTUMNAL Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copacii goi la ceruri se închină Cu ramuri triste, spălate-n stropii reci, Cercând să-nalțe podoabe deja seci În ultimă sforțare spre lumină. În amorțire, frunze se înclină Privind cu jale întinsele poteci, Ce le așteaptă, ca-n somnul cel de veci, Să intre-mbălsămate cu rugină. Grăbește seara asfințit de soare, Când vântul strânge frunzele-n ponoare, Presându-le în straturi
AMURG AUTUMNAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349922_a_351251]
-
ce tot minte? O fi mai mult a doua parte, deoarece întotdeauna pare a fi un lucru imperios acelei minți (uneori de o instanța supremă?! Căci, pentru omul ce minte, doar o ușoară utilitate pare și pentru o așa mare sforțare. Rațiunea mintiuirii - intervenind la un moment dat mecanismul de a te minți pe tine însuți.. Este viața rațiunea minciunii? În acest sens amintesc un mic experiment al unor cercetători ce au studiat coeficientul "viață". Nu, de data aceasta nu s-
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344516_a_345845]
-
pe curcubeu! Poezia e altceva Altcineva. 6. Rugina e un genial pirogravor Precum și acizii și în ape moluștele. Musca zboară, tu nu. Memoria vine pe sănii pe frig sidefiu Pe lanțuri pe iezii mormintelor memoria În toate acest efort această sforțare De a ucide să nască Memoria de sine gravidă Ciclic din distrugeri sporind Uroburos delir în deriva spre roșu Zvârcolind anatema-n cunoașteri. Plurilume-tu, ochi compus Al Eonului. 7. Și oarba estetică-a Memoriei. Stăpână a comorii flămânde... Dintre piatră
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
nu mai este aceeași ca în ziua precedentă. Peste noapte vremea se răcise brusc. Pădurea, păgubită fiind de veșmânt datorită frigului, are un aspect mohorât nemaifiind de recunoscut. Aerul permis de masca de gaze să îl respire îi este insuficient. Sforțările de a respira îi congestionează fața, transpitația abundănd. De această dată caporalul îi verificase masca de gaze pentru a se asigura că soldatul nu i-a scos supapa ce permite aerului doar să iasă. Prin geamurile aburinde ale măștii siluetele
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
până la moarte. Nu vine fiu’meu cel mare, nemulțumitu’, să-mi dea de mâncare... În rest, totul la toți, în mod egal... Și nimeni să nu treacă peste hotărârea mea, că Dumnezeu veghează! a subliniat doamna Eleonora, ridicând tonul cu sforțări evidente, după care a revenit la poziția anterioară, respirând greu, sacadat și adânc. Copiii au fost impresionați. S-au declarat mulțumiți de împărțeala făcută și de rațiunea care a generat-o. Au semnat grăbiți și bucuroși toate hârtiile în cauză
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
că mi-a dat în zilele de restriște, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la patria mamă. Aduc prinosul meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes.” După vizitele la orfelinatul din satul Sascut, la spitalul Onești și satele Grozești-Oituz, Cașin, printre suferințe, jale, ruine și dărâmături, Regina Maria consemnează a doua zi în Jurnalul de Război: „Basarabia s-a declarat anexată
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
-ne pe noi în locul său! - adăugă băiatul printre suspine. Stăpânul cu o figură gravă înainta cu pași apăsați și nu zicea nimic. - Poc! Poc! - se aude de peste deal. -Nero! Nero! - strigau copiii. - Nero! strigă înduioșat și stăpânul. Cu o ultimă sforțare Nero își ridică capul din care șiroia sângele iar râuri de lacrimi se prelingeau din cei doi ochișori încețoșați de apa morții și îi răspunse prin două gemete lungi, apoi se lăsă moale pe iarba fragedă a pajiștei și înțepeni
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
nu m-au luat în seamă. Din când în când îmi aduceau aminte că am să mor curând. Îmi făceau în ciudă, se bucurau. N-am simțit milă de la ei nici cât negru sub unghie. Asta m-a întărit în sforțarea mea de-a rămâne în viață și am ieșit târâș la marginea satului, unde credeam eu că e direcția de retragere. Am avut noroc din nou de un camion cu ai noștri, care m-au dus la un spital de
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
să sper ca într-o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vom putea pune baze solide într-o țară ierarhic magnifică, iar spectacolul proastei imagini va înceta. Mă simt prinsă în mrejele țării care, cu o ultimă sforțare, încearcă să mă ademenească prin masivele ei înzăpezite iarna, prin adierea florilor de primavară, cu aerul ei de fecioară adormită de bogăția verii și dezmierdată de o bătrână toamnă târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
studiu consacrat lui Pascal. Prin creație, renăscătoare flacără, filozoful are certitudinea nemuririi-non omnios moriar. Iradiind în neodihna nopții, această purificare pune avanposturi față de orice noapte a spiritului.Viziunea focului atestă înflăcărarea lui Pascal în lupta cu Hypnos și Morfeu, titanica sforțare să mântuie sufletul uman de oroarea nopții, de volbura abisurilor și bezna necunoașterii. În opera lui Pascal, aventura trestiei cugetătoare are un sens unic, ireversibil, de a aprinde focul sacru pe culmile spiritului, pentru a alunga somnul rațiunii și să
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
națională, risipindu-ne cei mai mulți în lume și așteptând să pierim fizic, cei rămași aici, dar plecându-ne urmașii, după ce prin cazne grele bună vreme rea ne vom duce crucea în genunchi pe Golgota Neamului, fie ne ridicăm cu o ultimă sforțare, flămânzi și fără vlăguiți de boli și de nevoi cum suntem, dar, mai mult și mai mult, măcinați de durerea din suflete știindu-ne cum am ajuns: ”furajați” cu înlocuitori alimentari, otrăviți cu medicamente fabricate să ne decimeze, adăpați cu
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
un tip simpatic, comunicativ, având pe-acel vino-’ncoace, care te determină să-l ții pe-aproape.Ne-am împrietenit de cum ne-am cunoscut, fiindcă Vasile știa, cu dibăcie, să se facă plăcut și reușea să te cucerească fără nici o sforțare.” Nici ei nu știau pe atunci că le era hărăzit să parcurgă împreună aceeași traiectorie a vieții lor, dincolo de frontierele României: se întâlniseră în Iugoslavia, au plecat în Italia și un timp, au rămas la Trieste, apoi, în lagăr, la
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
în poezia românească o energie atât de gigantă într-o inverosimilă revărsare de tropi și de ideii ca la ADRIAN PĂUNESCU. Poetul este hugolian, însă nu izbutește atât prin elementul numeric și prin inspirația lui fără răgaz, cât prin acea sforțare necomună de a îmbrățișa umanitatea integral, secând stiluri de idei, într-o modificare continuă, de esență genezică. Nimic stabil la prima ochire, deși totul e spiritualicește sistematic. Îndărătul teribilei erupții lirice, ca de metal rar, necunoscut, temele de înșiruire într-
LICEUL TEORETIC TUDOR VLADIMIRESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369023_a_370352]
-
în disperare, corabia ia apă Și nu mai este dulce, sărată e și rece Rechinii cu cadavre de mateloți se-adapă Cînd simt că timpul nostru în neguri se petrece 5 Dar nu-s toate trecute, măi respirăm o dată Cu ultima sforțare de-a fi în veci eroi De care se îmbată de-a pururi orice față Ce și-a pierdut condurii în cel mai pur noroi 6 Și urma, bunăoară, strivita e că stema În care se scufundă natură cea stîrnita
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
fapte cu moartea. „Răstignește-l, răstignește-l!” izbucni însă strigătul de la gloata înfuriată. Strigătele gloatei înfuriate zguduiau palatul din temelie. În mijlocul acestei zarve nemaipomenite, nu era decât un om liniștit și calm. ACESTA ERA IISUS DIN NAZARET. După mai multe sforțări, fără rezultate, de a-l scăpa de furia acestor persecutori înverșunați, eu am luat o măsură care pentru moment mi se păru că va servi ca să-i scap viața; am dat poruncă ca el să fie biciuit; apoi cerând ligheanul
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
se ridice, plecă în genunchi spre cameră, depunând un efort deosebit până să reușească a ajunge la pat. Simțea un huiet foarte puternic în urechi. A stat puțin rezemată de marginea patului pentru a se odihni, apoi, cu o ultimă sforțare, s-a ridicat pe pat și a reușit să privească ceasul de deasupra patului. Era ora 15.47 de minute. A fost ultima imagine pe care creierul Emanuelei a memorat-o. Nu a mai reușit să se așeze într-o
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > CITATE MEMORABILE (116) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1168 din 13 martie 2014 Toate Articolele Autorului 116- Muzică pare sforțarea disperată a unui mut de a comunica prin tonuri nearticulate un adevăr ce va rămâne mereu obscur. George Călinescu - S-ar putea ca ziua de mâine să fie a altuia. proverb arab - Ferice de cine nu suspina după ce n-are
CITATE MEMORABILE (116) de ION UNTARU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353461_a_354790]
-
crude de iarbă... Poezia nu este alcătuită decât din două catrene și două terține, de fapt patru fraze, care concentrează în ele tablouri minunate ale naturii, toamna. Personificarea și epitetul personificator sunt mijloacele artistice cheie ale sonetului (cu o ultimă sforțare spre lumină ”copacii goi” ”se închină” la ceruri, ”copacii plânși”, dezgoliți de frunze, se pregătesc pentru o ”viață viitoare”.) Superbă imagine artistică aceea a frunzelor, care, ”în amorțire”, privesc ”cu jale” potecile, ca pe mormântul în care vor intra ”îmbălsămate
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354396_a_355725]
-
mi-a fugit la Alex... Albă ca varul, cu mâinile tremurânde am reușit să formez numărul... Nu răspundea nimeni! Clipele mi se păreau veșnicii ale durerii. Groaza se întipărise pe chipul meu și eram gata să leșin. Cu o ultimă sforțare am reușit să sun la spital. - Domnul Dinu Alex n-a ajuns astăzi... Poate... s-ar putea... Mi-a căzut telefonul din mână și m-am prăbușit... Secvențe din viața mea alături de Alex se derulau cu repeziucine ca un fotomontaj
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
parcă cu privirea cercetătoare, tot centru orașului. Așa mi-am dat seama că dumnealui, este în așteptarea unei persoane foarte importante fiindcă mulți dintre oficialii orașului, erau prezenți . Ora douăsprezece fix. În sală se făcu o liniște deplină. Cu toate sforțările mele de a mă ridica pe vârful picioarelor să văd ce se întâmplă, la un momentdat îi aud pe cei din jurul meu, că a sosit Peasfințitul Casian Crăciun (pe atunci părintele Casian Gălățeanu, arhiereu-vicar la Episcopia Dunării de Jos), însoțit
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
toarne câte puțin. Ea a simțit mirosul și gustul. „De unde naiba a mai procurat animalul coniac Ovidiu?” A încercat să strângă buzele. El a insistat și i‑a prins puternic fălcile cu o mână, obligând‑o să deschidă gura. Cu toate sforțările ei de a ține dinții strânși, i‑a turnat cu abilitate o cantitate destul de mare. Ea a înghițit forțat ca să nu se înece, a tușit și a deschis ochii. - Așa târfulițo, privește‑mă! ia, mai ia o gură să te
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
desenează ușa beciului domnesc. Drept încuietoare e o grindă grea din lemn de corn petrecută în cujbe de nuiele. Dochia cu Zada, grăbite, par în zadar a încerca să dea jos grinda. ). Scena 1. DOCHIA (Îndârjindu-se într-o supremă sforțare. ). Fetele poporului se întrec cu bărbații în putere, Ba îi ajută și la război și în alte lucruri grele. Iar eu, fiica regelui, des la vânătoare mă duc 21 Și nu pot da înlături acest butuc? ZADA Se zice că
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]