790 matches
-
dup? cum observa criticul literar Eugen Simion, În nuvelă Cezara, „ viziunea paradisului terestru e tot momentul proiectat? În oglindă iubirii, ?i a mor?îi, cei doi factori, fundamentali, ai existen?ei romantice ",iar În fragmentul „ Toma Nour În ghe?urile siberiene", eroul ??i exprim? dorin?a de extinc?ie În imperiul ghe?urilor ve?nice, Întocmai cum Euthanasius o exprim? pe aceea de a reintră În circuitul materiei, prin a?ezare sub ?uvoaiele cascadei." Că ?i În poemele „Odin ?i poetul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fenomenală. Așadar, cei doi artiști, chiar dacă au străbătut același timp, au înfruntat în mod distinct istoria și sînt radical diferiți atît ca experiență imediată cît și ca experiență interioară: Ion Popescu-Negreni a fost prizonier în Rusia și a cunoscut infernul siberian, Vasile Dobrian a experimentat incoerența istoriei (și toate fracturile derivate) în cercurile avangardiste, în apropierea acelor spirite protestatare care încercau, vehement, remodelarea realului. Acestor mari deosebiri, care privesc atît viața cît și înțelegerea și expresia artistică, li se mai poate
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
și prețuitor al celui ce ia cartea în mână și își apleacă ochii asupra ei, citind-o. Și apoi, în anul 2000 când apărură, în plină epocă sexoasă în proză, răvașele mele imaginare, trimise din fabuloasa Kamceatka, Eldorado-ul înghețat, siberian, din nord-estul Eurasiei, nu trecură, în ușurateca Românie, a unei democrații noi, prost înțelese - neobservate?... Este spiritul de conectare la care țin să anexez următoarele cinci articole, cu precizarea finală că este vorba de o reluare...
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
tendinți greșite animă pe socialiștii noștri". Faptul că pe pamfletar nu-l interesa veracitatea acuzelor aduse lui Stere, ci numai impactul emoțional, transpare limpede: el însuși și le subminează, căci, în portretul șarjat pe care i-l creionează mai departe siberianului, acesta este cel în jurul căruia orbitează pretinșii "patroni"6.) Z. Ornea trece, de asemenea, prea ușor și peste neasumarea de către C. Stere a pseudonimului C. Șărcăleanu. Se cuvenea, poate, subliniat mai apăsat și sprijinul de care Stere se bucură, mai
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
ca socialist (neînregimentat totuși), el se prezintă la alegerile comunale pe aceeași listă cu liberalii și este ales. Astfel devine ajutor de primar al orașului Iași, primar fiind Nicu Gane. Colaborarea lor va continua și în anii următori, cînd fostul siberian intră în partidul liberal și va accede la șefia clubului liberal din Iași. Mai puțin clară ne este evoluția relațiilor dintre protagoniștii "afacerii" de la 1894. Ei au rămas adversari politici, George A. Scorțescu evoluînd treptat către formația condusă de N.
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
ar fi mărginit la "colecția Evenimentului". De data aceasta a făcut-o în virtutea unor "rezerve" pe care C. Stere le-ar fi avut față de gazeta social-democrată "Munca", despre care afirmă totuși că "i-ar fi primit, neîndoielnic, cu bucurie colaborarea". "Siberianul" ar fi căutat "de fapt o publicație independentă sau liberal opozițională" crezînd că "o astfel de publicație e mai utilă scopurilor sale". Existența respectivelor "rezerve" este însă îndoielnică atîta vreme cît "Munca" îi găzduiește lui C. Stere, în 1894, cîteva
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
mai sus, nu e lipsit de o anumită relevanță. Mai întîi, el aruncă o lumină asupra stării de spirit și asupra concepțiilor fostului exilat instalat la Iași, nuanțînd imaginea conturată de "notițele observatorului ipochondric", dar mai ales, asupra experienței lui siberiene, fructificată mai tîrziu în romanul În preajma revoluției. Semnalînd în treacăt o interesantă reflecție cu funcție introductivă, referitoare la deosebirea uriașă dintre psihologia rusească și cea europeană, deosebire care ar face (aproape) imposibilă înțelegerea de către europeni a dramelelor rusești 11, să
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
condamnat "pe cale administrativă" la cinci ani de deportare în Siberia. Eliberat, s-a stabilit în capitala Franței, înscriindu-se la Facultatea de Medicină, unde "a înregistrat izbînzi strălucite". Dar la Paris întîlnește un fost tovarăș, Handelsmann, zis Bronislawski, cunoscut între "siberieni" drept cel care a trădat grupul "Proletariatul". Juriul, instituit - la cererea prezumtivului vinovat - din emigranți polonezi de toate culorile și acceptat de Sawicki, hotărăște imposibilitatea de a da un verdict, în absența dovezilor, rămase în posesia autorităților țariste. Handelsmann-Bronislawski triumfă
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
potrivea cam rău cu ochii lui căprui, nevinovați, cu gulerul lui înalt, rigid amidonat, cu cutele impecabile ale pantalonilor, - cu toate manierele lui de băiețel de familie, bine crescut și delicat..."14 -, abundă diminutivele, condiția sa "de novice al deportării siberiene" e subliniată, iar grija sa pentru ținuta-i vestimentară capătă dimensiunile unei manii. Schimbarea aceasta de perspectivă, îngroșarea pînă la caricatură a unora dintre caracteristicile prototipului sînt foarte frecvente în cartea dată la lumină de C. Stere în ultimii ani
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
Emi-nes-cu complexul mănăstiresc de la Put-na), stă aproape într-o rână. Prin acoperișul de draniță, prin bârnele și stâlpii pereților ploile piezișe, viscolele pătrund lesne înlăuntrul bisericuței, grăbind stricăciunile timpului. Iar la poalele obcinelor bucovinene, ploile reci, zburlite rău, viscolele, adesea, siberiene, își fac de cap cam jumătate de an. După atestări istorice (în pomelnice, pisanii și alte inscripții, în felurite izvoade) și cercetări dendrocronologice, dar și după informațiile sugerate de tradiția orală, uneori, învăluită în legende, cu miezul lor de adevăr
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
te-ai întâlni cu stafii. Simonei i se părea că fiecare anotimp rece, ce-i era dat să-l parcurgă, adunase mai multe ierni la un loc. Simțea din plin colții de lup ai gerului alimentat și de asprele vânturi siberiene. Vacanța de Crăciun învioră brazii din unele case, punând în ei jucării și lumini strălucitoare. Nu se știe pe unde umbla Moș Crăciun, că în locul lui veni un bătrân pricăjit, cu numele de Moș Gerilă, cu daruri puține și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de corp. Gerski, care s-a dovedit a fi el Însuși Însoțit de numeroase gărzi de corp, urma să ne aibă În grija lui În acel weekend. De multă vreme partener de afaceri cu tatăl lui Lauren, Gerski era un siberian de cincizeci și opt de ani care Îi făcuse cunoștință domnului Blount cu beneficiile financiare ale fabricilor rusești de crutoane. Gerski superviza toate interesele domnului Blount În ceea ce privea pâinea prăjită. Ideea lui genială fusese să ambaleze crutoanele În stil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
evenimentul: „În jurul orei două dimineața se vor stârni Împușcături În subsolul vilei familiei Ipatiev. Se vor auzi strigăte sfâșietoare are cereau Îndurare, apoi câteva Împușcături răzlețe, erau lichidați copiii. După care se va lăsa o liniște grea, ca și noaptea siberiană. Cadavrele, calde Încă, vor fi duse În taină Într‑o pădure apropiată, unde vor fi Îmbibate cu acid sulfuric, apoi stropite cu benzină și apoi arse. Această Înfiorătoare mixtură fetidă de rămășițe pământești, de cioturi de oase arse și bijuterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lăcătuș dintr‑o suburbie pariziană. Bombe pentru teroriștii din Rusia. Secția a treia a poliției țariste va reuși astfel să trimită În Siberia șaizeci și trei de teroriști predați de Racikovski. Vor trece mai bine de douăzeci de ani (deținuții siberieni răposaseră În mare parte), când Burcev, cercetând acest caz, va descoperi mașinația, bombele erau făcute de oamenii lui Racikovski, iar atelierul din suburbia pariziană era Înregistrat pe numele unuia dintre colaboratorii francezi ai lui Racikovski. Asta a fost epoca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fi produs o puternică Înrâurire nu doar asupra fostului pictor‑amator, autorul faimoasei cărți Mein Kampf, ci și asupra spiritului unui anonim seminarist gruzin despre care vom mai auzi. În lumina pâlpâitoare a lumânării, În nopțile lungi ale troienitului surghiun siberian, pe când afară vuia viscolul, cuvintele Conspirației acționau, probabil, asupra lui mai viu decât Evanghelia. Astfel că un Îndreptar menit să instruiască un prinț renascentist - prin reîncarnarea filozofiei lui Joly, deformată de oglinda lui Nilus - va deveni un breviar al despoților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
l-a scos pe caporalul Lazarovici din mâinile rusului care nu putea suporta uniforma vânătorilor de munte; fericit când tovarășul Lazarovici i-a propus să se Înscrie În partidul clasei muncitoare drept răsplată pentru curajul de a fi Înfruntat ursul siberian, chiar dacă avea doi frați dușmani ai regimului, de chestia asta se va ocupa el, Lazarovici; fericit când spunea tovarășe sau tovarăși; fericit când s-a Însurat; fericit când i s-a născut băiatul; fericit când a fost respins Planul Valev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Profesorul habar n-avea cine domnește la camera 8 și era tare curios să dezlege această misterioasă somație. La ora fixată se prezintă cu reale emoții și intră în camera 8. Așteptați puțin, sună o voce rece ca un vînt siberian. Sînteți domnul Ariceanu, se bucură naiv profesorul. V-am rugat să așteptați, repetă fostul student. Mihoc, puțin buimăcit, iese afară, așteaptă 15 minute și intră din nou. V-am rugat să așteptați, tună cerberul. Am cursuri și ... dacă se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
CÎnd a ajuns acasă, pe la Începutul verii, bărbatul tot nu și l-a găsit. Omul s-a Întors peste un an, În SÎmbăta de Rusalii din 1921. Îl eliberaseră gărzile roșii. Ajunseseră cu mitralierele suite pe spinarea cailor În satul siberian În care fusese azvîrlit el și Începuseră a urla la oameni: „SÎnteți slobozi! Tot pămîntul Siberiei e al vostru!“ Al lor fusese și pînă atunci. Lumea era atît de rară, la fel și satele, că oamenii semănau În fiecare an
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
au văzut descătușați. Între ei și Gheorghe pe care l-au dat jos În micul port Surgut și așa, dezlegat, l-au predat unei obști sătești din apropiere, prețăluindu-l ca fiind numai bun de argat pe la curțile gospodarilor. Cu țăranii siberieni s-a Înțeles de minune. — N-ai unde să fugi, Îi spuneau ei. Dacă o iei spre miază noapte, Îngheți pe drum ori te sfîșie lupii. Spre răsărit, țara-i atît de mare, că dă În America. Cunoaștem noi vînători
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vreun semn. Lucra Împreună cu bărbații locului atunci cînd se putea, fiindcă, iarna, dacă lovind o rangă de o piatră vedeai că fierul se frînge Însemna că e atît de frig, Încît nu se poate face nimic. Dormea toată fami lia siberianului Împreună cu slugile și cu prizonierii, Îngră mădită pe un cuptor lung. Se Înțelegeau bine pentru că nu puteau viețui unii fără ceilalți. Ba le erau date și bucurii de neîntîlnit În alte părți. La Începutul iernii, bunăoară, cînd gheața de pe Obi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
stufos ca lîna trăgeau sania la vreme de iarnă. L-au atacat lupii În mai multe rînduri, dar a scăpat cu focuri de armă și mulțumită cutezanței cailor. O singură dată era să nu mai vadă lumina soarelui. Iarna, ziua siberiană nu ținea mai mult de trei, patru ceasuri. Izbucnea ca o văpaie și se stingea cu aceeași repeziciune. Pomean lua de fiecare dată cu sine cîte un mujic din cătunul prizonieratului său, pare-se că asta era regula, iar de la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tă lui său, decît cea a debarcării În America, cea a regă sirii nevestei venite după el peste ocean și cea a căderii În prizonierat. Urmară pentru el și alte zile pe cît de neașteptate, pe atît de ciudate. Cu siberienii, vasăzică, se avea de minune. Dar Zahar, auzindu-l că vorbește graiul hanților, Îl bănui că nu ar fi ceea ce se dă că este, că ar veni nu dinspre apus, ci din miazănoapte, că e neam cu păstorii de reni
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o tulburare mare: le-a predicat oamenilor că pămîntul era ca o roată, după cum Înțelesese el ne smintit, de vreme ce mergînd dintr-un loc, fie spre apus, fie spre răsărit, ajungi tot În America... Mai povestea apoi ce aflase el de la siberieni, și anume că Împăratul rușilor și Împărăteasa erau cu totul și cu totul de aur fiindcă se hrăneau numai cu miere. Iar bolșevicii tocmai din această pri cină Îi uciseseră, ca să poată să-i taie și să vadă dacă mădularele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
naștere a lui Ștefănel sau cu vreo altă ocazie potrivită. 9 În zilele care urmară continuă să ningă din belșug și zăpada se așternu în cantități atât de mari, încât singurul termen de comparație nu mai putea fi decât zăpezile siberiene sau polare (vorba lui Viniciuc, cu răzbunarea lui Stalin, nu era doar o figură de stil). De-o asemenea iarnă nu-și amintea nimeni, nici chiar cei bătrâni, care văzuseră și trăiseră multe la viața lor. Doar Ștefănel țopăia fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
revoltată de ceea ce i-a rezervat scurta viață, căci a fost scurtă, era cu doi ani mai tânără ca mine. Iar fetița ei, Alindora, ce drum o fi parcurs ca să ajungă de la pruncul înfășat în scutece mizerabile, născut în Gulagul siberian, la doctorița frumoasă, blândă și competentă, dar atât de misterioasă, de la spitalul din Strasbourg ?" Nu trebuie să o roage pe Teodora să continue căci ea reîncepe povestirea de acolo de unde a întrerupt-o. Nu o să mă opresc prea mult asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]