465 matches
-
sinaptice se repercutează și în eficacitatea lor: în „smile shaped” contactul sinaptic este mai apropiat în centrul ei, astfel crește eficacitatea, potențialul postsinaptic va invada mai rapid componentele postsinaptice. În sinapsa „frown shaped” rezultă o întârziere a potențialului postsinaptic. Turnover-ul sinaptic poate fi produs și prin denervare parțială a unei structuri centrale sau periferice. În acest caz fibrele restante intacte înmuguresc noi terminații nervoase, care le vor înlocui pe cele distruse de leziune. I.4.5. TIPURI DE SINAPSE În scara
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produs și prin denervare parțială a unei structuri centrale sau periferice. În acest caz fibrele restante intacte înmuguresc noi terminații nervoase, care le vor înlocui pe cele distruse de leziune. I.4.5. TIPURI DE SINAPSE În scara animală transmiterea sinaptică este de două feluri: electrică și chimică. În timp ce la mamifere și om predomină sinapsele chimice, la animalele inferioare un loc important îl deține transmiterea electrică. Atât la animalele inferioare cât și la cele superioare au fost puse în evidență un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chimice, la animalele inferioare un loc important îl deține transmiterea electrică. Atât la animalele inferioare cât și la cele superioare au fost puse în evidență un număr redus de sinapse mixte, cu transmitere electrică și chimică la nivelul aceleași articulații sinaptice. La mamifere și om predomină de departe sinapsele chimice. I.4.5.1. Sinapsele chimice Sinapsele chimice asigură transmiterea neuroumorală la nivelul majorității terminațiilor nervoase centrale și periferice. În sinapsele chimice, semnalele electrice transmembranare modulate în frecvență sub formă de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
constitutive ale teritoriului postsinaptic, sinapsele chimice pot fi axo-dendritice, axo-somatice, axo-axonale, somato-dendritice, dendro-dendritice, neuro-musculare netede, neuro-glandulare, neuro-imune etc. (fig. 29). Caracteristicile funcționale ale sinapselor chimice sunt: I.Unidirecționalitatea transmiterii din teritoriul presinaptic spre cel postsinaptic. Faptul se datorește prezenței veziculelor sinaptice numai în teritoriul presinaptic și eliberării mediatorului chimic de la nivelul acestora în fanta sinaptică, în vederea acțiunii sale asupra receptorilor specifici ai membranei postsinaptice; II.Întârzierea sinaptică determinată de timpul necesar derulării fenomenelor electrochimice care au loc din momentul depolarizării butonului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
netede, neuro-glandulare, neuro-imune etc. (fig. 29). Caracteristicile funcționale ale sinapselor chimice sunt: I.Unidirecționalitatea transmiterii din teritoriul presinaptic spre cel postsinaptic. Faptul se datorește prezenței veziculelor sinaptice numai în teritoriul presinaptic și eliberării mediatorului chimic de la nivelul acestora în fanta sinaptică, în vederea acțiunii sale asupra receptorilor specifici ai membranei postsinaptice; II.Întârzierea sinaptică determinată de timpul necesar derulării fenomenelor electrochimice care au loc din momentul depolarizării butonului terminal presinaptic și cel al apariției potențialului postsinaptic. Având o durată de 0,5-1
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
I.Unidirecționalitatea transmiterii din teritoriul presinaptic spre cel postsinaptic. Faptul se datorește prezenței veziculelor sinaptice numai în teritoriul presinaptic și eliberării mediatorului chimic de la nivelul acestora în fanta sinaptică, în vederea acțiunii sale asupra receptorilor specifici ai membranei postsinaptice; II.Întârzierea sinaptică determinată de timpul necesar derulării fenomenelor electrochimice care au loc din momentul depolarizării butonului terminal presinaptic și cel al apariției potențialului postsinaptic. Având o durată de 0,5-1 msec, întârzierea sinaptică reduce considerabil conducerea intemeuronală sau neuroefectoare; III.Potențarea posttetanică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sale asupra receptorilor specifici ai membranei postsinaptice; II.Întârzierea sinaptică determinată de timpul necesar derulării fenomenelor electrochimice care au loc din momentul depolarizării butonului terminal presinaptic și cel al apariției potențialului postsinaptic. Având o durată de 0,5-1 msec, întârzierea sinaptică reduce considerabil conducerea intemeuronală sau neuroefectoare; III.Potențarea posttetanică are la bază creșterea eliberării de substanță mediatoare în fanta sinaptică odată cu frecvența crescută de stimulare a fibrelor nervoase presinaptice; IV.Fatigabilitatea constă în reducerea până la blocare a transmiterii sinaptice, ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din momentul depolarizării butonului terminal presinaptic și cel al apariției potențialului postsinaptic. Având o durată de 0,5-1 msec, întârzierea sinaptică reduce considerabil conducerea intemeuronală sau neuroefectoare; III.Potențarea posttetanică are la bază creșterea eliberării de substanță mediatoare în fanta sinaptică odată cu frecvența crescută de stimulare a fibrelor nervoase presinaptice; IV.Fatigabilitatea constă în reducerea până la blocare a transmiterii sinaptice, ca urmare a epuizării substanței mediatoare din butonul terminal, datorită stimulării prelungite cu frecvență mare; V.Sensibilitatea deosebită la agenți fizici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întârzierea sinaptică reduce considerabil conducerea intemeuronală sau neuroefectoare; III.Potențarea posttetanică are la bază creșterea eliberării de substanță mediatoare în fanta sinaptică odată cu frecvența crescută de stimulare a fibrelor nervoase presinaptice; IV.Fatigabilitatea constă în reducerea până la blocare a transmiterii sinaptice, ca urmare a epuizării substanței mediatoare din butonul terminal, datorită stimulării prelungite cu frecvență mare; V.Sensibilitatea deosebită la agenți fizici și substanțe farmacologice sau toxice, cu consecințe funcționale activatoare sau inhibitorii importante; VI.Inexcitabilitatea electrică a membranei postsinaptice, întreținută
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activatoare sau inhibitorii importante; VI.Inexcitabilitatea electrică a membranei postsinaptice, întreținută de particularitățile electrochimice ale acesteia (prezența receptorilor specifici mediatorului chimic). De menționat că, în sistemul nervos vegetativ al mamiferelor există numeroase terminații nervoase varicoase, cu conținut bogat în vezicule „sinaptice” care nu se găsesc însă în relații de juxtapoziție cu membrana postsinaptică. Conținutul vezicular al acestor varicozități este eliberat în spațiul extracelular, acționând asupra receptorilor situați la oarecare distanță de locul de eliberare (Neuwenhuys, 1985). Dacă substanțele astfel eliberate îndeplinesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la oarecare distanță de locul de eliberare (Neuwenhuys, 1985). Dacă substanțele astfel eliberate îndeplinesc rol de mediatori chimici sau de simpli neuromodulatori ai eliberării presinaptice, ori ai reglării reactivității receptorilor postsinaptici, nu s-a precizat încă. La rândul lor, articulațiile sinaptice prezintă anumite particularități citologice care oferă elemente de identificare a sinapselor chimice de cele electrice. În timp ce sinapsele chimice se caracterizează printr-un interval sinaptic relativ mare (150-300 Å) și prezintă vezicule în teritoriul presinaptic, sinapsele electrice sunt lipsite atât de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presinaptice, ori ai reglării reactivității receptorilor postsinaptici, nu s-a precizat încă. La rândul lor, articulațiile sinaptice prezintă anumite particularități citologice care oferă elemente de identificare a sinapselor chimice de cele electrice. În timp ce sinapsele chimice se caracterizează printr-un interval sinaptic relativ mare (150-300 Å) și prezintă vezicule în teritoriul presinaptic, sinapsele electrice sunt lipsite atât de fantă sinaptică cât și de vezicule presinaptice, realizând joncțiuni intermembranare, de tip gap-junction. Între sinapsele electrice și cele chimice pot apărea interacțiuni sinaptice complexe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anumite particularități citologice care oferă elemente de identificare a sinapselor chimice de cele electrice. În timp ce sinapsele chimice se caracterizează printr-un interval sinaptic relativ mare (150-300 Å) și prezintă vezicule în teritoriul presinaptic, sinapsele electrice sunt lipsite atât de fantă sinaptică cât și de vezicule presinaptice, realizând joncțiuni intermembranare, de tip gap-junction. Între sinapsele electrice și cele chimice pot apărea interacțiuni sinaptice complexe cu participarea efluxului de potasiu presinaptic asupra matricei intersinaptice ca răsunet postsinaptic. Relațiile interneuronale pot fi convergente sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
interval sinaptic relativ mare (150-300 Å) și prezintă vezicule în teritoriul presinaptic, sinapsele electrice sunt lipsite atât de fantă sinaptică cât și de vezicule presinaptice, realizând joncțiuni intermembranare, de tip gap-junction. Între sinapsele electrice și cele chimice pot apărea interacțiuni sinaptice complexe cu participarea efluxului de potasiu presinaptic asupra matricei intersinaptice ca răsunet postsinaptic. Relațiile interneuronale pot fi convergente sau divergente, realizând răspunsuri postsinaptice de tip excitator sau inhibitor în funcție de efectul depolarizant sau hiperpolarizant al neurotransmițătorului purtător de informație presinaptică. De
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
postsinaptic. Relațiile interneuronale pot fi convergente sau divergente, realizând răspunsuri postsinaptice de tip excitator sau inhibitor în funcție de efectul depolarizant sau hiperpolarizant al neurotransmițătorului purtător de informație presinaptică. De precizat că în cazul terminațiilor nervoase varicoase cu conținut bogat în vezicule sinaptice, eliberarea și acțiunea mediatorului chimic se realizează la oarecare distanță de locul de acțiune, îndeplinind rol fie de neurotransmițător, fie de simplu neurmodulator al activității acestuia (Neuwenhuys, 1985). După elementele celulare care se găsesc în contact sinaptic, sinapsele chimice pot
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bogat în vezicule sinaptice, eliberarea și acțiunea mediatorului chimic se realizează la oarecare distanță de locul de acțiune, îndeplinind rol fie de neurotransmițător, fie de simplu neurmodulator al activității acestuia (Neuwenhuys, 1985). După elementele celulare care se găsesc în contact sinaptic, sinapsele chimice pot fi: interneuronale de diferite tipuri: axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonale, dendro-dendritice etc; neuro-musculare, între neuroni și fibre musculare striate sau netede; neuro-glandulare între neuroni și diferite celule glandulare endocrine și exocrine; neuro-imune între terminații nervoase și organe limfoide, imunoreactive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonale, dendro-dendritice etc; neuro-musculare, între neuroni și fibre musculare striate sau netede; neuro-glandulare între neuroni și diferite celule glandulare endocrine și exocrine; neuro-imune între terminații nervoase și organe limfoide, imunoreactive. I.4.5.2. Sinapse interneuronale Organizarea conexiunilor sinaptice interneuronale este, în linii mari, similară cu a sinapselor neuroefectoare musculare. Ea prezintă însă unele particularități ultrastructurale atât în cazul releelor sinaptice ganglionare, cât și al sinapselor centrale. Referitor la ultrastructura sinapselor chimice interneuronale, s-a precizat că majoritatea acestora
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și exocrine; neuro-imune între terminații nervoase și organe limfoide, imunoreactive. I.4.5.2. Sinapse interneuronale Organizarea conexiunilor sinaptice interneuronale este, în linii mari, similară cu a sinapselor neuroefectoare musculare. Ea prezintă însă unele particularități ultrastructurale atât în cazul releelor sinaptice ganglionare, cât și al sinapselor centrale. Referitor la ultrastructura sinapselor chimice interneuronale, s-a precizat că majoritatea acestora se realizează între terminațiile axonale și dendritele neuronului următor (fig. 30). În funcție de structurile neuronale implicate în realizarea conexiunilor interneuronale se descriu următoarele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în realizarea conexiunilor interneuronale se descriu următoarele tipuri de sinapse. Sinapsele axo-dendritice Arborizațiile terminale axonale, lipsite de mielină, prezintă îngroșări cu aspect de buton, denumite butoni terminali, evidențiabili în preparate impregnate cu nitrat de Ag sau prin electronomicroscopie. Uneori, contactele sinaptice pot apărea la diferite intervale ale unui segment terminal axonal sau, în cazul unui axon scurt, pe toată lungimea lui, formând butoni de trecere (boutons de passage). Alteori, contactul interneuronal este frontal, în unghi drept sau prin interdigitație. Contactele axonilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
componentei dendritice de cea axonală. Totuși, microscopia electronică pune în evidență prezența reticulului endoplasmic rugos (RER), a corpilor microveziculari și a microtubulilor numai în corpul dendritei, RER lipsind în axon, iar celelalte două elemente apărând mai reduse. Sinapsele axo-somatice Articulațiile sinaptice dintre axon și corpul celular (pericarion) sunt numite sinapse axo-somatice. Tipul și numărul lor variază. Astfel, în neuronii care prezintă puține sinapse axo-somatice, acestea sunt simetrice, în timp ce sinapsele numeroase, în cazul altor neuroni, sunt atât simetrice, cât și asimetrice. Sinapsele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presinaptică a majorității sinapselor este de origine axonală, studii fiziologice și ultrastructurale recente, efectuate la nivelul bulbului olfactiv, au demonstrat existența sinapselor între dendritele celulelor mitrale și cele ale celulelor granulare. Dendritele celulelor mitrale, considerate ca structuri presinaptice, conțin vezicule sinaptice și specializări membranare, similare celor din terminațiile axonale. Aceste tipuri de sinapse sunt denumite dendro-dendritice. În acest caz dendritele celulelor mitrale formează sinapse asimetrice, asociate cu vezicule sinaptice sferice, în contact cu procesele sinaptice ale celulelor granulare. La câțiva microni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale celulelor granulare. Dendritele celulelor mitrale, considerate ca structuri presinaptice, conțin vezicule sinaptice și specializări membranare, similare celor din terminațiile axonale. Aceste tipuri de sinapse sunt denumite dendro-dendritice. În acest caz dendritele celulelor mitrale formează sinapse asimetrice, asociate cu vezicule sinaptice sferice, în contact cu procesele sinaptice ale celulelor granulare. La câțiva microni, pe această zonă de contact, aceeași prelungire dendritică formează o sinapsă reciprocă cu dendrita celulei mitrale. Procesele dendritice ale celulelor granulare conțin vezicule sinaptice aplatizate și formează sinapse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
considerate ca structuri presinaptice, conțin vezicule sinaptice și specializări membranare, similare celor din terminațiile axonale. Aceste tipuri de sinapse sunt denumite dendro-dendritice. În acest caz dendritele celulelor mitrale formează sinapse asimetrice, asociate cu vezicule sinaptice sferice, în contact cu procesele sinaptice ale celulelor granulare. La câțiva microni, pe această zonă de contact, aceeași prelungire dendritică formează o sinapsă reciprocă cu dendrita celulei mitrale. Procesele dendritice ale celulelor granulare conțin vezicule sinaptice aplatizate și formează sinapse simetrice, care sunt inhibitorii pentru celulele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asimetrice, asociate cu vezicule sinaptice sferice, în contact cu procesele sinaptice ale celulelor granulare. La câțiva microni, pe această zonă de contact, aceeași prelungire dendritică formează o sinapsă reciprocă cu dendrita celulei mitrale. Procesele dendritice ale celulelor granulare conțin vezicule sinaptice aplatizate și formează sinapse simetrice, care sunt inhibitorii pentru celulele mitrale. Sinapse dendro-dendritice au mai fost evidențiate în talamus (Ralston și Herman, 1969), unde sunt de tip simetric, dendrita presinaptică conținând vezicule aplatizate. La nivelul locusului niger, Nedergaard (1988) a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lateral, în glanda pineală. În ambele tipuri de sinapse, elementul presinaptic este reprezentat de corpul neuronal (pericarion). Un alt tip de sinapsă este sinapsa în panglică (ribbon synapse), întâlnită la nivelul retinei, unde procesul axonal al unei celule stabilește contact sinaptic cu procesele juxtapuse ale altor două tipuri celulare. Cele trei elemente care contribuie la constituirea acestui tip de sinapsă, prezent în stratul plexiform intern al retinei, sunt: axonii celulelor bipolare, dendritele celulelor ganglionare și procesele celulare ale celulelor amacrine (neuroni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]