448 matches
-
greaca clasică, se referă atât la conținut, cât și la formă. Unii ar putea vedea în forma unei narațiuni un trup al conținutului, o manieră discretă de a învălui un mesaj, nu foarte diferită de procesele (conștiente și inconștiente) de simbolizare. Chiar mai mult, concluziile noastre privind categoriile separate, în maniera în care le-am prezentat mai sus (de exemplu, folosirea de către narator a diatezei pasive pentru a-și explica evenimentele din viață), pot fi, ce-i drept, foarte semnificative în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
naștere lumea. Vasăzică, dacă s-ar vedea prin ea stelele, ai vedea în natură ceea ce altfel ai picta. Știe el Ioanide ce-a făcut. Bravo lui, sunt cu totul de partea sa! . - Dar nu se zăresc stelele, și atunci lipsește simbolizarea. . - Ziua se vede lumină, semn al creației, seara va fi unsistem special de iluminare. Toată pictura canonică se va executa, n-aveți grijă. . - Stâlpii sunt prea fioroși, nu sunt coloanele noastrerăsucite. Seamănă a local de pierzanie, teatru, cinematograf. . - Sunt pilaștri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în endogamia politică care se îmbogățește fulgerător. Situația ivoriană și cea vietnameză oricât de îndepărtate ar părea unui observator care se oprește la definițiile "culturale" invită la reflecții încrucișate nu numai asupra "evidenței" economiei politice, ci și asupra încastrării în simbolizarea rudeniei și asupra caracterului precar al edificării ideologice a acesteia. Instrumentalizarea politică a acesteia rezistă cu greu unor abordări economice reale, iar contradicțiile nu pot fi decât înăbușite. În consecință, în cele două țări ies la iveală construcții politice care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sporită a modurilor de subzistență și de muncă se conjugă pentru a fragiliza autonomia actorilor individuali și colectivi și a grupurilor sociale. De aceea, aceasta din urmă se dovedește mai perceptibilă în construcțiile imaginare și noile forme ale idiomurilor de simbolizare în care se află singularitatea capitalului lor simbolic: aceste caleidoscoape variate dezvăluie rețelele nesfârșite dintre încorporarea dominațiilor locale și globale, exilurile imaginare, alienările, refulările și deplasările constrângerilor. În al doilea rând, generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestor spirite cu budismul, asimilarea lor într-un spațiu budist este cu atât mai simptomatică cu cât ele se înscriu într-o relativă ruptură în raport cu vechile linii de partaj care separau geniile pagodelor sub monarhia budistă. Filtre sistematice, mediatori de simbolizare și interpreți dedublați ai raporturilor sociale, geniile se află în centrul articulațiilor interne și externe care determină evoluția câmpurilor economice și politice. Sintetizatori de descifrare, ele le redau o coerență semnificativă atunci când actorii se simt aproape de marasm. Pe lângă aceasta, ele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unității vieții și-a morții, a atitudinii existențiale care e rădăcina marilor religii și care s-a născut din analogia cu nașterea, creșterea, moartea și reînvierea plantei; 3) contribuția tuturor oamenilor (culturilor) la istoria spiritului; 4 ) capacitatea de semnificare și simbolizare specifică comportamentului uman își are adevărata (prima) rădăcină în atitudinea existențială religioasă; 5) sacrul e camuflat în profan așa cum pentru Marx și Freud profanul era camuflat în sacru; sarcină: "a descifra camuflajul sacrului în lumea desacralizată". În sfârșit, 6) cultura
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dinți trapezoidali), iar celelalte variante se folosesc la colivii turnate, în general din aluminiu sau aliaje. Forma cea mai frecventă este amfora din fig.5.5e) pentru rotoare bobinate, d), e), f) pentru rotoare în colivie normală 5.1.3 Simbolizarea mașinii asincrone În general mașina asincronă este utilizată în condițiile alimentării de la o rețea trifazată. Se folosesc, pentru mașinile în construcție directă, următoarele simboluri (fig.5.6): În afara simbolurilor prezentate în fig.5.6 se mai utilizează și altele speciale
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sunt preferabile chestionarelor. La testul Rorschach apar o serie de caracteristici specifice schizofreniei: - alternanță a formelor foarte bune cu forme foarte proaste, păstrarea nivelului intelectual cu distorsiune în maniera de utilizare a intelectului și în modalitatea perceptuală; - abstractizarea formei, cu simbolizarea conținutului în aprehensiune; - fabulații pornind de la detalii perceptuale minore, cu extrapolare a conținutului asupra ansamblului planșei; - fenomene de contaminare (crearea unor forme noi, discordante cu stimulul, într-un registru tematic bizar); - kinestezii marcând interiorizarea profundă, însoțită de comentarii tip "referințe
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
desen se interpretează: plasarea desenului în pagină, aspectul formal în desen și aspectele de conținut. În schizofrenie apar: deplasări semnificative ale paginării (spre stînga-jos), deformări semnificative ale trăsăturilor și liniilor (disproporții), modificări de conținut, în majoritatea lor de tipul abstractizării, simbolizării, contaminării. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI) conține o scală (scala 8) a schizofreniei, cu 78 de întrebări foarte variate, vizând simptome din schizofrenia paranoidă, hebefrenie, demență precoce. Scala nu este deosebit de sensibilă: ea diagnostichează schizofrenia la aproximativ 60% din cazuri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o are, diferă de disociația schizofrenică, nu este expresia unor modificări structurale ale modului de a gândi. Gândirea este numai greșită, nu și paralogică; dincolo de tulburările în cursivitatea gândirii, la bolnavul organic nu se vor găsi niciodată tulburări de tipul simbolizării și/sau neologismelor. 6. Tulburările somnului. a. Pacienții cu "sleep apnee" (apnee de somn), se prezintă de obicei ca și cum ar suferi de depresie, dar halucinațiile provocate de oboseală și de privarea de faza REM a somnului pot, teoretic, fi confundate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care țin de principiul convenției și semnificării ("Realul nu se repetă, căci dotat cu cauzalitate și nerăspunzînd arbitrariului semnului el depinde de constrîngerile fixate de relațiile de cauzalitate...Se pot repeta doar lucrurile din afara realului ce țin de logici de simbolizare create de oameni în sistemele sociale și instituționale" (B. Lamizet, 1992:76). Existența semnelor arbitrare ("natură moartă"/vs/still life au bagage/vs/piece of luggage) demonstrează relativismul categoriilor noastre de gîndire, faimoasa ipoteză Sapir-Whorf, conform căreia lu-mea este construită
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ea permite degajarea structurii și a modului de funcționare, vizînd pe de o parte posibilitatea (sistemul semnelor) și pe de altă parte realitatea (procesul textului care le inserează) și necesitatea (normele care le generează și articulează). 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare 4.4.1. Iconicitate. Față de "verbocentrismul" epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale cum ar fi publicitatea, propaganda, mass-media în general). În fața creșterii exponențiale a informației
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
raportul față de referent (așa cum o mică fotografie în alb și negru a Giocondei seamănă mai puțin cu modelul real decît tabloul celebrului pictor italian, la fel fotografia unor amprente este o "îndepărtare" de referent, o indicialitate secundară). 4.4.3. Simbolizare. Prin simbol vom înțelege semnul al cărui caracter reprezentativ rezidă în faptul că există o regulă care îi determină interpretantul. Toate cuvintele, propozițiile, cărțile și celelalte semne convenționale sînt simboluri (C.P. 2.292). Simbolul este o terțitate (Thirdness apud Peirce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale limbajului ..................................... 75 4. CHARLES SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2. Semn și/sau referent ................................................................... 84 4.3. Taxinomia peirciană .................................................................. 86 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare ....................................... 95 4.4.1 Iconicitate ................................................................................. 95 4.4.2. Indicialitate ............................................................................. 97 4.4.3. Simbolizare ............................................................................. 99 PARTEA A DOUA. SEMIOTICI REGIONALE ........................... 103 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII ..................................................... 105 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii ........................................ 105 5.2. Text/vs/discurs. Tipuri textuale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2. Semn și/sau referent ................................................................... 84 4.3. Taxinomia peirciană .................................................................. 86 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare ....................................... 95 4.4.1 Iconicitate ................................................................................. 95 4.4.2. Indicialitate ............................................................................. 97 4.4.3. Simbolizare ............................................................................. 99 PARTEA A DOUA. SEMIOTICI REGIONALE ........................... 103 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII ..................................................... 105 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii ........................................ 105 5.2. Text/vs/discurs. Tipuri textuale structurale ..............................108 5.3. Narativul ................................................................................. 110 5.4. Modelul sintagmatic al basmului. Vladimir Propp .................. 111
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui Cristos. Acest ultim aspect ar fi devenit o întrerupere a dinamicii convertirii, o reîntoarcere spre acea mentalitate de violență specifică stării păgâne și religiei idolatrice. În același fragment se poate remarca interzicerea reprezentării armelor pe sigilii, văzută ca o simbolizare a idolilor, pentru a afirma că adevărata pace, Cristos însuși, se poate poseda numai atunci când nu este vorba despre idolatrie sau ucideri, excluzând condițiile favorabile preamăririi violenței și a forței la rangul de valori idolatrice. Un alt fragment din Paedagogus
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să înțelegem în ce măsură conceptul de martiriu este strâns legat de teologia escatologică. Mantia militară devenită foarte grea ne spune că tot ceea se referă la serviciul militar a devenit insuportabil. În timp ce soldatul își scoate hainele militare, aceste sunt substituite, în simbolizarea metaforică prezentată de același Tertulian, de veșminte spirituale. În continuare, aluzia la speculatoria, încălțămintea specifică speculatores, soldații din unitățile speciale (mesageri, curieri și gărzi de corp), ne întărește ipoteza potrivit căreia, dintre slujirile militare existente, creștinii le preferau pe acelea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii formulate, reguli conturate, rețele de caracteristici, mape tematice, variante de structuri construite și reconstruite, redări variate ale notelor comune (colorare, încercuire, relaționare, simbolizare). Metode de organizare a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
apriorice oricărei educații, adică sunt primare; b) natura lor este "simțuală", sunt realități ale simțirii generale; c) sunt împărtășite ca realități comune, "sunt unificate în individ, dar și între indivizi, deci sunt comunitare, nu doar unitare"; d) se manifestă prin simbolizări, adică prin "obiectivări", sau, altfel spus, prin "exteriorizări simbolico-artistice", prin mentalități, prin obiceiuri, stereotipuri etc. Două dintre aceste trăsături sunt de o importanță deosebită: faptul că sunt realități sufletești primare și faptul că sunt comune sau populare. De aici rezultă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fiecare dintre elementele fizice menționate poartă o functie simbolică aflată în conștiința noastră. Astfel, o expresie gestuala are o dublă funcție: de a fi parte a deicticelor prin desemnare și localizare concretă și de a descrie argumentarea prin operația de simbolizare (Calbris 2003: 204). Trebuie să facem anumite precizări în ceea ce privește datele empirice folosite: * în primul rând, mâna politică este surprinsă în afișe, de aceea trebuie să schimbăm cuvântul mișcare în pseudomișcare; * în al doilea rând, contextul mediatic asociază discursul publicității politice
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
perturbă limbajul, inconștientul, posibilitățile de surprindere a lumii. Românii publică mai întâi în ziare, în limba maternă, exersând românismul în afara țării. Fiecare individ își construiește universul cunoașterii cu ajutorul unor experiențe transmise prin limbaj, iar limbile naturale sunt "sisteme istorice de simbolizare (de semnificare), reunind ca trăsături caracteristice istoricitatea și totodată capacitatea simbolică alături de cea sistematică"160. Fiecare scriitor se poate regăsi într-o altă limbă, întâmplător sau voit. Vocația poetică are limite lingvistice ce pot fi depășite. În exil, scriitorii trebuie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mea se iluminează); - sinestezice: Clar de noapte parfumat (George Bacovia, Nocturnă), Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea artistică are un caracter singular, irepetabil, sugerând componentele vizi unii artistice, reprezentări mentale sau senzoriale. 2.4. Simbolul artistic Simbolizarea este un procedeu expresiv specific tuturor tipurilor de mesaje - verbale, multimodale sau nonverbale, științifice, artistice sau pragmatice etc. În comunicarea lingvistică, simbolizarea se produce atunci când semnul verbal, considerat arbitrar, primește o semnificație nouă, motivată logic. Simbolul artistic (gr. sýmbolon - „semn
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
are un caracter singular, irepetabil, sugerând componentele vizi unii artistice, reprezentări mentale sau senzoriale. 2.4. Simbolul artistic Simbolizarea este un procedeu expresiv specific tuturor tipurilor de mesaje - verbale, multimodale sau nonverbale, științifice, artistice sau pragmatice etc. În comunicarea lingvistică, simbolizarea se produce atunci când semnul verbal, considerat arbitrar, primește o semnificație nouă, motivată logic. Simbolul artistic (gr. sýmbolon - „semn de recunoaștere“) este o unitate semantică în care înțelesul pur denotativ este înlocuit cu sensuri imaginative multiple, având un grad ridicat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de stil Figurile de stil și procedeele stilistice iau naștere prin transformarea cuvintelor din limbajul comun, neutre din punct de vedere expresiv, în semn artistic. Această transformare se produce prin modificarea sensului unui cuvânt (îmbogățirea sensurilor, reseman tizare și/sau simbolizare) ori printro abatere expresivă de la o construcție gramaticală uzuală (morfologică ori sintactică). Figurile de stil se clasifică în funcție de tipul de modificare și de nivelul textual la care se produce. 2.9.1. Figuri de sunet/de nivel fonetic (metaplasme) Aliterația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semnificat prin semn). Poetul (artistul) și creația sa, de exemplu, sunt desemnați prin multiple simboluri metonimice - cântăreț (menestrel)/cântec, Orfeu/Euridice, liră, lăutar/vioară, bufon/râsu’ plânsu’, cuvânt/necuvânt, tăcere, pa săre/cântec, zbor, pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]