210 matches
-
P.F.L. sau pefele (pl. pefeleuri) < p[lacă] f[ibro]l[emnoasă]; rus. KGB < K[omitet] G[osudarstvennoj] B[ezopasnosty]. 2.2. Siglele silabice sau sintetice, numite în mod curent acronime (engl., fr. acronymes, germ. Akronyme), sunt sigle care se pronunță silabic, ca orice cuvânt, deoarece structura lor fonetică (alternanța consoane vocale, adesea aranjată astfel în mod intenționat) face posibilă o astfel de rostire: engl. AIDS (pronunțat /eids/) < A[cquired] I[mmune] D[efficiency] S[yndrome]; AmEx < Am[erican] Ex[press]; laser
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Cultura Poporului Român]; INCERC (cf. a încerca) < In[stitutul de] cer[cetări în] c[onstrucții și economia construcțiilor]. 2.3. Extrem de rare sunt acronimele formate prin adăugarea la finală a unei litere / unui sunet cu rol de desinență, astfel încât pronunția silabică să fie posibilă, iar aspectul lor să corespundă unui cuvânt obișnuit, permințând încadrarea într-un tip flexionar uzual: rom. hantru < h[ectar de] a[rătură] n[ormală cu] tr[actorul] + -u; rus. ČEKA < Če[rezvičajnaja] K[omissija] + -a. 2.4
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvânt obișnuit, permințând încadrarea într-un tip flexionar uzual: rom. hantru < h[ectar de] a[rătură] n[ormală cu] tr[actorul] + -u; rus. ČEKA < Če[rezvičajnaja] K[omissija] + -a. 2.4. Există sigle care pot fi și sunt rostite atât silabic, cât și alfabetic, câteodată chiar de către unul și același vorbitor: rom. CNSAS (< C[onsiliul] N[ațional pentru] S[tudierea] A[rhivelor] S[ecurității]) se pronunță când /čenesease/, când /čenesas/; ONG (< o[rganizație] n[e]g[uvernamentală]) este pronunțat fie /oenğe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
A[rhivelor] S[ecurității]) se pronunță când /čenesease/, când /čenesas/; ONG (< o[rganizație] n[e]g[uvernamentală]) este pronunțat fie /oenğe/ (pl. /oenğeuri/), fie /ong/ (pl. /onguri/). Altele sunt rostite constant într-un singur fel, însă parțial alfabetic și parțial silabic, atunci când alternanța dintre consoane și vocale o permite: sigla engl. JPEG "metodă computațională de comprimare a imaginilor fotografice" (< J[oint] P[hotographic] E[xperts] G[roup]) este pronunțată /ğeipεg/ și chiar transpusă în scris, după modul în care se pronunță
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
identifică cu forma lor rostită. Astfel de scurtări aveau la început un caracter ludic, bazat pe jocul dintre pronunția literelor ca în alfabet și forma lor scrisă, care ar trebui să fie pronunțată altfel dacă s-ar aplica regulile citirii silabice a cuvintelor. Modelul a fost creat prin folosirea unei grafii stranii, care se vroia nostimă, pentru denumiri englezești din domeniul publicității și al industriei spectacolelor; v. numele unei formații muzicale, U2 (pronunțat /ju tu:/), redând sintagma omofonă You, too "și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sunt semne scurte ale cuvintelor, iar efortul transpunerii lor este din grafie în pronunțare și aparține celui care le rostește, cuvintele silabisite sunt concepute anume conform rostirii alfabetice a literelor, acestea devenind semne scurte ale unor silabe (ca în sistemele silabice de scriere), iar efortul transpunerii lor este din rostire în grafie și aparține celui care le scrie, dar și receptorului mesajului. În definitiv, sistemul este similar celui care exprimă conotații și denotații prin simboluri grafice (de pildă engl. I ♥ you
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
aparținând următoarei silabe, sau, dimpotrivă, pot fi omise ultimul sunet ori ultimele sunete ale silabei reținute, iar în acest fel se poate ajunge ca secvența reținută să nu mai fie decât inițiala elementului respectiv. Rezultatul este un așa-numit compus silabic (pe care englezii îl numesc syllabic abbreviation, iar germanii Silbenkurzwort), chiar dacă secvențele reținute și contopite nu sunt neapărat silabe: engl. cyborg "robot din literatura de anticipație" < cyb[ernetic] org[anism]; Comintern < Com[munist] Intern[ational]; DEFCON < Def[ense] Con[ditions
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
alții, este un hipocoristic de la Francisco, la fel ca și Pancho); în argoul spaniol din America de Sud, PACO înseamnă "pachet de droguri" și provine din pa[quete de] co[ca]. Romanul 1984 al lui George Orwell include o serie de compuse silabice fictive, dintre care merită menționat Ingsoc < Eng[lish] Soc[ialism], în care primul element scurtat redă pronunția, nu modul de scriere a cuvântului întreg. Scriitorii recurg uneori la compunere silabică pentru a-și fabrica pseudonime: rom. Hasan < H[.] San[ielevici
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
1984 al lui George Orwell include o serie de compuse silabice fictive, dintre care merită menționat Ingsoc < Eng[lish] Soc[ialism], în care primul element scurtat redă pronunția, nu modul de scriere a cuvântului întreg. Scriitorii recurg uneori la compunere silabică pentru a-și fabrica pseudonime: rom. Hasan < H[.] San[ielevici]; Niger < Ni[colae] Ge[orge] R[ădulescu]; Tradem < Tra[ian] Dem[etrescu]. Unele astfel de formații provin din alăturări nefirești de cuvinte, care nu formează o sintagmă, dar rezultatul este
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
idei abstracte. Într-o etapă posterioară, scrierea se armonizează treptat cu limbajul, pentru a ajunge la semnele fonetice care sînt simboluri ale sunetelor; există mai întîi sisteme în care fiecare sunet corespunde unui semn (la indieni de exemplu), apoi sisteme silabice și în sfîrșit scrieri consonantice care se dezvoltă de-a lungul Orientului Mijlociu, pentru a ajunge la alfabet în Fenicia, poate chiar din secolul al XVI-lea sau al XV-lea î.e.n. În secolul al IX-lea î.e.n., grecii adoptă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și diferențierea progresivă a sunetelor neverbale; 5. Diferențierea calităților auditive (timbrul, intensitatea, înalțimea, direcția). b) Percepția auditivă a sunetelor verbale 1. Perceperea vocii umane; 2. Perceperea auditivă a fonemelor și a structurilor verbale asociate cu labiolectura; 3. Perceperea structurilor verbale silabice numai pe cale auditivă, fără labiolectură; 4. Detectarea, discriminarea și identificarea stimulilor sonori; 5. Ințelegerea auditivă; În ceea ce privește copiii cu implant cohlear, după realizarea operației, este necesară parcurgerea unui program de reabilitare auditiv-verbală, dr. Dan Mârțu (2006) considerând, că drumul de la efectuarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
vorbiri rapide, o limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar elimina vocale pentru a emite un număr mai mare de silabe între două accente tonice, fără a modifica prea mult ritmul de bază (rusă, germană, engleză, neerlandeza, chineză mandarina). În limbile silabice pronunțarea fiecărei silabe ia aproximativ același timp (ritmul metronom sau așa-numitul ritm de mitralieră). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă silabica apelează la un ritm mai rapid pentru a emite un număr mai mare de silabe pe secundă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tonice, fără a modifica prea mult ritmul de bază (rusă, germană, engleză, neerlandeza, chineză mandarina). În limbile silabice pronunțarea fiecărei silabe ia aproximativ același timp (ritmul metronom sau așa-numitul ritm de mitralieră). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă silabica apelează la un ritm mai rapid pentru a emite un număr mai mare de silabe pe secundă (turcă și finlandeză, tagalog, chineză cantoneză, dar și limbile romanice). Limbile morice (sau moraice) sînt cele în care morele ritmează enunțul. O mora
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în timp sau în funcție de spațiul în care se vorbește o limbă. De pildă, portugheză din Portugalia e o limbă accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor și nu există fără acestea, de aceea se numesc unități suprasegmentale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1998 Probert, Philomen; Willi, Andreas (editori), Laws and Rules în Indo-European, Oxford University Press, Oxford, 2012. Rodríguez Adrados, Francisco, Historia de las lenguas de Europa, Gredos, Madrid, 2008. Rodríguez Adrados, Francisco, Lingüística indoeuropea, Gredos, Madrid, 1975 Rosetti, Al., Despre structura silabica în indo-europeană, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", anul XV, nr. 1, 1964, pp. 5-6. Ruppel, Antonia, Absolute Constructions în Early Indo-European, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Russu, I.I., Limba traco-dacilor, Editura Academiei, București, 1959. Russu, Ion I., Limba traco-dacilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
posedat (fac excepție limbile din familia Reef-Santa Cruz)."301 Mai trebuie remarcate simplitatea extremă a inventarului fonologic (limba rotokas 302, de pildă, are cel mai mic inventar fonetic din lume: cinci vocale și șase consoane), raritatea grupurilor consonantice și structura silabica foarte redusă (în enga303, de exemplu, o silaba poate fi alcătuită fie din vocală, fie doar din consoana + vocală). Sînt, în general, limbi tonale, ceea ce poate avea implicații semantice (de pildă, în obokuitai 304, cuvîntul "di" rostit cu ton ascendent
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Golful Persic familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul oriental; spre deosebire de celelalte limbi semitice, cu o topica SVO, akkadiana are o sintaxa în SOV, urmare a influenței sumeriene cuneiforma de origine sumeriana; cca 600 de semne cu referință semantica și uneori silabica și care notează și vocalele 11. albaneză O Albania, Kosovo (republică recunoscută doar de o parte a comunității internaționale), Macedonia / N Grecia, Turcia, Italia, Șerbia, Muntenegru, România; două dialecte: gheg (la nord de rîul Shkumbi) și tosc la sud; elemente
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-o carte de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte: leridan, valencian, catalan central, rosellonez, balearic, algherez familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (sau galoromanic sau occitano-romanic); SVO; silabica (controversată) latină 62. cebuano (sebuană) OR Filipine (Bisayas, Mindanao) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central; VSO; adj. - subst. latină 63. cecena O Cecenia, Daghestan (Rusia); limba literară are la bază dialectul din Groznîi familia caucaziana de nord-est, ramura nakho-daghestaneză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un sufix modal familia amerindiana, ramura irocheza, grupul de sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic, Zimbabwe, Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu nyasa; folosire intensivă a afixelor; fenomenul reduplicării; SVO latină 68. cheyenne N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
8. xiang. Între unele, diferențele sînt mai mari ca între două limbi romanice sau între două limbi germanice. familia sino-tibetană, ramura chineză; tonala; tendința monosilabica; izolanta cu elemente de aglutinare (polisintetism); limba "aproape fără gramatică"; SVO + SOV proprie ideografica: hieroglifica silabica han; pinyin (transcriere fonetica în alfabet latin) 72. chokwe (cokwe) N Angola; R.D. Congo, Zambia; folosită că lingua franca în estul Angolei de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 73. chuuk (truk, r(o)uk) OR
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii lingviști o considera altaica; alții cred că este înrudită cu japoneză; aglutinanta; urme de armonie vocalica; SOV han (chineză), în trecut; hangul (coreeană) - fonetica, silabica; scrisă în coloane verticale, ulterior orizontal 79. cornică LM, dispărută în 1777; Kernewek sau Kernowek; reînviata la începutul sec. XX; N Marea Britanie (Cornwall); primele texte din sec. IX-X; dispărută, conform tradiției, în 1777. În realitate ea s-a mai vorbit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sud). Texte din sec. al X-lea; mai cunoscută este o scrisoare particulară redactată complet în dalmata în anul 1397. Cel mai important cercetător al acestei limbi a fost lingvistul italian Mateo Bartoli. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO, silabica latină 89. daneză O Danemarca (inclusiv Groenlanda), Insulele Feroe / N Islanda, Germania Dansk; s-a constituit în perioada invaziei vikingilor (sec. al IX-lea) și s-a extins și în Norvegia, Normandia și Anglia; Fază veche a durat pînă în sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aceeași grafie cu mai multe valori; multe cuvinte omografe) 102. eschimosa (inupiak, inuktitut, inuit, groenlandeza) O Canada (Nunavut, Nunavik) / N SUA (Alaska), Rusia (NE Siberiei) / C-O Groenlanda (Danemarca) familia eschimo-aleută, ramura inuită; limba polisintetica (tip particular de limbă aglutinanta) silabica inuktitut, latină, chirilica 103. esperanto Limba artificială, construită în 1887 aglutinanta, limba internațională auxiliara latină 104. estona (estoniana) O Estonia Două dialecte principale în jurul orașelor Tallin și Tartu; texte religioase tipărite în sec. al XVI-lea; limba literară se constituie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul american: SUA - Louisiana (créole louisianais), Haiti (haïtien), Antile (guadeloupéen, dominiquais, martiniquais, sainte-lucien, trinidadien), Guyana Franceză (guyanais), Brazilia - Amapa (karipúna), 2. grupul din Oceanul Indian: créole bourbonnais (seychellois, réunionnais, mauricien, rodriguais), 3. Oceanul Pacific: tayo (Noua-Caledonie) familia indo-europeană, ramura romanica; SVO; flexionara; silabica; caracter etimologic al ortografiei (reflectă pronunțarea de acum cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creată de Wulfila, după model grecesc, cu caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]