2,521 matches
-
transformat filmul de propagandă în film comercial, copiind și uneori chiar trăgînd la indigo filme americane cu succes verificat. Nu intru în detalii, dar mă mir că nici pînă astăzi comentatorii de film, alții decît Ecaterina Oproiu, n-au dezvăluit similitudinile jenante dintre filmele lui Sergiu Nicolaescu și diverse producții ale filmului american întrebuințate pentru a îndulci pilula comenzii ideologice a Partidului. O pilulă la a cărei îndulcire a pus umărul și un regizor de cu totul altă condiție artistică decît
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
cu patos de Vincent Gallo, atins de asemenea de morbul canibalismului. Stupid evoluează și cazul unui profesor care are un accident și-și pierde apetitul pentru viață, spre disperarea amantei și soției, cineasta Marie Vermillard țesînd o întreagă teorie despre similitudinile cu insectele ce ating faza integralității - Imago, de unde și titlul acestui film superflu. Inspirîndu-se dintr-o legendă japoneză despre pasărea cu o singură aripă care trebuie să-și găsească perechea pentru a putea zbura, actorul Eiji Okuda istorisește cu atașament
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
m-aplaudă mulți dintre ei îmi spală mîinile și picioarele cu limbile și lacrima lor" (duminici de păpădie iisus cu haine de iarbă). O candidă infatuare, oscilînd între postura de nabab de basm și cea de funambul, îi dictează bardului similitudini exorbitante care sfidează în măsura în care înduioșează, provoacă în măsura în care consolează, precum jocul impenitent al unui copil. O funciară copilărie inventivă, gata de pozne ieșite din comun și totuși fără a depăși o graniță inofensivă se dă mereu în vileag în aceste stihuri
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
un om de stînga reprezenta o șansă. în anii '70-'80, mai ales, a fi de stînga în comentariul ideologic devenise însă o neșansă. Alunecarea comunismului românesc spre naționalism confirma analizele lui Z. Ornea despre extrema dreaptă interbelică și făcea similitudinile atît de izbitoare, încît era mai ușor, în regim ceaușist, să critici stînga social-democrată decît dreapta fascistă. Cărțile lui Z. Ornea care au fost întîmpinate de cenzură cu mai multă exigență, uneori panicată, au fost cele despre extremismul ideologic al
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
rămîne pasionantă, în ciuda variațiilor de tonus, cu subtilitățile reînnoite, recent, în Joc de culise al septuagenarului sau Marele Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă oră, se mențin atît similitudinile unei școli (propensiunea epicului, aplombul ludic), cît și diferențele de accent sau coloratură, prin optica modificată a generațiilor: Altman gravitînd, nu fără ironie acidă, spre mediile intelectuale, specializate profesional (doctorul T. - ginecolog adorat, dar și victimă a femeilor), Coen cu
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
și la Byron, simbol al geniului nedreptățit, ultragiat de contemporani, sortit gloriei postume. Pornind de la numitorul comun al atitudinii de sfidare a convențiilor societății și artei, poetul nostru își va fi conștientizat analogiile dintre biografia sa și cea a modelului: Similitudinea biografică devine cu atît mai expresivă cu cît se stabilește pe temeiul afinității temperamentale și nu al spiritului imitativ. Atitudinea de izolare romantică orgolioasă este deopotrivă "byroniană" și "macedonskiană". Cu anume deliberare, romanticul român din acea etapă traduce din Pelerinajul
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
toate domeniile. Altfel vom continua să strigăm cu elan revoluționar "noi muncim, nu gândim"! Lenea a ajuns să fie iubită, sună diagnosticul lui Tacit în ceea ce privește efectul adânc al domniei lui Domițian. Și, spre a nu mai avea vreun dubiu asupra similitudinilor dintre tiraniile antice și cele moderne un ultim citat din Tacit, de data asta referitor la cultură: iritat pe libertățile pe care și le luau scriitorii Domițian a interzis cărți și le-a ars în piața publică. El spera, spune
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
și-au făcut datoria de-a se întreba - măcar - ce viitor are țara lor. Construit cu îndrăzneală artistică pe două planuri temporale între care se află o prăpastie de peste patru secole - anii 1526 și 1935 -, dar care interferează, totuși, datorită similitudinii unor aspirații politice, romanul impresionează prin anvergura viziunii, prin suflul său istorico-metafizic.Dar cel mai impresionant este faptul că autoarea l-a scris la douăzeci și ceva de ani! (Născută în 1964, a lucrat la el în perioada 1987-1989, iar
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
au oferit sprijinul necesar. Nu este prima oară că instituțiile reprezentative germane se implică în susținerea vieții muzicale românești. La lansarea discului, domnul Hans-Jorg Krohn, directorul băncii amintite, spunea că între un director de bancă și un muzician există o similitudine: amândoi construiesc punți între oameni - unul în plan spiritual, celălalt în plan financiar. Uneori aceste două planuri se întâlnesc. Aviz amatorilor! Dar există ei oare la noi?
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
expusă mai tîrziu de Hugo Friedrich în Structura liricii moderne; și teoreticianul german avea să constate, că prin Baudelaire, Rimbaud sau Mallarmé discursul poetic a operat o ruptură radicală între eul poetic și cel empiric; ca să nu mai vorbim de similitudinea dintre transcendența goală (Friedrich) și absența transcendenței pe care o remarcă autorul eseurilor de estetică. Deși nu de o importanță teoretică la fel de mare și nici cu o "carieră" ulterioară la fel de copleșitoare ca Dezumanizarea artei, și celelalte eseuri de estetică ale
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
polonez sărac era țăranul înstărit". "Clasa muncitoare era un fenomen nou". Socialiștii polonezi de la 1900 aveau succes doar la muncitorii bine plătiți și înalt calificați. "Toți ceilalți erau legați de pătura muncitorească rurală", conchide Watt. Nu mai puțin șocante, pentru similitudinile eventuale, sînt remarcile lui Kolakowski despre biserica catolică poloneză, "rigidă, sarmatizantă (?), nepreocupată de nici o îndoială religioasă, pe scurt, o biserică cu totul simplă, puțin vigilentă în plan intelectual, în mare, destul de primitivă". Și noi care credeam că astfel de însușiri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
a imaginii și în cele mai subtile resurse ale culorii, gîndirea sa plastică invariabil orientată către spectacolul pur al limbajului, toate aceste elemente, care pot crea aparența unui spațiu monoton și repetitiv, sînt, de fapt, marile performanțe ale pictorului. în pofida similitudinii lor exterioare și a unei coerențe lăuntrice în măsură să dea, la capătul unei lecturi grăbite, impresia egalității, cele două expoziții ale lui Vasilescu sînt proiecte total diferite așa cum lucrările înseși, luate în parte și analizate atent, pot fi identificate
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
neamului.) * Ochii lui D. N. de un bleu rece de poterie germană, Meissen. * Doi gemeni a caror deosebire se datoreaza unui amănunt organic revelîndu-se a fi esențial. Diferența dintre gemeni devine astfel mai frapanta decît la oamenii normali, tocmai din cauza similitudinii... * Rorică Suchianu, omul de spirit care nu vrea să i se aducă de la Paris (din partea lui M. Ralea, prieteni fiind) decît niște ace de siguranță să-și prindă pantalonii de cămașă, curea sau bretele, nesuportînd. Comuniștii ăștia - spune el între
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
au plasat în compania colegului Szabó Gyözö, unul dintre Băieții răi ai filmului laureat la ediția princeps, competitivă, revenit la această rundă în ipostază de delincvent ghinionist - hoț de mașini și spărgător de bănci. Stilul de joc modern, dar și similitudinile din magma existențială comună țărilor noastre vecine permit tot felul de comparații și paralele între istoriile de celuloid, diferențiate - evident - prin viziunea regizorală. Cum tușa cineaștilor români înscriși în festival - Lucian Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
nu va încerca să profite de această situație de fapt. Nu cred că între un Văcăroiu, să spunem, și un Ciontu există mari deosebiri de concepție asupra lumii și a vieții, după cum între Miron Mitrea și Onaca presimt o perfectă similitudine de vederi asupra rolului manivelei de camion în viața politică. Vasile Văcaru e un dublu perfect al odiosului Eugen Florescu. Cât despre eventualele dizarmonii, bufetul parlamentului e suficient de larg pentru a le oferi posibilitatea "inamicilor" de conjunctură să se
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
știm, la Platon și la Genette (acesta din urmă preferînd să vorbească de "mimologism"), cratilismul se referă la motivarea limbajului în raport cu lumea pe baza unei relații de asemănare. Monica Spiridon nu folosește însă termenul pentru a sugera motivarea literaturii prin similitudinea cu existentul, ci pentru a desemna legitimarea generică a acesteia prin însăși autoritatea precedenței literare. Astfel, chiar mimesis-ul este supus reinterpretării. Arbitrarul în raport cu lumea - resimțit de literatură ca o culpă (v. așa-numitul "complex al lui Cervantes") și camuflat atîta
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
cazarmă, un lagăr, o închisoare, iar comunismul cu o religie fără Dumnezeu. În ultimă instanță, dictatura proletariatului nu urmărește decît convertirea ideologică. Tocmai această tentație a lumilor omogene de a se institui ca lumi unice face ca alternarea să prezinte similitudini cu socializarea primară. O primă consecință semnificativă a acestei similitudini este că reușita unei alternări și uneori chiar rezultatul ei stă în infantilizarea indivizilor supuși acestui proces, fie și numai sub forma reducerii sau anihilării autonomiei personale. Un studiu asupra
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
fără Dumnezeu. În ultimă instanță, dictatura proletariatului nu urmărește decît convertirea ideologică. Tocmai această tentație a lumilor omogene de a se institui ca lumi unice face ca alternarea să prezinte similitudini cu socializarea primară. O primă consecință semnificativă a acestei similitudini este că reușita unei alternări și uneori chiar rezultatul ei stă în infantilizarea indivizilor supuși acestui proces, fie și numai sub forma reducerii sau anihilării autonomiei personale. Un studiu asupra evoluției mentalității în totalitarism poate urmări chiar această infantilizare progresivă
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
pe care o întrevede în ceața care-i constituie climatul preferat. Asociindu-mă empatic lui Harvey Keitel, care a venit să-l salute pe maestru și a constatat că trăiește sentimentul de "coming home", am înregistrat la rîndu-mi tendințe și similitudini, fericite corespondențe, dătătoare ele însele de speranțe. În pragul anului 2001, frenezia milenarismului s-a mai domolit, dar persistă în forme disimulate, subsumate parcă titlului generic "Eternitatea și o zi". Concentrîndu-și acțiunea la granița dintre veacuri, filmul lui Dimitris Athanitis
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
o simțim congeneră cu a noastră, cât și în eclectismul viziunii. Protagonistul ultimului său roman, The Last Tycoon, are aerul unui Gatsby reluat în cheie postmodernă. Mihaiu insistă asupra caracterului periplanetar al evoluțiilor estetice recente, anticipate în anii 1920 de similitudinea avangardelor. În amplul capitol dedicat capodoperei fitzgeraldiene The Great Gatsby remarcăm comparațiile cu soarta a două opere ale literaturii române contemporane lui Fitzgerald, Plumb de G. Bacovia și Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale. Multiplele unghiuri tematice decelate
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
în Gatsby inspiră o comparație întinsă și cu basmul cules de P. Ispirescu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Filiațiile stabilite sunt dintre cele mai interesante, asociațiile făcute de Mihaiu având darul să surprindă, și - chiar dacă de multe ori similitudinile sunt de suprafață - să contextualizeze nuanțat poziția lui Fitzgerlad în concertul universal al literaturii și artelor. Dacă muzica și cinematografia, dintre artele conexe, sunt aduse cel mai des în discuție pentru a evidenția preocupările multiculturale ale romancierului american, un subcapitol
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
atunci când schițează paralelele dintre proza fitzgeraldiană și jazz: astfel, el vede în Gershwin un pandant al lui Fitzgerald, cel puțin până în momentul când ambii și-au creeat primele opere majore. O analiză comparativă The Great Gatsby/Rhapsody in Blue revelează similitudini frapante. Unul dintre aspectele cele mai "umbroase" ale Marelui Gatsby privește experimentarea rolurilor sexuale. Dincolo de trăsăturile androgine, Jordan Baker - cu silueta ei de sculptură brâncușiană - pare o propunere pentru un nou prototip de frumusețe feminină. Epoca postmodernă a impus un
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
și Moarte la Eminescu, ținută la mare cinste de Dan Botta, are un corespondent în "structura orizontică a unduirii", percepută și de Blaga în poezia eminesciană, dar nu poate fi vorba de preluare prin parafrază, iar de plagiat nici atât. Există similitudini între cele două moduri de interpretare a specificului românesc, dar nu identități de formulare. Ceea ce la Blaga e simplu detaliu într-o demonstrație foarte amplă de filosofia culturii e supralicitat de Dan Botta până la proporțiile unei afirmații capitale. Dacă ar
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
acasă. Piesa lui Cehov Cîntecul de lebădă este luată de Horațiu Mălăele - regizor și protagonist - drept pretext pentru o mărturisire foarte personală, în fond. Vasili Vasilici Svetlovidov sînt eu! poate să sune confesiunea lui Horațiu Mălăele. Fără suprapuneri, neapărat, cu similitudini, lucrate dincolo de piesă, sugerate, cu accente și tușe recognoscibile, cu ipostaze, cel puțin în zona emoției, noi. Cotrobăie în izbînzile și în tristețea lui Svetlovidov căutînd vocile interioare ale comedianului din el. Este un exercițiu dificil, riscant, dar admirabil. Spectatorul
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
Lucian Blaga se recunoaște, în mod deschis, continuatorul unei morfologii a culturii, bazate pe sentimentul spațial, impuse de Frobenius și Spengler. Anticipez, afirmând că Dan Botta nu-i va invoca pe aceștia ca precursori în modul său de a gândi. Similitudinile de gândire dintre Blaga și Dan Botta în definirea specificului românesc se datorează, fără îndoială, acestor predecesori iluștri care au pus în evidență orizontul spațial al inconștientului colectiv. Dan Botta publică, tot în "Gândirea", în octombrie 1935 (deci în același
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]