460 matches
-
și de poveștile lui La Fontaine. Nota la Făt Frumos cu moț în frunte citează ediția din Perrault, după care a tradus mai înainte o altă operă. Kir Ianulea reia un motiv de largă circulație, prea largă pentru ca urmărirea lui sincronică ori diacronică să se poată face cu ușurință, pentru a apropia comentariul de textul lui Caragiale. Mai indicată este însă raportarea la tipul de fantastic practicat de France sau de Mérimée. Interes pentru proza fantastică manifestase Caragiale atunci când a publicat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sau sociologice, ca teoriile sociogenetice); extensiunea domeniului psihiatric a avut în vedere teorii care pretind că studiază totalitatea psihismului sau numai un sector patologic al acestuia. Acest criteriu permite validarea teoriilor psihopatologice în funcție de sectoarele de patologie psihică efectiv studiate; criteriul sincronic sau diacronic al abordării explicativ psihiatrice (Tudose și colab., 2002). Obiectul psihopatologiei îl constituie persoana umană organizată pe mai multe nivele și anume: • personalitatea: corpul plus psihismul (soma plus psyche); • ființa umană: Supra Eu plus conștiința umană; • individul social: persoana
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le confruntă cu simbolurile altora. Cele două viziuni sunt parțiale și, de aceea, complementare. Cu alte cuvinte, aceste teorii parțiale sunt corecte doar „În spațiul lor de referință”. Dacă vrem să analizăm „realitatea” În condiții date, vom aplica o viziune „sincronică”, o viziune a stării de fapt și vom utiliza analiza interpretării ca o respectare de către indivizi a normelor, standardelor colective existente. Dacă vom dori să suprimăm procesul de crearea principiilor de interpretare (o perspectivă „diacronică”), vom face apel la teoriile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
istoriei cu întrebările pe care oamenii și le pun despre ele" (C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 197). Analiza structurală se definește prin următoarele trăsături paradigmatice (fie ele explicite-infra sau implicite): * regula imanenței (analiza structurală vizează obiectul ca sistem în perspectivă sincronică, anistorică); * regula pertinenței (analiza structurală investighează trăsăturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare diferențială); * regula comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului); * regula integrării (structurile elementare trebuie integrate în totalitatea sistemului); * regula schimbării istorice (diacronice) pe baza analizei sincronice a sistemului; * regula funcției (analiza structurală studiază în primul rînd funcția comunicativă a sistemului) (W. Nöth, 1990: 295-296). Pespectiva structurală este deci esențialmente lingvistică ("tentativă de a regîndi totul după măsuri lingvistice" Frederic Jameson) și antropologică ("regard éloigné", privire spectatorială
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor obținute prin segmentare). În opoziție cu lingvistica istorică a secolului al XIX-lea, Bloomfield oferă o abordare descriptivă a limbii comparabilă cu demersul saussurian sincronic. Spre deosebire însă de Școlile europene, lingvistica bloomfieldiană este antimentalistă, preferînd o concepere behavioristă a limbajului, altfel spus analiza comportamentului observabil actele de limbaj în contextul interacțiunii. Structuralismul american cunoscut și sub numele de distri-buționalism (Harris, 1951) se caracterizează printr-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care a avut o influență considerabilă asupra lingvisticii moderne prin opera de pionierat a lui Troubetzkoy (Principes de phonologie, Klincksieck, 1949), ca și prin tezele generale ale grupului: i) limba este un sistem funcțional care poate fi cunoscut prin analiza sincronică a faptelor de limbă actuale; ii) printre sarcinile lingvistului primordiale sînt studiul fonetic și fonologic, descrierea morfologică și teoria sintagmatică. Principalii continuatori ai Școlii de la Praga sînt André Martinet (Eléments de linguistique générale, Paris, 1960 importantă definire a limbajului natural
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de semiotică. În limbajul verbal ordinea lineară este dominantă (cu excepția caligramelor lui Apolinaire sau a experimentelor poeziei vizuale), în timp ce în limbajele vizuale sintagmele sînt spațiale, tabulare (de la codul rutier la cel pictural etc.) 3.2.5. Sincronie/diacronie. Prin analiza sincronică a limbajului se înțelege investigarea stării sistemului la un moment dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi, dar situate la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vizuale sintagmele sînt spațiale, tabulare (de la codul rutier la cel pictural etc.) 3.2.5. Sincronie/diacronie. Prin analiza sincronică a limbajului se înțelege investigarea stării sistemului la un moment dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi, dar situate la mare distanță în timp). Lingvistica sincronică studiază limba pe axa simultaneităților, nu a succesivităților; ea ia în discuție stări ale limbii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stării sistemului la un moment dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi, dar situate la mare distanță în timp). Lingvistica sincronică studiază limba pe axa simultaneităților, nu a succesivităților; ea ia în discuție stări ale limbii și se ocupă de raporturile psihologice și logice ce reunesc termenii coexistenți, constituind un sistem ce este perceput ca atare de aceeași conștiință colectivă" (CLG
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
privită ca arhivă, ca "tezaur (trésor), depus de practica vorbirii în subiecții aparținînd aceleiași comunități și constituind un sistem gramatical existent în mod natural în fiecare creier" (CLG:39). Revoluția saussuriană constă în primatul teoretic și metodologic al sincroniei: "Aspectul sincronic primează, întrucît pentru masa vorbitorilor el este singura realitate" (CLG:105). Meritul lui Saussure este de a fi accentuat caracterul sistematic al limbii, transformînd conceptul de sistem dintr-o noțiune descriptivă într-un concept operator." Limba este un sistem ai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
față de textul real, focalizarea fiind asupra rezumatelor și nu a nuvelelor ca atare în scopul construirii modelului nuvelei de tip boccacian (nuvelă apsiho-logică, evenimențială): În 1928 Louis Hjelmslev formula astfel prin-cipiul său de bază: "Printr-o confruntare a tuturor stărilor sincronice existente sau cunoscute, se poate stabili o stare pancronică, un sistem abstract de categorii care ne va oferi materialele unei descrieri psihologice și logice generale și comune și care poate fi proiectată înapoi asupra tuturor stărilor idiosincronice" (Principes de grammaire
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și simultaneitatea datelor, altfel spus" aforismele vor înlocui silogismele" (U. Eco, 1985:.322). Emblema acestei globalități poate fi cartea lui McLuhan The Medium is the Massage, discurs în care imagine și rostire fuzionează, parcursurile logice sînt distruse în favoarea unei propoziții sincronice verbo-vizuale, ale cărei arabescuri solicită în egală măsură inteligența și emotivitatea receptorului. A devenit deci banal să vorbim despre o civilizație a imaginii, care depășind rapid zonele inițiale a pătruns progresiv în ansamblul manifestărilor culturale și în praxisul cotidian (proiectarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
concretizarea referentului (gesturile iconice de reprezentare a formei și dimensiunilor obiectului), interpelarea interlocutorului (gesturile indiciale de avertizare, ordin și ostensiune), dar și expresivitatea mesajului. Gestul permite trecerea de la accepțiunea concretă și figurată la cea abstractă a cuvîntului atît în plan sincronic (metaforă, locuțiune figurată), cît și în plan diacronic (etimologia concretă a cuvîntului devenit abstract", G. Calbris, 1989: 209). Gestul poate ilustra în egală măsură referenți concreți (casă, cărare, tunel etc.), cît și referenți abstracți. Este semnificativ faptul că același semnificant
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
parte, constantele parodice ale romanului din epocile în care ele au cunoscut un grad maxim de dezvoltare (aflându-se în atenția publicului larg și a teoreticienilor/ criticilor etc. atât cantitativ, cât și calitativ), iar pe de altă parte am evidențiat, sincronic, invariantele care fac dintr-o parodie romanescă o creație validă, păstrând nuanța parodistică fără a mai aminti opera de care s-a slujit drept model. Am constatat că fenomenul considerat, am spune cu prea mare ușurință, de mulți secundar a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în Germania, iar în Franța cele ale lui Maurice Duverger, Georges Lavau și Jean Charlot. Deci, pe această linie se înscrie prezenta tipologie. Partidele vor fi abordate în manieră diacronică, în funcție de etapele istorice în care se află, și în manieră sincronică, în funcție de structura electoratului lor. Paradigma celor patru clivaje fundamentale, prezentată în 1967 de către Stein Rokkan și pe care noi am perfecționat-o, va servi drept suport al analizei. APARIȚIA PARTIDELOR POLITICE ÎN EUROPA Vom aborda, conform schemei adoptate, problematica originii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să analizăm empiric trei dintre acestea (din rațiuni ce țin de disponibilitatea datelor, evident): dimensiunea orientărilor valorice, dimensiunea reprezentărilor sociale și dimensiunea etnospirituală, în relație (unde e posibil) cu transformările societății românești. Analizele sunt atât longitudinale (în timp), cât și sincronice (între diverse categorii de tineri). Metodele utilizate sunt atât cantitative (analizele se fac în mare parte pe baze de date reprezentative la nivel național) cât și calitative; vom apela astfel, din registrul metodelor de culegere a datelor, la ancheta pe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unui proces principal de schimbare, și nu către schimbări fragmentare, variate, diverse și pe nivele multiple, care de fapt prin agregare și abstractizare dau imaginea generală; c) încearcarea eronată de a elabora concluzii despre dinamica sistemelor pe baza unor analize sincronice, deoarece o anumită configurație a unui sistem nu spune neapărat ceva despre modul în care se va dezvolta acesta ș.a. (vezi Sztompka, 1993:181-90; Boudon, 1986:28). Boudon (1986:22-5) arată că parte din legile descoperite sau din predicțiile făcute
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
comunități de persoane cu gândire critică (Rochon, 1998). Toate acestea spun de fapt că societatea stă sub semnul lui panta rei. Adică ea există doar atâta vreme cât există procese în cadrul ei (vezi și Sztompka, 1993:9). Consecința metodologică este că studiul sincronic al stărilor este inutil. Unitatea de analiză devine la Sztompka evenimentul, adică o stare momentană a câmpurilor sociale. Asumpțiile care stau la baza modelului "agențial" al schimbării sunt sintetizate de Sztompka (1993) în felul următor: a) societatea este un proces
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dacă o privim din perspectiva interacțiunii cu alte societăți). Să luăm exemplul unei entități sociale oarecare, A. Principiul logicii identității aplicat în câmpul analizei sociale ne spune că dacă A ar fi o entitate socială căreia îi atribuim prin analiză sincronică 5 la momentul t o cultură, o structură și funcții specifice, tranziția prin temporalitate a lui A nu va afecta nici cultura, nici structura, nici funcțiile sale, pentru că dacă le-ar afecta, atunci nu am mai vorbi de A, ci
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
timp este analizată în asemenea studii? În mod paradoxal, ar trebui să includă culturi din trecut care cu siguranță vor fi excluse din analiză în prezent, din cauza diferențelor în formă diferențe exact de tipul celor care sunt utilizate în diferențierea sincronică a unităților" (Barth, 1981:5). Astfel, orice analiză pe care am încerca să o facem în câmpul social utilizând un raționament bazat pur pe principiul identității în logică, ne-ar face să pierdm în permanență obiectul referinței. Așadar, dacă A
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
continuitate în timp este analizată în asemenea studii? În mod paradoxal, ar trebui să includă culturi din trecut care cu siguranță vor fi excluse din analiză în prezent din cauza deosebirilor de formă distincții exact de tipul celor utilizate în diferențierea sincronică a unităților" (Barth, 1981:5). Baumann (1999:84) spune la rândul său foarte plastic: "Perspectiva esențialistă asupra culturii transformă copiii în fotocopii și adulții în roboți"31. Probabil cea mai cunoscută critică făcută de pe poziții constructiviste aparține lui Eller și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în raport cu această perspectivă, asumpția noastră generală este că, în relație cu contextul schimbărilor postcomuniste, asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică, fapt confirmat printr-o reprezentare socială corespunzătoare. În ceea ce privește analiza sincronică a identificărilor, studiul nostru rămâne strict cantonat la nivel exploratoriu, pe date în principal calitative (completate acolo unde a fost posibil cu date din ancheta BCC 20058) ce privesc dimensiunea etnospirituală; el ne ajută mai degrabă la familiarizarea cu acest
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
baza sa. Această "ierarhizare" ne permite totuși să spunem că în 2005 tinerii se identifică mai puternic cu valori din categoria celor tradiționale. 6.2.5. Identificări valorice la tineri: încotro? Am putut observa mai sus că într-o analiză sincronică identificările cu valori de tip tradițional par a prevala în fața celor de tip deschidere la schimbare. În continuare vom vedeacum se prezintă această relație (tradiționalism-deschidere la schimbare) în timp, într-o perspectivă longitudinală. Perioada 1993-2005 ne oferă posibilitatea de a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tip tradițional și mai puțin cu cele tip deschidere la schimbare. Tabelul 9 prezintă rezultatele analizelor efectuate pe categorii de tineri din medii rezidențiale diferite. Interpretarea acestui tabel se poate face nu doar din punct de vedere diacronic, ci și sincronic. Nu facem o prezentare individuală, la nivel de indicator, ci vom face "decriptarea" global, în funcție de cele două axe: a) tradiționalism-deschidere la schimbare și b) rural-urban. Analiza din punct de vedere sincronic, între tinerii din medii de rezidență diferite (primele trei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]