349 matches
-
ne prezintă un context istoric al diverselor națiuni. Obiceiurile relevate in cadrul lor ne arata cum aceste popoare și-au construit identitatea având ca bază aceleași fundamente culturale greco-romane și de religie creștină. Galeria de pictură veche europeană aduce pe simeze lucrări care sunt prezentate nu în funcție de școlile naționale de proveniență, ci ca o confruntare între cercurile artistice sud și nord-europene. Noul sistem de expunere aduce în prim plan ierarhia temelor create de arta renanscentistă și caraterul formator al picturii. Această
Muzeul Național din Varșovia () [Corola-website/Science/329135_a_330464]
-
bordul monitorului „Alexandru Lahovary”. A mai ocupat funcții în Marina Militară și a fost un apropiat al Casei Regale a României și al regelui Carol al II-lea. În anul 1922, deschide prima expoziție personală la Galați și debutul pe simezele bucureștene îl face în anul 1926 la Ateneul Român, an în care figurează cu gradul de locotenent. Expoziția de la Ateneul Român atrage criticile laudative ale lui Petru Comarnescu, Alexandru Kirițescu, Eugen Botez (Jean Bart) și ale pictorului Jean Alexandru Steriadi
Dimitrie Știubei () [Corola-website/Science/334695_a_336024]
-
subiectele abordate de Zidaru în uleiurile sale este "Oul"-formă paradigmatică ce traversează aproape întreaga civilizație vizuală a umanității. |n "instalația" sculpturală care determină, în fond, prin ocuparea întregului centru al spațiului de expunere, circuitul obligat al parcursului interior prin fața simezelor, puzderia de "ochi", imaginată de artist aidoma unei constelații a veghei divine, transpune în bronz aceleași forme ovoidale! Inteligența plastică a artistului, bazată pe exersarea îndelungată a rigorismului elementelor primare, se manifestă într-o construcție ce se dorește a fi
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
periodice organizate în cochetele și primitoarele spații, recent modernizate, consacrate artei contemporane, Dorel Petrehuș, unul dintre plasticienii negreșteni care au fondat, cu mai bine de un sfert de veac în urmă, inimoasa grupare artistică Buna Vestire, și-a urcat pe simeze cea mai bogată și mai ilustrativă selecție de compoziții picturale din întreaga sa carieră. Autorul ei îi și spune, dar numai cu jumătate de gură, retrospectivă. Un fel de pudoare juvenilă sub care încearcă să-și ascundă hotarul celor cincizeci
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
o seamă de portrete. Reprezentative din acea perioadă au fost două autoportrete și portretul lui Panaiteanu-Bardasare. În anul 1900, Octav Băncilă deschide în luna septembrie o expoziție în sala de decoruri aflată în Teatrul Național din Iași. A expus pe simezele sălii peste o sută de picturi în ulei, acuarele, guașe, pasteluri și desene. Majoritatea lucrărilor au fost realizate în perioada dintre terminarea Școlii de belle arte și momentul deschiderii expoziției. A fost de fapt expunerea muncii pe care Octav Băncilă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
anul 1911. Începutul tematicii proletare în opera lui Băncilă a fost stabilit cu lucrarea "Muncitori" din anul 1905. Reprezentarea în spirit critic a vieții satelor s-a remarcat în picturile "Pribeagul", "Pâinea noastră de toate zilele", "Propagandistul". A avut pe simeze și tablouri cu scene din munca rurală, a câmpului, cum au fost "Culesul porumbului, Întoarcerea la câmp, Întoarcerea cosașilor". În acest an a expus și lucrarea din ciclul 1907 intitulată "Historia". A mai expus o serie de tipologii umane din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
1927 denumită "Pești". Ea a fost executată într-o cromatică întunecată, pe roșu aprins și cu tonuri cenușiu-albăstrui. În același an în noiembrie-decembrie, a deschis la Iași o altă expoziție în sala Școlii de belle arte un a pus pe simeze circa cincizeci de picturi. În decembrie 1930, în sala fostului palat al lui Alexandru Ioan Cuza, improprie pe atunci unei galerii de artă, Băncilă a prezentat o mulțime de lucrări dintre care se desprind cele intitulate " Car cu snopi, Pe
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
murala" MPC'94 - ICCROM la Romă.<br> Primele participări în expoziții de grup le-a avut cu lucrări de grafică, imediat ce a terminat facultatea. După un deceniu în care se dedică aproape exclusiv restaurării, incepand cu anul 2001, revine pe simeze prezentând constant în expoziții, personale sau de grup, lucrări de grafică și pictură influențate de lucrările de artă bizantina pe care le restaurează, precum și icoane.<br> Cel mai important proiect artistic al Elenei Murariu este cel închinat Sfinților Martiri Brâncoveni
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
de basme," album de artă, Ed. CreArt, Iași, 2015; "Amprente de artă naivă românească," cronici, Ed. CreArt, Iași, 2016. Coautor împreună cu Mihai Dascălu și Gustav Ioan Hlinka la volumule: "Aventuri în insula naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2006; "Povestiri din spatele simezelor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2007; "Sub umbrela artei naive" - proza, Ed. Pim, Iași, 2008; "Caravană naivilor" - proza, Ed. Pim, Iași, 2009. Fragmente de suflet pentru suflet - Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 67 - 72; Personalități Române și faptele lor
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
Nicolau că o scenă. Cam așa ar putea fi catalogat Mircea Nicolau. Un scenograf care și-a căutat o menire și în tărâmul picturii. Este greu după atâtea succese în arta spectacolului să te afișezi cu propria gândire plastică pe simeze. Este fantastică lumea lui Mircea Nicolau. Este o lume a întrebărilor, în primul rând este o lume a culorii și a tehnicii. Nu în ultimul rând este o lume a minții. "Dan Basarab Nanu" (Dir. Muzeul de Artă Vizuală Galați
Mircea Nicolau () [Corola-website/Science/337355_a_338684]
-
unor eforturi și ambiții tenace, artistul luptându-se cu viziunile optuze și proletcultiste ale potentaților vremii de dictatură, motiv pentru care, câțiva ani la rând, a refuzat să expună în saloanele oficiale, ca răspuns discret la excluderea lucrărilor sale de pe simeze - de trei ori consecutiv -, acestea fiind acuzate de indecentă nudului sau de misticism (pentru că, în 1968, din iunie până la finele lui septembrie, pictase în frescă, singur, Biserica din Lunca Asaului, jud.Bacau). (...)Orice cercetare a subtilelor relee spirituale și tematice
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
piesă "Strigoii" de Ibsen. În timpul verii pictează în zona Brașovului. 1970 - Concepe costumele pentru spectacolul "Puricele în ureche" de Georges Faydeau (scenografia semnată de Liviu Ciulei); face decoruri pentru piesă "Contrapuncte" de Paul Everac. Deschide o expozitie personală la Galeria Simeza. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București și la expozițiile de pictură românească din Lüdenscheid / Germania, Orly / Franța, Viena / Austria și Watts-Art Gallery New York / UȘA. Face proiectele de costume la filmul Pădurea spânzuraților după Liviu Rebreanu în
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
oameni fără nume" de Radu Bădilă și "Povestiri din pădurea vieneza" de Ödön von Horwath. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură dedicat celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 1973 - Deschide o expozitie personală de pictură la Galeria Simeza - catalogul expoziției este semnat de Traian Stoica. Primește ordinul "Meritul Cultural". 1974 - Își încheie activitatea de scenograf cu decorurile pentru piesă "Între noi doi n-a fost decât tăcere" de Lia Crișan. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
coregrafia Li Ci Lin, China. 1977 Ezpozitie PersonalaFESTIVALUL UMORULUI Vaslui. 1978 Expoziție Personală Tirgoviste. 1979- 2003Participare în standul României la Quadrienala de la Praga. 1991-1999-2001 Participare la Expozițiile de Scenografie Novisad. 1979-1993 participare la Trienalele de Scenografie București. 1996 Expoziție Grup Simeza București. 1997 Expoziție Grup Orizont București. 1999 Expoziție Grup Simeza Bucurest. 2000 Expoziție Grup Galeria Cupola Iași. Lucrări de Grafică ,Acuarela și desen în colecții particulare din:București , Iași, UȘA, Germania, Olanda, Franța, Israel, Canada. 1982-Premiul pentru scenografie în cadrul Festivalului
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
1978 Expoziție Personală Tirgoviste. 1979- 2003Participare în standul României la Quadrienala de la Praga. 1991-1999-2001 Participare la Expozițiile de Scenografie Novisad. 1979-1993 participare la Trienalele de Scenografie București. 1996 Expoziție Grup Simeza București. 1997 Expoziție Grup Orizont București. 1999 Expoziție Grup Simeza Bucurest. 2000 Expoziție Grup Galeria Cupola Iași. Lucrări de Grafică ,Acuarela și desen în colecții particulare din:București , Iași, UȘA, Germania, Olanda, Franța, Israel, Canada. 1982-Premiul pentru scenografie în cadrul Festivalului Teatrului Contemporan Brașov, pentru spectascolul Politică ,regia Silviu Purcărete. 1994-Premiul
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
Arad - România. Principalele expoziții personale: ● Galeria de Artă "Alfa" Arad : 1975, 1979, 1991 ● Galeria de Artă "Delta" Arad : 1993, 1998, 2000, 2003, 2005, 2008 ● Galeria Internațională "Diogenes" Atena(Grecia) 1981, 1982 ● Galeria "Litle House"Atena (Grecia) 1987,1992 ● Galeria Națională "Simeza" București 1993 ● Muzeul de Artă "Desnoyer" Saint Cyprien (Franța) 1992 ● Centrul Cultural "Friedrich Schiller" București 1998 ● Galeria "Agora" Reșița 1998 ● Casă Artelor- Oroshaza(Ungaria) 2008 ● Galeria "Trackart" Plovdiv (Bulgaria) 2009 Participări importante la expoziții internaționale: ● Galeriile de Artă "Floresville" și
Aculina Strașnei () [Corola-website/Science/315949_a_317278]
-
de Theodor Balș, Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu, Veșmânt și culoare de Cristina Anghelescu, Coloana fără sfârșit de Mircea Eliade. Prima expoziție personală, de sculptură și desen, Cariatide, a fost realizată în anul 1969, la Galeria Simeza. I-au urmat expozițiile de sculptură din anii 1970, 1972, 1974, la Galeria Apollo; 1975 expoziția de desen la Galeria Amfora; 1976 expoziția de sculptură la Galeriile de artă ale municipiului București; 1979 expoziția de sculptură și desen la Galeriile
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
2012 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe 2012", Sala "Brâncuși" - Palatul Parlamentului, București, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Peisajul", Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" - Sala Focșa, București, 2013, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Rezonanțe", Galeriile "Simeza", București, 2014, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Abstract", Galeriile de Artă, Bârlad, 2014, text Luiza Barcan - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției personale "Drumul spre înălțare", Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, 2014, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
mult în imaginație, mișcându-se sub ochii ei, devenită acum o realitate concretă, palpabila. Momentul acesta nu a lăsat-o indiferență. Alaiul de personaje, purtnd măști supradimensionate, un fel de protectori ai lumii în care ne aflăm, este adus pe simezele sălii de expoziție. La început au fost desenele, iar acum avem și transpunerea lor picturala, ce pune în valoare intențiile acestui proiect al carui final va trebui să ajungă la obiectul tridimensional. Tot ansamblul are un caracter scenografic: Ana Ilfoveanu
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
sală, el dând o fugă la facultate, unde avea de rezolvat niște probleme urgente. Ca să nu se plictisească, doamna Livia a luat o coală de hârtie și un creion și a început să deseneze, modelul fiind una din pânzele de pe simeze. Când s-a întors, fiul a fost realmente surprins de de ceea ce ieșise din mâna mamei sale - o lucrare plastică de o modernitate cu totul neașteptată, exprimând o viziune puternic personalizată care avea doar o vagă legătură cu lucrarea de pe
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
făcut în anul 1989 și le-a expus în luna decembrie în Galeriile de artă ale Municipiului București de pe strada Academiei. Mulți străini aflați în acea vreme în București, au cumpărat toate picturile pe care artistul le-a expus pe simeze. Cererea a fost atât de mare încât l-a determinat pe Ionescu să picteze zi și noapte pentru acoperirea cererii. În acest fel, în opera lui Corneliu Ionescu s-a strecurat așa zisul mit al balerinelor, care în final s-
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
a fost admis la Facultatea de Arte, secția sculptură, azi Universitatea Națională de Arte București, pe care a terminat-o șase ani mai tarziu, în 1961. Prima expoziție personală a lui Jacobi a avut loc în anul 1965 la Galeria Simeza. În anul 1970, la vârsta de 35 de ani, sculptorul s-a mutat în Germania, unde un mai tarziu avea să devină profesor la Universitatea de Artă ("Hochschule für Gestaltung") din Pforzheim, unde a profesat până în 1998. După numeroase expoziții
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
expozițiile de artă oficială. Un exemplu notabil a fost în ziua de 31 martie 1937, când o mulțime uriașă a stat la rând să vadă o expoziție de „artă degenerată” în München, în timp ce la expoziția oficială, unde erau puse pe simeze 900 de lucrări aprobate personal de Hitler, a venit doar un grup mic de persoane lipsite de entuziasm. Naziștii și-au atins scopurile prin persecutarea și uciderea celor considerați impuri, principalele ținte fiind evreii, romii, martorii lui Iehova și homosexualii
Germania Nazistă () [Corola-website/Science/299030_a_300359]
-
Școlii de muzică din Tulcea. Expune constant la saloanele de artă și deschide numeroase expoziții personale, în România și peste granițe. Critici renumiți, precum Ion Frunzetti, Dan Grigorescu, Andrei Pleșu, Radu Ionescu, Cornel Radu Constantinescu îi comentează elogios aparițiile pe simeze. Leagă prietenie trainică cu Corneliu Baba, după cum ne mărturisesc astăzi fotografiile din atelier. Pe str. 24 Ianuarie din Tulcea se află casa și atelierul artistului. Fiul său, Ștefan Găvenea, este unul dintre ce mai cunoscuți artiști plastici contemporani. 1956 - Participă
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
documentării să facă obiectul a două expoziții distincte, mentori și discipoli, vernisate concomitent prin darea in functiune a celei de a doua sali a pinacotecii. Lucrările realizate de cei zece copii, viitori artiști plastici, au putut fi admirate și pe simezele expoziției din holul Casei Corpului Didactic Slatina în luna octombrie 2008, C.C.D- Olt fiind partener, alături de Muzeul de Artă din Craiova, Primăria Iancu Jianu, Liceul Iancu Jianu și Școala Dobriceni în derularea proiectului. Iată-i pe micii artiști, participanți
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]