392 matches
-
îmi ești anotimp) Ce-ar fi toamnă fără roade? Lumea fără rostul „doi” Știam că patul nostru e din frunze și brânduși târzii E toamnă iubitul meu Să adormim, ne vom trezi primăvară Iubindu-ne în toamna ne fie deci simbria. ALTĂ TOAMNĂ, ALT SFÂRȘIT Acum este toamnă în sufletul meu Prin vară nestinsa te caut avid La mine sub gene cad frunze mereu În inima ceții ce cade te-nchid. Nu știu dacă toamnă din pletele mele E doar adiere
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
ai avut nici ochi, nici cap, Și-ai crezut într-un flecar... Iar pe mine-ți verși mânia!... Că trudesc din zori în noapte, Iar ca hrană îmi dai paie?... Pentr-un laș primesc bătaie; Asta crezi că-mi e simbria? Dacă vezi că nu se poate, Schimbă neică pălăria! După schimbare Nea Sărac oftează-a jale, Nu mai știe ce să facă... Coborînd Dealu, la vale, Cu năduf măgaru ceartă: - Fir-al dracu de măgar!... Mă făcuși să cred în
LICEUL TEORETIC TUDOR VLADIMIRESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369023_a_370352]
-
limbii române. După desființarea Institutului Vasilian, prin osârdia lui Alexandru Odobescu, ministru al Instrucțiunii, la 8 ianuarie 1864 se dechide Institutul Pedagogic de la Trisfetite din Iași, condus de Titu Maiorescu, între primii 22 de cursanți aflându-se și diaconul fără simbrie de la Biserica Bărboiu - Ion Creangă. Cursul de pedagogie susținut de Titu Maiorescu stârnește admirația studentului său, deosebit de înzestrat pentru nobila misiune de dascăl, care aprecia lecțiile profesorului bazate pe știința pedagogică și pe practica la clasă deopotrivă. Încă din anul
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
știu mai demult, de când aveau doisprezece ani; pe atunci, Ilarion umbla cu șatra din sat în sat, iar Gavrea alerga cu limba scoasă să găsească un stăpân; odată, de Anul Nou, Gavrea s-a luat la harță cu stăpânul, pentru simbrie; de la harță au ajuns la bătaie; băiatul s-a ales cu un ochi umflat și vânăt; a fugit cu gândul să ajungă în satul lui, la părinți; pe drum s-a întâlnit cu șătrarii lui Ilarion», a fost primit / salvat
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
frig, și-mi fugea somnul de pe ochi. Iată, douăzeci de ani am stat în casa ta, ți-am slujit patrusprezece ani pentru cele două fete ale tale, și șase ani pentru turma ta, și de zece ori mi-ai schimbat simbria. Dacă n-aș fi avut cu mine pe Dumnezeul tatălui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mâinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferința mea și osteneala mâinilor
GREUTATEA VIEȚII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369632_a_370961]
-
casa lui, doar la patru - cinci sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar mergea în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
La urmă recunoscu că la un moment dat, când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât, îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât, îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri valoarea oii din simbrie, nu fu pe placul moșului. Își iubea mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
să nu te știu, melancolie... Ți-aș curge-n trup că o culoare, În ochi , că Luna la apus M-aș pune-n sânul tău, ardoare, Aș stă când tot se va fi dus Și ți-aș plăti pe tot simbrie În mari de-azov m-aș adună, Să nu te știu, melancolie Tu, strop sărat sub geana mea... M-aș pune în oglinzi cu nuduri De cer desprinsa, fulg topit La Carul tău aș prinde fluturi , Zerouri de la infinit Și cât
SĂ NU TE ŞTIU, MELANCOLIE... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368273_a_369602]
-
Pentru idealul sfânt al Unirii, Din conflicte armate-n războaie reci. DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE! -pamflet- Trezește-te, române, Din beția democrată, Că la urmași rămâne O țară falimentată! Să uiți de sărăcie, Te-ai dus în țară străină, Slugă fără simbrie. Dar te-ai rupt de rădăcină. Țara ta și neamul tău Parcă au fost blestemate, Să trăiască tot mai rău În guvernări democrate. La frâiele puterii, Stânga și Dreapta să urce, Cu arma dezbinării, Adversari sunt puși pe cruce. Lărgind
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
o lună, Cam ce cauți tu la stână? Am venit...voiam un miel, Dar acum renunț la el Și-am să vorbesc cu ciobanul, Să te lase pân' la anul, -Și la anul, ce-o să fie, O să-mi ceri ceva simbrie? -Da, dar nu pe tine, Un alt miel mi se cuvine, -Prefer să merg la tăiere, Nu pot altuia ai cere, Nici acum și nici la anul, Nu mai vorbi cu ciobanul. Asta-i soarta ,ce să-i faci, Cu
UN' TE DUCI TU, MIELULE? de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362623_a_363952]
-
și-un vânt rece de toamnă se strecoară valsând prin ungherele înlăntrului meu... Plouă, plouă cu ore, minute, secunde-n neștire plouă în mine, iubire, căci nu mai am timp, nici aur să-i plătesc vieții o nouă zi de simbrie, așa c-am s-o las printre vene, alene-n pământ să se scurgă. Plouă, plouă în mine cu dor de senin și de tine, cu uitarea ce noaptea așterne în noi, plouă cu galben și roșu, iubire, peste ochii
BACOVIAN de BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370294_a_371623]
-
edificiu ce urma a fi înălțat. Meșterii necesari echipei sale s-au adunat repede ( î ntre ei fiind și Cristian Paiu și Mihail Ciocoiu ) și, nota bene, au decis in corpore să dedice osârdia lor la împlinirea acestei lucrări, fără simbrie. Ca fapta să le fie, astfel, ofrandă adusă lui Hristos, iar ostașilor jertfitori - înveșnicire în memoria locului. Ca o “centură de siguranță” pentru această experimentare a “valurilor” ce urmau a fi înfruntate pe parcurs, părintele-paroh s-a înțeles cu părintele-meșter
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Gândurile în puțin se amestecau cu vise și vorbe-n singur, cu capul rușinat prostit cu dibăcie ... Vara păștea oile pe coclauri iar după răvășit venea în sat la dobitoace pentru-adăpat, fân și rănit în grajd. Păstor de iarnă fără simbrie. Noaptea visa în fân tot hore cu fetele din sat și n-avea alte dorințe c-avea măligă și lapte din belșug ... Și zilele treceau în goană, lunile n-așteptau prea mult și anii începeausă se adune ... Băiatul era un
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
pus în orice carte, Sufletu-ndurerat ni l-ai uns cu friguri noi; Azi țara îți deschide pământu-nspre moarte, Către Marele Olymp din piatră și noroi. Din viață tu plecași să îmbrățișezi pe toți, De suspine să-ntrebi trimise ca simbrie, S-anunți că-n viață sunt rămași toți poeții morți Și doar ce le promitem zace în sicrie. Dar când în halta, vei coborî, pentru asceți Și viză-ți cere ca să intri-n fortăreață, Tu spune că ai plătit o
RECVIEM PENTRU ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357337_a_358666]
-
înaripez dorință cu chemare: Vino în Echinocțiu de Primăvară, iubirea să ți-o fac nemuritoare! Te voi scălda în roua dimineților, fața să îți șterg cu noua mea ie! Privirii tandre-i dau irișii ochilor și-al buzelor sărut, fără simbrie! Te-oi dezmierda pe a câmpului privire, să-ți las povara dorurilor grele. Purtat în carul cu visuri și iubire, te-adorm în amintirea vieții mele. Îți dau să bei lacrima viței de vie, și hrană-ți dau ospățul sufletesc
ÎN ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357805_a_359134]
-
sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui. Biserica era aproape plină. Slujba începuse. Era sărbătoare mare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar de oi merge în prund să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara lipsă, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Nu prea i-a plăcut acest lucru ciobanului, dar nu avu ce să facă, promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri din simbrie valoarea
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Nu prea i-a plăcut acest lucru ciobanului, dar nu avu ce să facă, promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri din simbrie valoarea ei, nu fu pe placul moșului. El își iubea mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
de douăzeci de ani, în afară de sâmbătă și duminică soarele nu m-a văzut mâncând. Sunt tocmai la moșia unui bogat nedrept și lacom. Muncesc la el zi și noapte, de aproape cinsprezece ani și nu se indura să-mi plătească simbria, ci dimpotrivă, în fiecare an mă supără mult. Dar eu mi-am spus în mine: Teodore, dacă vei rabdă pe acest om în locul simbriei pe care are să ți-o dea, vei câștiga Împărăția Cerurilor. Am păstrat până astăzi curat, de
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
la el zi și noapte, de aproape cinsprezece ani și nu se indura să-mi plătească simbria, ci dimpotrivă, în fiecare an mă supără mult. Dar eu mi-am spus în mine: Teodore, dacă vei rabdă pe acest om în locul simbriei pe care are să ți-o dea, vei câștiga Împărăția Cerurilor. Am păstrat până astăzi curat, de femeie și trupul meu. La auzul acestor cuvinte ne-am minunat mult. http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
mișcare, că au venit peste ei hoții, aceia au rămas ca înmărmuriți, cu mâinile între farfurie și gură! Dar iată mai pe larg povestea lui. La început a fost dat ca slugă la niște bătrâni și muncea destul pentru o simbrie mică. Stăpânii mâncau singuri în casă, niciodată împreună cu sluga lor. Când și când, îl mai chemau în tindă și-i dădeau ceva de gustare, să nu crape de foame. Chiar și de Paște, ei mâncau în casă cozonaci și ouă
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Își zice-n gând și mâinile își frânge. Măicuță dragă, chiar plecați în lume Noi te purtăm în suflet cu mândrie În munți cerniți sau mările cu spume Căci rupți am fost de astă tristă glie Muncim, pribegi, străini, fără simbrie De la cicoii noi ce ne-o pângăresc Ne este dor de-o altă Românie De adevăr și suflet românesc! SPERANȚA Mai bate-o oră-n noaptea răvășită Secunde curg prin fante de lumină Prin maci de jar și trena lunii
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
ale conștiinței umane reflexive). „Tăceri în doi” refac simbolica unitate primordială: „Într -un flux despletit Tăcerea mă prinde”, „Pătruns-au zorii, Tăcerea e întreagă”, „Ești azi Tăcerea dăruită mie”, „Arar Tăcerea știe Cuvântul să mângâie”, „Tăceri în doi, Tăceri fără simbrie”. „Tăceri din Turnul lui Nimrod”, urmașul lui Noe, al cărui turn a fost clădit din cuvinte, echivalează cu asumarea existenței în formele ei diverse, inclusiv a durerii umane, a martirajului: „Aer! Tăcerea vrea să moară!”, „Tăceri față în față îmi
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
confundarea unui ton vehement cu alt ton vehement; la confundarea promisiunilor, poate reale, ale lui Antonescu, cu minciunile lui Băsescu. Închei prin exemplul cu diaspora pe care știm că au manipulat-o vârtos cei mai fideli propagandiști bine finanțați în simbria dată din bugetul statului de președintele ales. Românii de pretutindeni, cărora la alegerile trecute li s-a spus că: „...Geoana, fiind egal PSD, este egal PCR și dacă vine la putere reînvie comunismul, ia proprietățile, desființează bisericile, aduce ocupația rusească
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (5) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360047_a_361376]