13,467 matches
-
printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel, el zice: Vinul de viță în țările calde are o altă însemnătate decât în țările cu climă temperată. În țările cu climă caldă, întrebuințarea vinului este asemenea o necesitate. Diavolul însă îl silește pe om să bea vin și pentru desfătare și din poftă. După acest semn se cunoaște prezența și lucrarea 79 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p. 30. 80 Ibidem, p. 34. 81Calist Patriarhul, Capete care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și care fac pe om să privească, să asculte, să vorbească cuvinte necuviinciose, să aibă ochii plini de desfrânare și să fie înăuntru și în afară zăpăcit de babilonie. Un alt autor filocalic Sfântul Ioan Carpatinul spune că dracii se silesc să întineze pe nevoitor prin năluciri rușinoase și prin scurgerea seminției, cel mai adesea în vremea praznicelor (sărbătorilor) și a sfintelor slujbe și mai ales a zilelor în care preoții trebuie să slujească la Sfântul altar, iar pe alții când
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
începe să fie, tot mai mult, relativizat de noile canoane paralele sau concurente." Nu aflăm nici de data aceasta care ar fi aceste canoane paralele și pe cine ar concura ele. Nu vedem pe absolut nimeni contestând sau văzându-se silit a dubla valorile propuse de Paul Cernat: Mihail Sebastian, N. Steinhardt, Mircea Cărtărescu, Matei Călinescu, Simona Popescu, Matei Vișniec, Ioan Es. Pop ș.cl. |sta nu e canon paralel, ăsta e Canonul. Listele propuse de Daniel Cristea-Enache i-au atras atenția
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
ce-i mai rămîne bătrînului perdant e să-și demonstreze popularitatea printre membrii de rînd ai partidului și, eventual, să se roage la Dumnezeu ca Băsescu să provoace alegeri anticipate. Fiindcă numai așa vîrfurile de azi din PSD vor fi silite să-și amintească de utilitatea lui. Cu toate gafele lui, Iliescu era principalul punct de atracție pe care îl avea PSD în ochii alegătorului de rînd. Și, în orice caz, personalitatea cu cea mai mare autoritate în partid. Geoană președinte
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
mult timp în urmă, așa ceva n-ar fi fost cu putință. Tatăl meu i-a simpatizat întotdeauna pe evrei, dar alți moșieri își băteau jos de ei și chiar își asmuțeau câinii asupra lor. La baluri, evreii de curte erau siliți să se îmbrace în blănuri de urși pentru a-i distra pe oaspeți. Acum noi suntem victimele. Unde ai învățat limba poloneză? - Cu un profesor și citind cărți. - Dar nu arăți a evreică. - Sunt însă evreică. - Desigur, totuși... Sunt aici
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
omul care se îneacă. O să se mărite cu tânărul care a scăpat de serviciul militar dând plocoane. Femeia bondoacă și cu fruntea încrețită îi va deveni soacră. O vor tunde, îi vor pune pe cap o perucă și-o vor sili să se ducă la baia rituală. Va naște copil, se va certa cu soacra și va îmbătrâni înainte de vreme. Viața evreilor este rudimentară și posomorâtă. Mama ei n-a avut nimic de la viață. Așa e și cu Ioheved. Lumea din
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
răscumpărător. Ajunge la o notorietate progresivă nu doar ca unul din intelectualii de frunte ai țării, ci și ca un punct de reper al opoziției anticomuniste (în pofida unei colaborări cu Securitatea, dar nu cumva denunțarea unilaterală a acestor colaborări, desigur, silite prin teroare, alcătuiește o diversiune a unor cercuri postcomuniste de a-și compromite adversarii, începănd cu scriitorii și cărturarii noștri cei mai de seamă?). În 1989, ăși înplinește visul din tinerețe de-a ajunge ambasador al României la Paris (ambasadorul
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
ai vechii Edituri Minerva, Mihail Dascălu, el însuși excelent editor al operelor lui Mircea Eliade și Cezar Petrescu a încetat subit din viață, în februarie trecut, la numai 57 de ani, urmare, desigur și a stresului pe care am fost siliți să-l suportăm în anii 1999-2001 (și care i-a diminuat rezistența la boală a regretatului Zigu Ornea, director al Editurii Minerva în ultimul deceniu al secolului trecut, decedat în noiembrie 2001). Sperăm că în anul și în anii viitori
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
nu se dea întâietatea formei asupra fondului, stilului asupra ideilor, artificiului retoric față de conținutul învățăturii creștine. Oratorul creștin era împotriva formei goale, nu împotriva celei menite de a da expresie pregnantă învățăturilor creștine. În acest sens, oratorul creștin spunea: „Mă silesc din răsputeri să găsesc mijloacele mai potrivite care să fie spre folosul vostru și anume să port multă grijă, ca să nu alunec la o frumoasă alcătuire a vorbelor, căci noi trebuie să întrebuințăm timpul nu cu frumuseți de stil, ci
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în el, că au fost răniți și mutilați. De ce? Pentru că autoritățile spaniole le-au pus la capul patului de suferință documentele de rezidență în Spania. Acești amărîți pot rămîne acum liniștiți să culeagă roșii și căpșuni, nu îi mai poate sili nimeni să se întoarcă la mizeria fără speranță din România. Faptul că ar putea fi uciși aiurea pe meleaguri străine e puțin față de amintirea sărăciei și umilințelor de acasă. E mai bine în trenul morții decît să mănînci pești otrăviți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
nici un dram De cinste, faimă-n lume n-am; N-ar duce-un cîine așa viață! Magiei astfel m-am dedat pe față, Ca duhul prin puteri și grai ceva Din toate tainele să-mi dea; Să nu mai fiu silit, din greu Tot asudînd, să spun ce nu știu eu; Să aflu ce-n adîncul ei Strîns lumea ține, să văd ce-i Cu-acele forțe și semințe sfinte, Să nu mai umblu în cuvinte. O, Lună plină, de-ai
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
politice sau a asupririi. / Var.: bejănar, bejenar s.m./ Definiție din DEX, 1984. Așadar, în 1984 băjenarul nu mai exista. Era doar o amintire, un termen atestat în hrisoave și cărți vechi, căci în "epoca de aur" nimeni nu mai era silit la bejenie. ...Mă aflu cu Carol la Perthus, ultima trecătoare din Pirinei înainte de plonjonul lor în Mediterana. La câțiva pași, frontiera: un soi de chioșc ridicol și obsolet prin care suflă vântul. Perthus: o stradă strivită între pereții muntelui, ticsită
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
Traiectoria sa după ruptura de dumneavoastră este cu totul dezamăgitoare: a divorțat și a părăsit orașul din cauza unei aventuri cu o studentă și ulterior, ajuns profesor de liceu undeva la Galați, a avut o altă relație cu o elevă, fiind silit să plece din învățământ; actualmente este translator la o firmă mixtă în nordul țării și are considerabile probleme cu alcoolul. Și, din nefericire, Tiberiu Naumescu nu este nici tatăl dumneavoastră (dacă dispuneți, eu pot începe, fără niciun onorariu, cercetările pentru
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
atent pentru a doua întâlnire cu dumneavoastră, își construise un migălos eșafodaj al verosimilității. Eu cred, îmi permit să avansez această ipoteză: țelul său era și să scrie o proză valoroasă, dar și să vă atragă pe dumneavoastră, să vă silească să porniți pe urmele lui și, într-un târziu, să-l descoperiți, să stați iar față în față, halucinant. Dar să nu anticipez, căci, repet, am și anticipat. A doua mască ar fi reprezentată de Tiberiu Naumescu însuși, autor de
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
știa în acel moment cu precizie ce anume voia să fie, poet, scriitor, și refuza situația de fapt, refuza să fie ce era, refuza uniforma și spiritul cazon. Am sentimentul că această nepotrivire dintre ce se voia și ce era silit să fie, acest episod dramatic a declanșat tot răul. Foarte repede, tânărul elev militar și-a dat seama că se îndepărtează iremediabil de ceea ce voia să fie, iar ceea ce era și ceea ce devenea reprezentau o pierdere de sine: trecuse fatal
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Să-și fi luat măcar un cuțit. Sau mai bine satârul, Își zise el ajungând În fața ușii. Cuprins de-o teamă ce nu și-o putea lămuri se Întoarse. Urcarea celor două etaje Îl obosi. Deschise ușa cu greutatea trupului silit să se miște cu o iuțeală nefirească. Intră În bucătărie pe dibuite, aprinse din nou bricheta, și apucă din sertar coada satârului. Îl apucă cu o mână tremurândă. Genunchii i se muiară și ei. Cu satârul Într-o mână și
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâȚând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
footnote>. Sfântul Paisie Velicikovski ne relatează că „Dumnezeul cel atotputernic a semănat sălașul cel a toată lumea - Țarinile inimilor noastre - cu grâul cel curat al învățăturii Sale mântuitoare și întotdeauna le-a lăsat pe ele în mâinile voii noastre, ca să ne silim să le lucrăm neîncetat. Că dormind noi întru trândăvia lenevirii, vine vrăjmașul sufletelor și seamănă mulțime de neghină. Și seamănă în cei credincioși eresuri, în cei drepți, păcate, în cei blânzi, prigoniri, în cei smeriți, trufie, în cei înfrânați, beție
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
și el la războiul duhovnicesc, care este una dintre cele mai adânci realități a vieții noastre, Sfântul Ignatie Briancianinov, între alte descoperiri pe care ni le face, ne descoperă una din înșelătoriile diavolilor cele mai subtile și viclene: „Demonii se silesc să intre în comuniune cu omul și să-l supună nu întotdeauna prin gânduri vădit păcătoase; ci îl îndeamnă la început la acțiuni care nu au nimic rău în sine, adesea chiar bune în aparență, iar pe urmă, căpătând posibilitatea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
calea și cu câtă trezvie trebuie să pășim pe ea”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., p. 52. footnote>. După mărturia Sfântului Meletie Mărturisitonul, creștinul este ispitit de diavolul din opt părți, și anume: 1. De sus ne ispitim când ne silim la nevoințe și virtuți peste puterile noastre proprii. Adică post până la epuizare, osteneală peste măsură a trupului, priveghere de toată noaptea și alte fapte bune la care abia ajung cei desăvârșiți. 2. De jos ne ispitim de diavoli prin moleșeală
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
despre el este vorba, a continuat: „Draga mea prietena și stimata reporteriță, m-ai prins Într-o clipă a marilor destăinuiri. Las modestia sub masă și-ți spun adevărată mea intenție. M-am gandit la Pilat din Pontus. Dacă el, silit de Împrejurări, l-a omorât pe Iisus și pe mulți dintre ai Săi, ei bine, eu vin și-i cânt pe muritorii din grădina vieții mele. De ce să-i biciuiesc și eu? Mi se pare mai lesne și mai dumnezeiește
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
bunicii a cărei severitate făcea cât a mamei și a tatei la un loc. Eu, insă, eram la Doru și aș fi preferat să Încetez a respira când voi ieși pe ușa lui decât să renunț de bună voie, sau silită de strigătele bunicii, la vreo clipă petrecută lângă el. ...Îl cunoșteam pe Doru de o viață. Locuiam În același bloc, la etaje diferite. Eu la doi, el la etajul unu. Ferestrele noastre se aliniau unele sub altele, spre gelozia celorlalte
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
au pus temeiurile dogmatice ale cunoașterii lui Dumnezeu prin rugăciune, prin experiență, și s-a rezolvat antinomia, în sensul că Dumnezeu e și cognoscibil și incognoscibil, fără ca aceste două însușiri ale Sale să se excludă una pe alta și să silească la extremisme de natura acelora de care n-au scăpat protestanții și romano-catolicii<footnote † Antonie Plămădeală, Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, Sibiu, 1983, p. 253. footnote>. Fără această distincție (între ființa divină și energiile divine necreate) nu poate fi
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
după încercare. Dumnezeu i-a dat omului porunca să nu mănânce din pom, după ce a luat toate măsurile de prevenire pentru aceasta. Nu i-a forțat libertatea, pentru că s-ar fi pierdut tot prețul virtuții, și ca nu cumva chiar silit fiind și neascultând, mai mare osândă să-și agonisească. Dar omul neascultând și-a deschis larg simțirea, ceea ce i-a orbit mintea, l-a înstrăinat cu totul de cunoștința de Dumnezeu și l-a umplut de cunoștința pătimașă a lucrurilor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Unuia-Născut Fiului Său. Și dacă ar fi avut ceva mai de preț decât pe Fiul Său, și aceasta ne-ar fi dat-o, ca să se afle în El neamul nostru. Și pentru dragostea Lui cea mare n-a voit să silească libertatea noastră, deși putea să o facă, ci să ne apropie de Sine, prin dragostea cugetului nostru<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. 81, în Filocalia..., vol. X, pp. 395396. footnote>. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila, două particularități
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]