796 matches
-
infamă și aspră-a naturii; Să cauți amorul la granița urii Desfide nimicul, dar poate fi totul! E somnul veciei cumplită pedeapsă, De gene se-anină constant amintirea, Mai vie lumină nu vezi nicăirea: Și-acum Eminescu-i săpat în sinapsă! Referință Bibliografică: Atunci când pe boltă-un luceafăr... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2205, Anul VII, 13 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ATUNCI CÂND PE BOLTĂ-UN LUCEAFĂR... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381190_a_382519]
-
-i gust. Când muști din buzele-mi atemporale fardate sobru cu tremurături, Mă-mproști cu romantisme bienale. Mă dori cu stalactite de impuri stropi centenari de izmă meliferă ce-a încolțit în coapse de amiezi, Tortură de amor și în sinapse, Mi-a implantat cornițe roz de iezi. Când mi te urci sălbatecă, mioapă, Pe muntele măslinului imberb, Te-aș înghiți ca pe-o silabă șchioapă. Te-aș murseca cu-n apetit de cerb. Te-aș tăvăli prin ghimpii de măceș
CÂND.... de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375396_a_376725]
-
aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Te-am strigat Știi? Cineva a furat singura Pasăre Phoenix pentru muzeul fantomelor. De-aceea cântecele erau în cădere liberă pe stâncile dintre mine și tine, iar singurul medic era plecat în vacanță nelimitată pe sinapsa timpului. Numai eu îl strigam în zadar. fiindcă-și găsise alt suflet pe care să-l opereze de dor. Și-atunci, te-am strigat din tăcerea cuvintelor pe tine, vraciule, tămăduitor de iubiri. Leonid IACOB Referință Bibliografică: te-am strigat
TE-AM STRIGAT de LEONID IACOB în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346051_a_347380]
-
sfinții de lângă noi”. Ciprian Voicilă a publicat diverse articole și eseuri în revistele Dilema Veche, Cultura, Suplimentul de cultură, Observator Cultural, Visul copiilor, Draga Mea, Adevărul literar, Cuvântul, Martor - revista de antropologie editată de Muzeul Țăranului Român, Viața Ro¬mânească, Sinapsa, Orthograffiti, Axa, Liternet, Metropam. Este coautor la volumele Experimentul Zaica (Editura Meridiane, 2000, în colaborare cu Irina Nicolau și Daniela Alexandrescu); Arca lui Noe - de la neolitic la Coca Cola (Editura Ars Docendi, 2002, în colaborare cu Irina Nicolau, Carmen Huluță
CIPRIAN VOICILĂ, SFINŢII DE LÂNGĂ NOI, (ÎNTÂMPLĂRI. PORTRETE. REFLECŢII), EDITURA AREOPAG, BUCUREŞTI, 2014, 272 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347939_a_349268]
-
minte, gândire, rațiune? Oamenii de știință, medici și biologi, susțin că, în interiorul trupului există un organ tot din apă și țărână care are îi dau posibilitatea să gândească, să judece și să hotărască. Ar fi cică, creierul, cu striurile și sinapsele sale. Creierul este într-adevăr un organ specializat care are posibilitatea să se comporte ca un calculator. Dar ați văzut calculatoare care să iubească sau să urască? O altă categorie de oameni, tot învățați, în speță clerul grupat în Biserică
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
2013 Toate Articolele Autorului Un gând și-a ascuns a sa realitate, Câteodată de sub pleope străbate, O picătură fierbinte cu al său dor, Menține viata-n clocot să nu mor! Un gând și-a ascuns a sa vietate, Dar printre sinapse tot străbate, Din unghiul ascuns tot socoate, Că-i gând bun și capul scoate! Un gând venit pe ciripit păsăresc, Ivit gândul ilicit spunând "iubesc!", Apar alți snopi inveseliti-n doară, Zicând că de acolo n-or să zboară! Un
CA-N STRAVECHEA.. IARNA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345284_a_346613]
-
serveai patria... vrând-nevrând. Îmi aduc aminte că aveam doar 18 de ani, d-abia îmi mijise mustăcioara și nu prea știam pe ce lume eram și habar nu aveam cu ce se mănâncă armata și nici ce ma aștepta, dar sinapsele mele vibrau la unison la acest “adevăr absolut” transimis din tata-n fiu și anume: “Armata te face bărbat”...și cine eram eu, un puștan d-abia ieșit din liceu, căruia nu i se uscase cerneală de pe diplomă de bacalaureat
US ARMY VS. ROMANIAN ARMY de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378011_a_379340]
-
și prieteni, ci pur și simplu îl lăsa fără viață socială. Decizia de a părăsi colonia o luase în momentul în care, propria iubită, îi dăduse lovitura de grație, trimițându-l în mod neelegant să-și facă o spectrogramă a sinapselor. Creierul lui era bine, mersi, nu avea nevoie de nici o investigație. Pur și simplu nu se putea abține în a răsuci o problemă pe toate fețele, a studia toate variantele de rezolvare și a împărți sfaturi celor care considera el
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
fi ars pe rug, Din timpul inchizitiei de n-ar fi fost să fug, Eretica din mine și azi se pierde- n clipe Tot așteptând sa- i crescă albastrele aripe, Sunt azi aici și caut lumina-n bol de aur Sinapsele iubirii din forța unui taur, Contemporană sunt făgașurilor lunii, Renașterilor toate după sfârșitul lumii. Silvana Andrada Tcacenco 17.03.2017 Referință Bibliografică: CONTEMPORANEITATE / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2268, Anul VII, 17 martie 2017. Drepturi de Autor
CONTEMPORANEITATE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375684_a_377013]
-
Modern Library, New York, 1939. Caraiani, Ovidiu (editor), Dreptate sau moralitate? O intoducere în filosofia politică a lui John Rawls, Editura Comunicare.ro, București, 2008. Cătineanu, Tudor, Elemente de etică, vol. I, II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Cătineanu, Tudor, Constructe, Editura Sinapsa, 2000. Ceterchi, Ioan; Craiovan, Ion, Introducere în teoria generală a dreptului, Editura All, București, 1998. Cicero, Opere alese, vol. II, traducere de Aristotel Pârcălăbescu, Editura Univers, București, 1973. Collin, Denis, Marile noțiuni filosofice. Justiția, dreptul, Editura Institutul European, Iași, 1999
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normă completă. 60 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 5. 61 H. L. A. Hart, op. cit., p. 21. 62 Ibidem, p. 23. 63 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 215. 64 T. Cătineanu, Constructe, Editura Sinapsa, 2000, p. 192. 65 C. Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, București, 1987, p. 132. 66 C. Noica, op. cit., p. 133. 67 Ibidem, p. 134. 68 T. Cătineanu, Constructe, pp. 193-194. 69 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de acord cu definirea rețelelor artificiale ca rețele de elemente simple, puternic interconectate prin intermediul unor legături numite interconexiuni, prin care se propagă informație numerică [164]. Originea acestor rețele trebuie căutată în studierea rețelelor bioelectrice din creier, formate de neuroni și sinapsele acestora. Principala trăsătură a acestor rețele este capacitatea de a învăța pe bază de exemple, folosindu-se de experiența anterioară pentru a-și îmbunătăți performanțele. Inteligența artificială, ca și în cazul inteligenței biologice, se dobândește printr-un proces de învățare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
nu în neuronii individuali. Cortexul cerebral este o rețea neuronală naturală. O astfel de rețea neuronală are capacitatea de a gândi, învăța, simți și de a-și aminti. Rețelele neuronale artificiale sunt rețele de modele de neuroni conectați prin intermediul unor sinapse ajustabile [172, 173]. Toate modelele de rețele neuronale se bazează pe interconectarea unor elemente simple de calcul dintr-o rețea densă de conexiuni. Fiecare unitate de proces este capabilă să execute doar calcule simple, dar rețeaua, ca întreg, poate avea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
două aspecte fundamentale: învățarea și reprezentarea cunoașterii. Rețelele neuronale achiziționează cunoașterea prin instruire. O rețea neuronală este instruită dacă aplicarea unei mulțimi de vectori de intrare va produce ieșirile dorite. Cunoașterea pe care rețeaua neuronală o dobândește este memorată de sinapsele neuronale, mai precis, în ponderile conexiunilor dintre neuroni. Deși se aseamănă în funcționare cu creierul uman, rețelele neuronale au o structură diferită de cea a creierului. O rețea neuronală este mult mai simplă decât corespondentul uman, dar, la fel ca
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sunt: 1. Imperecherea cromosomilor este un fenomen cu 2 faze. Prima fază este alinierea, în care secvențele ADN de pe un cromosom își găsesc secvențele omoloage de pe celălalt cromosom. După aliniere brațele cromosomilor se lipesc strâns între ele, fază numită de sinapsă (alipire), fenomen mediat de complexul proteic sinaptonemal. 2. Recombinarea este schimbul fizic de segmente de ADN între cromosomii omologi lipiți. In urma acestui fenomen apar structuri cromatinice specializate, numite chiasme, ce păstrează împerecheați cromosomii care s-au recombinat până în anafaza
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
La sfârșitul leptotenului, cromosomii omologi sunt aliniați la cca. 400 nm distanță. Zigoten → de la cuvântul grecesc zygonema, care înseamnă „fire împerecheate” și se datorează apariției de cromosomi împerecheați, prin intermediul complexului sinaptonemal. Pachyten → de la cuvântul grecesc pachytema, ce înseamnă „panglică groasă”, sinapsele sunt complete, cromosomi sunt cuplați, se produc recombinările, cu ajutorul structurilor de tip chiasmă. Recombinările apar mai ales la autosomi, deoarece gonosomii nu sunt identici și pot schimba ADN doar pe porțiunile analoage. Diploten → de la diplonema → ”2 fire” → complexul sinaptonemal se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Pe de altă parte, de la embrion până la adult, organismul trece printr-o multitudine de faze intermediare, ale căror caracteristici trebuie eliminate. Astfel, am rămâne cu membrane interdigitale, coadă, sistemul imun ar ataca propriile celule, iar creierul ar fi inundat de sinapse inutile. Moartea celulară se produce în 2 modalități: moartea accidentală datorită intervenției factorilor exteriori, și moartea programată, atunci când necesitățile organismului o cer. Moartea accidentală, numită și necroză, se datorează traumelor mecanice și chimice, expunerii la agenți chimici și fizici toxici
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de cele mai multe ori folosesc la transmiterea excitației de la o celulă nervoasă la alta sau de la celulele nervoase la efectorii musculari sau glandulari, liganzii canalelor receptor dependente sunt numiți și neuromediatori. Eliberarea acestora are loc la nivelul formațiunilor de comunicare numite sinapse, în partea finală a acestora, numită membrană post sinaptică.Cele mai multe din aceste canale sunt permeabile pentru cationi, activarea lor ducând la depolarizarea membranei (post-sinaptice), altele (mai puține), sunt permeabile pentru anioni (Cl-), activarea lor determinând hiper polarizarea membranei și reducerea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tip de semnalizare se numește endocrină. Uneori substanțele bioactive endogene sunt eliberate de celule pentru a modifica activitatea celulelor din imediata vecinătate. Ele nu au efect asupra celulelor mai îndepărtate, iar cantitățile de moleculăsemnal sunt reduse. Un caz particular este sinapsa, o structură specializară pentru semnalizarea între neuroni sau între neuroni și celule efectoare (vezi cap. 6). De multe ori producția unui anume substanțe în interiorul unei celule duce la modificări ale funcțiilor celulare ale aceleiași celule. Unii factori de creștere pot
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unor sisteme de recepție intracelulară. Nu se poate prezice efectul unui ligand din natura sa chimică. Acetilcolina, de exemplu, poate acționa ca neuromediator sau inhibitor al activității celulare, prin cuplarea cu diverse tipuri de receptori. Poate activa contracția musculară sau sinapsele neuro-neuronale prin cuplarea cu un canal ionic receptor-dependent, dar se cuplează și cu receptori cu șapte domenii transmembranare ce activează căi de semnalizare GTP-dependente. Există două strategii de transfer a energiei de la cuplarea ligandului până la nivelul structurii ce activează semnalele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
substanțe cu mase moleculare mici. Aceste substanțe pot fi ioni, precum Na+, Ca2+, sau o serie de substanțe organice, precum ATP sau molecule-semnal. Celulele sunt unite funcțional, pentru a forma un sincițiu (epitelial, miocardic, glial, etc.) sau se pot forma sinapse electrice. Conexonii permit cuplarea electri că, adică propagarea variațiilor de potențial membranar de la o celulă la alta în cadrul sincițiului. Conexonii se închid când nivelele Ca2+ sau H+ cresc anormal (leziuni celulare), pentru a izola celula afectată de celulele vecine. 5
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care complexul proteic de ancorare se transformă în complex de fuziune sub acțiunea unui puternic semnal de calciu citosolic. Acesta poate fi asigurată de influxul de calciu prin canale voltaj-dependente în cursul salvelor de potențiale de acțiune. 6. Transmiterea sinaptică Sinapsele chimice sunt structuri specializate ce asigură transmiterea de mesaje între celule învecinate. Așa-zisele sinapse electrice sunt de fapt bazate pe joncțiunea celulară comunicantă (nexus, gap-junction), structură proteică transmembranară ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
semnal de calciu citosolic. Acesta poate fi asigurată de influxul de calciu prin canale voltaj-dependente în cursul salvelor de potențiale de acțiune. 6. Transmiterea sinaptică Sinapsele chimice sunt structuri specializate ce asigură transmiterea de mesaje între celule învecinate. Așa-zisele sinapse electrice sunt de fapt bazate pe joncțiunea celulară comunicantă (nexus, gap-junction), structură proteică transmembranară ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit difuzia ionilor de la o celulă la cealaltă, asigurând astfel direct propagarea potențialului de acțiune. 6
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
bazate pe joncțiunea celulară comunicantă (nexus, gap-junction), structură proteică transmembranară ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit difuzia ionilor de la o celulă la cealaltă, asigurând astfel direct propagarea potențialului de acțiune. 6.1. Organizarea funcțională a sinapsei Sinapsa “chimică” presupune existența unui mediator chimic pentru semnalizarea intercelulară, eliberat în spațiul sinaptic din teritoriul presinaptic și acționând asupra unor receptori specifici prezenți în membrana postsinaptică. Componenta presinaptică este întotdeauna terminația unei prelungiri neuronale de tip axonic. Dacă celula
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pe joncțiunea celulară comunicantă (nexus, gap-junction), structură proteică transmembranară ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit difuzia ionilor de la o celulă la cealaltă, asigurând astfel direct propagarea potențialului de acțiune. 6.1. Organizarea funcțională a sinapsei Sinapsa “chimică” presupune existența unui mediator chimic pentru semnalizarea intercelulară, eliberat în spațiul sinaptic din teritoriul presinaptic și acționând asupra unor receptori specifici prezenți în membrana postsinaptică. Componenta presinaptică este întotdeauna terminația unei prelungiri neuronale de tip axonic. Dacă celula receptoare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]