380 matches
-
Doctorul a privit-o îndelung și între sprîncene i s-a adîncit o cută accentuată. Nu se lăsa dus și părea că tot caută ceva. Deodată, neclintit, monoton ca-ntr-un vis depărtat, sau ca-n transă, a început să silabisească, stîlcind vocalele: Pa-ri-a ca prin-tre no-uri s-a fo-ost des-chiiis o po-ar-tă. Prin ca-a-re tre-e-ce, al-ba, re-gi-na nooop-ții, mo-ar-ta. De unde știți versurile astea, domnule doctor? am tresărit eu. Nu-mi dau seama. Cred că în copilăria mea le recita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și o întreabă pe Rodica dacă n-ar vrea să rămînă la Samarkand. Nu mai există haremuri, ai să fii singura mea nevastă. De ce să nu rămîi, dacă spui că e atît de frumos Samarkandul? Îi pronunță numele cu greutate, silabisind Ro-di-ca. Și rîdem cu toții, o amenințăm c-o vom părăsi în piața Reghistan și, în veselia generală, ajungem la hotel. Ne luăm rămas bun de la Colea care se înclină politicos, strîngîndu-ne mîna la fiecare, dar reușește, odată ajuns în fața Rodicăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
punct, suntem întrebați cine suntem, din ce parte a lumii venim și gazdele noastre dau ușor din cap, și zîmbesc clătinîndu-și bărbile. Oferim țigări "Carpați" și ochii pătrunzători privesc lung literele latine de pe pachet. Cel mai bătrîn le cunoaște și silabisește rar numele munților noștri. Pentru ceilalți doi, îl transcriu cu litere cirilice. Conversația noastră se desfășoară după tipicul oricărei conversații dintre oameni care se pot înțelege perfect, în pofida prea puținelor cuvinte cunoscute, dintr-o limbă posedată cu oarecare aproximație, de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cunosc orgoliul - o bestie crescută și modificată genetic prin universități. Intuiesc minciuna de a te vedea în slujba unui crez, când ești doar glod și cenușă. Știu înșelarea de a te crede menit să-i instruiești pe alții când abia silabisești alfabetul Vieții cele noi. La fel, ispita de-a cădea în vorbăria fideistă, mărturisind o credință din care sufletul abia își ghicește un licăr. Pe scurt, păcatele cărturarilor le pot întrece pe cele ale fariseilor... Dar dacă mărturisirea rămâne acel
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
atee sunt tot atâtea pietre de altar într-o jertfă colectivă cerută de idolii nevrozei. Din acestea se înalță, treptat, zidul plângerii noastre; acolo, omul deploră infinita caducitate a unei lumi prăbușite în uitare. Denunțul mondenitățiitc "Denunțul mondenității" Plânsul pocăinței silabisește dorința noastră de veșnicie. Deznădejdea la care conduce rutina „indiferenței ontologice” (atunci când „a fi sau a nu fi” nu este o întrebare) trage semnalul de alarmă al înfometării. Teama de ratare se transformă în panica din fața neantului. Abulia existenței întru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Hinschelword, constă în persistența îndelungată a unor dificultăți în formarea și consolidarea deprinderii de citire corectă. Un copil este dislexic dacă are auzul, văzul și intelectul normal dar își însușește dificil tehnica cititului. Dislexicii sunt ușor reperați fiindcă citesc sau silabisesc cu ezitări în separarea grupurilor de cuvinte în timp ce colegii lor realizează cursiv și conștient aceste activități. Ei fac omisiuni, inversiuni sau adăugiri de sunete sau silabe pentru că nu și-au consolidat deprinderea de citire inteligibilă și conștientă. Dislexia îl demoralizează
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
silabe lungi și silabe scurte. Silabele lungi se pronunțau cu o durată de două ori mai mare decât cele scurte. În aceasta consta accentuarea. Numai cuvintele monosilabice permit accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care se silabisește astfel: cur-ri-có-lum. Cuvintele bisilabice primesc accentul pe ultima silabă. Orice cuvânt latin cu mai mult de trei silabe are accentul pe penultima, dacă este lungă; dacă penultima silabă este scurtă, accentul cade pe antepenultima. Utilizatorii contemporani ai acestui cuvânt cred
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
moduri (să-l mediteze în vacanță, nu avea voie să se prezinte la examenele pentru acordarea de grade etc.). Evident, cadrele didactice aveau grijă să-i promoveze pe toți, unii elevi din clasa a IX-a fiind „capabili” să citească silabisind ca în clasa a II-a! În țările civilizate, cum ar fi Suedia, fără a brutaliza în vreun fel copiii, toată lumea știe că, dacă nu promovezi (pe merit) cele 8 sau 9 clase obligatorii, nu poți obține nici o slujbă. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cuvintelor de umplutură care nu spun nimic; Inabilitatea de a distinge diferențele dintre sunetele ce alcătuiesc cuvintele și de a le percepe în ordinea rostirii, fapt care se reflectă și în dificultatea de a pronunța cuvinte lungi și a le silabisi; Înțelegerea nesigură, confuză a lecturii cu un grad crescut de dificultate; Dificultatea de a înțelege frazele mai lungi, propozițiile intercalate și structurile gramaticale mai complexe; Dificultatea de a trece de la limbajul colocvial la forma scrisă. Explicația dificultăților în deprinderea limbii
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
mult libertatea decât haina militară, răsuflă adânc, se apropie de mine și-mi spune : „Eu știu că tu ești de fapt de la un ziar, nu mă interesează de unde ! Dar aș vrea să scrii acolo la tine că eu sunt în-dră-go-stit (silabisește, sacadat) de Sfânta Parascheva ! Îndrăgostit, dar în sensul cel bun al cuvântului, să nu înțelegeți...”. Ca pentru a-și susține afirmația, îmi arată discret încheietura mâinii drepte, de care are atârnate un șirag de metanii din sâmburi de măsline. „Ierusalim
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mă uit la televizor, răsfoiam almanahuri, învățam limba și parcă renășteam. Apoi am găsit o carte despre Maica Tereza. Nu puteam să o întreb pe Concetta ce înseamnă anumite cuvinte pentru că nu știa. Vocabularul ei era foarte limitat, putea eventual silabisi de pe o carte, dar nu înțelegea mare lucru. Până termina o frază, uita ce a citit la început. Mi-am dat astfel seama din nou că trebuie să fiu mândră că sunt româncă. Nu mai eram emigranta umilă de la început
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
toate dintr-odată: lite ratura, științele și artele, sensibilitatea rafinată și decadentă a epocii, veritățile substanțiale agonisite de secoli de cultură, tot ce-au ignorat strămoșii și părinții noștri... Te joci matale cu noi, tăticule?... Drept [e] că pe alocuri silabiseam, ca vai de capetele noas tre exaltate, cu dicționarul În mână sau amețiți doar de muzica litatea și parfumul versului și al prozei neînțelese, pe autorii chiar mai dificili și „absconși“, dibăciți, te miri cum, de noi, fu garii de la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
parcă răceala îți intra în oase când vedeai țurțurii de gheață care atârnau ca niște ciorchini pe sub obloanele țintuite ale fiecărei celule. Părintele Apostu - colocatar și el al celulei - se făcuse și mai mic lângă mine și abia reuși să silabisească: „Este poetul Vasile Voiculescu, să-i facem repede rost de un pat, dacă se poate, la loc mai ferit, că e prăpădit de bolnav”. I-am oferit patul meu și eu m-am cocoțat pe al treilea pat suprapus, plasat
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Nu mai vin?!?!... Vorbește căpitane!!!... Vorbește!!!... Călugărul-căpitan gâfâie și râde, mucalit: Trei... trei cai de olac.... trei au crăpat sub mine!... Gherasime!! îl zgâlțâie Ștefan. Nu mă fierbe!! Nu mai vin?!?! Turcii?!?! Mahomed?!?! Vorbește!! Turcii, Măria Ta!... Mahomed, Măria ta! silabisește el răspicat. Cum așa?!?! se clatină Ștefan amețit, aiurit. Mi-ai trimis vestea că vin!. Ci spune odată!! îl zgâlțâie el. Boierii freamătă, chiuie ca la nuntă. Veni-le-ar numele! strigă Mihail. Iaca! Spun! Podagra! Podagra?! Podagra Padișahului!... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
hohot de râs nervos, nestăpânit: Fantastic!... "Vin turcii!... Vin turcii!"... "Turcii nu mai vin!"... Vă vine să credeți?! Nici în vis... De-acu' la anu'!... Ha! Ha! "La anu' și la mulți ani!"... Știți ce înseamnă un an?!... Un an?!... silabisește el. Aista noroc picat din cer, spune Stanciu cu bucurie. "Acolo Sus, cineva ne iubește!" Îl știu eu! spune Ștefan. Și repede îl îmbrățișează pe Gherasim, care tocmai avea nevoie de o proptea să-și restabilească echilibrul pierdut: Frate să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întreagă de învățătură cu dascălul Nica Davistei „știam bucoavna de rost, însă a sloveni cu buche - az - ba nu putusem învăța, până ce bietul Comșuț, în bătrânețe, aduse sistema de a - be - ce de la Orlat, după care apoi, în trei zile, silabisii cu perfecțiune“. Practica școlară adopta astfel, cu o întârziere de patru decenii, metoda propusă de Ienăchiță Văcărescu: să numim vocalele prin propriul lor sunet (a, e, i etc.), iar consoanele prin sunetul corespunzător asociat cu vocala e („b singur nu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
creșteau nebunește după hogeac. Relativ la chemările tale, le cred, deocamdată, fără ecou posibil. Sunt bucuroasă că ai găsit pe Dard, că ai fost la Monique de la Bruchollerie, că ai văzut un colț nou din această Franță pe care eu o silabisesc acum cu elevele mele. Am recitit scrisoarea ta și iar s’a populat biuroul cu prezența ta; dac’aș fi singură, aș citi tare rândurile tale, pentru ca să se bucure casa toată, cărțile, lucrurile tale, tot, tot. Să-ți scriu acum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fie oare cântecul de lebădă? Mouette, trebuie să ne dezvățăm să ne mai atașăm de lucruri, așa cum vor să ne dezvețe de dragostea excesivă în familie. A trebuit, draga mea, ca în pragul tragic al bătrâneții mele să învăț să silabisesc ura, să calc cu pas profanator pe mormintele strămoșilor mei, să învăț să uit și să silabisesc alfabetul urii, să ridic în slăvi ceea ce urăsc. Luni, 26 iulie [1948] Nu mai avem statui: bunicul lui Șaga (cum de știi că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vor să ne dezvețe de dragostea excesivă în familie. A trebuit, draga mea, ca în pragul tragic al bătrâneții mele să învăț să silabisesc ura, să calc cu pas profanator pe mormintele strămoșilor mei, să învăț să uit și să silabisesc alfabetul urii, să ridic în slăvi ceea ce urăsc. Luni, 26 iulie [1948] Nu mai avem statui: bunicul lui Șaga (cum de știi că [Șaga] se află în oraș?), frumoasa statuie a regilor, a amândurora... și tot ce reprezenta un trecut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
zidirii dintăi; mă închin gânditorilor cutezători care au putut alege calea adevărului în întunericul și confuziunea lumii de ieri. * Eterna scenă a vieții și morții. În preajma poetului, între ruini și morminte, doi tineri se îndrăgostesc. Trec două țărăncuțe care descifrează silabisind versurile de pe soclul pe care stă poetul (gânditor pe o bancă). ...Ceva despre liniște, despre un lac cu lebede... N-a mai rămas nimic din toate decât viersul... * Sunt bucuros că armata roșie ne-a scăpat poate pentru totdeauna de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sonorizare laringeană. Antrenamentul articulator analitic este completat de un antrenament sintetic în care consoana b se încadrează în silabă, apoi în cuvântul din care a fost detașat și a cărui semnificație trebuie făcută cunoscută. Se pronunță fonem cu fonem și silabisind cuvinte ca: baba, boboc, buba, bate, toba, cu care se alcătuiesc propoziții: baba stă pe blană în pat; bobocul bea apa; fata bate toba etc. Corectarea deformării articulării fonemului bDesonorizarea sunetului b în p poate apărea după articularea corectă a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
hârtie sau împrăștierea unor bucățele de hârtie etc. Fonemul se deprinde și se exersează analitic, apoi se exersează sintetic prin introducerea în cuvintele din care a fost detașat sau în cuvinte cu silabe simple, repetitive: tata, în care se pronunță silabisind sau repetând sunetul, astfel: tata, ta-tata, tata, t-t-t-a, t-t-t-a, ta, ta-ta, apoi se exersează silabele inversate (vocală-consoană): at-at, a-ta; pa; pa-t, pat, tata-pat. Consoana t are o utilizare relativ frecventă atât în pozițiile inițiale și intermediare, dar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
înaintea fonemului n, în cazurile de mai sus - a, u, i, cu care se fac câteva exerciții de pronunție: una, unu, iunie, după care se desparte cuvântul în silabe astfel: a-na, u-nu, i-ni, insistând ca subiectul să pronunțe silabisind până dispare vocala î parazitară. - Extinderea rezonanței nazale pe vocalele vecine este un defect care trebuie să fie combătut imediat prin articularea prelungă a vocalelor vecine în contextul pronunției pe litere. Într-un cuvînt nazalizat - canal se rostește izolat fiecare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a expulziei aerului. Prin câteva exerciții de respirație se dă o presiune normală expulziei articulatorii a aerului. - Desonorizare consoanei z în s necesită reîntoarcerea la cuvântul în care a fost predat inițial fonemul z, care dacă este pronunțat corect se silabisește și se pronunță literă cu literă pentru izolarea fonemului. Apoi se pronunță literă cu literă noul cuvânt, prin imitația logopedului, urmată de pronunția silabisită și pronunția întreagă a cuvântului în care s-au întâlnit dificultăți de pronunție. Datorită particularității în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Nietzsche vorbește cu insistență despre această subordonare a intelectului - față de afect, dar Eul meu nu este nici măcar afectul meu; sau nu Întotdeauna. Există bineînțeles riscul de a confunda Eul cu personalitatea, cea ascunsă, murmurândă, subterană, veșnic trează, ca o cucuvaie silabisind pe crucea unui mormânt uitat. Eul ca portavoce a personalității, dar nu cumva și mai ales În momentele de acut pericol, de criză reală a persoanei, de scufundare a tuturor criteriilor care făcuseră până atunci o posibilă supraviețuire, nu cumva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]